376 matches
-
Johannis, Orban) și că, citez, "membrii PDL se vor simți bine în PNL" (Orban). Respingem categoric tonul de superioritate în dialogul cu PDL. PDL nu este un partid cu care să te joci, nici unul pe care să îl atârni la butonieră. PDL nu este un partid pe care să îl jignești fără consecințe. Sper ca aceste lucruri să se audă și să se înțeleagă. Se impune o resetare în discuțiile cu PNL, iar aceasta înseamnă ca prietenii din PNL să revină
Predoiu continuă atacul. Cum vede fuziunea PNL-PDL by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28854_a_30179]
-
de zor scurta albastră mînecile ei în lumină atît de singure departe de mîinile mele ce alergau pe hîrtie 15. în coaja scurtei albastre moțăi și toate aceste cuvinte nu mă privesc cu sînge negru un deget necunoscut îi conturează butonierele 16. vreau să călătoresc cu scurta albastră la polul nord gulerele ei și nasul meu să atingă ghețarii să învelesc în ea un pui de focă și aurora boreală să scrie memoriile eclipselor ce le vom petrece de-acum înainte
Scurta albastră by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/14999_a_16324]
-
pe un cristal dilatat peste muchii, iubito, tu cea cu nume, cea fără nume... Și iar am tă- cut. Fiindcă vorbele se așezau încet-încet în rînduiala cuvenită a priceperii urechii ascultătoare... Și-o să apară un alt îndrăgostit (îndrăzneț dumnealui!), la butonieră cu obligeană, înmănușat în pieliță de crin, murmurînd... Nici măcar nu-i un om, e o străfulguire... Neliniștit, va încerca să scrie despre liniște. Ba nu! Liniștit, va încerca să scrie despre neli- niște... Neliniștea, dînsa, pătrunzătoare în oase, în creieri
Zgîrie-mi viața pe un cristal (2) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15318_a_16643]
-
dispărea, ci doar crispîndu-și vocea, întunecîndu-și fraza: ,exersează conduita eșecului, vîră firul de păr în urechea unui ac. face peruci; la Sachsenhausen era de lucru nu glumă, povestesc de holocaust jucînd șotron, călărind o rață de lemn, învîrtind cheia în butoniera unei manșete - oricum nu înțelegi. sînt fel de fel de holocausturi pe lume - ce-mi place mie detașarea cu care vă exasperez". Putem stabili astfel textura antinomică a discursului, compoziția lui lejer întemeiată pe contraste. E deopotrivă un exercițiu liminar
Cununa de spini a poeziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10827_a_12152]
-
în fața umbrei Mâine vine Noul Tată Care-a stat nouă luni-seceră în memoria noastră, La fereastră. Scoate-ți țepii din retină Ca să-l vezi cum o să vină Din oglindă, ceremonios, cu zâmbetul pe dos, Pragmatic, arhitectural, cu garoafa ta La butonieră. Meliferă. Nu te panica, Nu ești o himeră! Drepturile tale Sunt scrise cu cerneală simpatică de martir Pe hârtie milimetrică, se mai văd la microscop urme Himerice de horoscop. O să-ți dea Ciocolată și pensie alimentară, O să-ți strivească păduchii
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
argint pe stropi de gemete fiori alint -mai vino tu mireasa firii mele patima de ascultări pe viu să mă salvezi din rugul rece când mă mai fângi să te descriu din seara nopților un duh albastru am încheiat la butonieră ultima lucire de obosit lucind un astru haide să ne povestim acea rugare din despletita noapte de culcare Referință Bibliografică: PE CERUL GURII TALE-ȚI SCRIU / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2278, Anul VII, 27 martie
PE CERUL GURII TALE-ŢI SCRIU de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384809_a_386138]
-
lui Bogza sînt o bucurie pentru cititorul de astăzi, căci transmit imediat o căldură electrizantă, o formidabilă vocație a prieteniei și un mod poetic de a vedea lumea. Pentru cei care-l știu pe tînărul Bogza, personajul “cu licurici la butonieră” dintre războaie, imaginea de acum nu va fi mult diferită. Bogza rămîne tînăr, om al gesturilor spontan-generoase, al entuziasmului, al poeziei, om care se bucură încă “de măreția lumii” (2 febr. 1980). În același timp însă e cuprins “de mari
Expeditor: Geo Bogza by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13255_a_14580]
-
MEA SAU DUPĂ MINE (PARTEA ÎNTÂI) Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Când îmbraci cămășile de ceață ca să pleci Să nu uiți să te-asortezi mai bine Să îți prinzi la butonieră glasurile reci Ale celor dinaintea mea sau după mine Lasă-te purtat de-al toamnei iureș ca să dai Strigat dimineților senine N-ai știut să-ntampini luna mai Pentru cele dinaintea mea sau după mine Când te tai în visele-aiurite
CELOR DINAINTEA MEA SAU DUPĂ MINE (PARTEA ÎNTÂI) de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385267_a_386596]
-
picioarele mele și a început să-mi mângâie pieptul peste cămașă. Tremuram de dorință... mâinile ei s-au urcat în sus, pe gâtul meu și-au început să-mi descheie nasturii de la cămașă, depunând sub fiecare nasture scăpat din strânsoarea butonierei, câte un sărut fierbinte, pe pielea mea... Când ea a terminat, terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
erau peste o mie de femei, unele din ele cunoscându-se din vedere și sprijinindu-se una de alta, să nu se prăbușească de plâns. între toate paparudele alea, străbunicul stătea întins demn și țeapăn, cu o floare roșie la butonieră și părând că zâmbește. Avea și de ce, nu l-ar mai răbda pământul să-l rabde! De ce? - întrebă bătrânelul, mirat de ultimele vorbe ale căpitanului. — Pentru că, răspunse căpitanul Tresoro, ștergând ultima urmă a sosului de lobodă - după ce l-au îngropat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cea mai bună a Marianei, câțiva clienți permanenți ai MaxiBarului, între care și nea Ovidiu, care a pupat întruna icoanele, bolborosind ceva de Sorinel și de haltere, și nașii plus domnul și doamna doctor. Mișu, cu un trandafir roșu la butonieră, era cam mâhnit: slabe speranțe să scoată bani suficienți de America. Poate la masă să mai vină cineva. Era 1 Martie și buchetul de nuntă era cel mai frumos mărțișor pe care-l primise Mariana vreodată. Se despărți cu greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
luat-o pe o alee lungă. În fața ușii studioului lui Poliza am fost întâmpinați de un bărbat îmbrăcat într-un sacou de culoare crem, pantaloni verzi, cravată din mătase în diferite nuanțe de verde și cu o garoafă roșie la butonieră. Nici un efort sau bănuț nu fusese cruțat pentru înfățișarea lui, dar efectul general o lipsă atât de mare de bun-gust, încât arăta ca un mormânt țigănesc. Poliza ne aruncă o privire și hotărî că nu ne aflăm acolo ca să vindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
plimbare la ora aceea. Era imposibil să nu remarci eleganța cu care-și purta poșeta fină, în aceeași nuanță cu cizmulițele moi, cu șnururi lungi ce se petreceau de jos și până sus ca într-un dans plăcut, șerpuitor, prin butonierele protejate de o cusătură artizanală foarte reușită sub aspect artistic. Înaltă, suplă, cu părul castaniu, mătăsos din care o buclă rebelă se pierdea permanent în mișcarea energică a capului ori în bătaia vântului, pe un obraz, cu ochi căprui și
DOAMNA ÎN MARO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364570_a_365899]
-
erau roșii din cauza gerului prin care circulase din stația de tramvai până la casa profesorului. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară mai mereu nasturii micuți din butonierele bluziței, spre deliciul colegilor de clasă. Emanuela era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
se asorta la culoarea părului și de sub care se zăreau vârfurile unor pantofi fini, argintii. Alături de ea, un bărbat impunător, cu o vestă la două rânduri de nasturi metalici, de buzunarul căreia atârna un lanț gros de aur legat la butonieră indicând prezența unui ceas de buzunar. Avea un barbișon în care își făcuseră apariția pe ici pe colo firele albe ca și în frizura tunsă scurt. Săndica a simțit că i se taie picioarele de emoție. Se sprijinea de brațul
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
păstrezi sloi! ...e-atâta plictiseală-n hardughie: nu-i mai plătesc lui Dumnezeu - chirie! TEATRUL LUMII e comedie: doamne cu regi se taie trebui' s-azvârli - din oameni - totul sânge; păpușa blestemată - proasta - plânge: rămâne-n scenă numai vâlvătaie! cu butoniera-n gât - toți sunt nebuni și trandafirii - din răni - le curg în jerbe iar săptămâna lor începe marți - nu luni: războiu-aduce-n scenă hârci superbe! toți sunt nebuni - tot sângele-i afară e-un teatru de fantome-n zdrumicare: face toți
CONTRADICŢII DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349630_a_350959]
-
un dress subțire și lucios, la culoarea pielii. Picioarele îi erau puțin cam groase pentru înălțimea ei. Era o elevă simpatică, mărunțică, cu niște gene mari și arcuite, cu sâni frumoși, bine conturați, ce făceau să-i sară nasturii din butonierele bluziței. Gabriellé era o aiurită, o visătoare, cu o minte extrem de ageră. Îi plăcea nu numai matematica, ci și viața. Intuitivă, senzuală, deloc inhibată, cerebrală, pătrundea cu ușurință în mintea celui care intra în sfera sa de interes, mai ales
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
se asorta la culoarea părului și de sub care se zăreau vârfurile unor pantofi fini, argintii. Alături de ea, un bărbat impunător, cu o vestă la două rânduri de nasturi metalici, de buzunarul căreia atârna un lanț gros de aur legat la butonieră indicând prezența unui ceas de buzunar. Avea un barbișon în care își făcuseră apariția pe ici pe colo firele albe ca și în frizura tunsă scurt. Săndica a simțit că i se taie picioarele de emoție. Se sprijinea de brațul
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
Copiii Lui fiind, crescuți în puf de versuri... Rugă fără sfârșit - 1 Sunt ruga crucii fără de sfârșit Și-a nesfârșitelor dureri coloană Ce-n carnea Celui răstignit Nu-și are moarte, ci doar rană ... Sunt mirele-I fără de floare La butoniera de la piept, Inelul îmi va fi din soare, Carate de lumină și regret... Sunt călător pierdut în zări, Doar crucea la răscruce Mă poartă ca un far pe mări, Mă ia, mă duce, mă aduce ... Referință Bibliografică: Grupaje din volumul
GRUPAJE DIN VOLUMUL ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344481_a_345810]
-
drag un scurt grupaj din puținele mele strofe din ”Rugă fără sfârșit”: Sunt ruga crucii fără de sfârșit Și-a nesfârșitelor dureri coloană Ce-n carnea Celui răstignit Nu-și are moarte, ci doar rană ... Sunt mirele-I fără de floare La butoniera de la piept, Inelul îmi va fi din soare, Carate de lumină și regret ... Sunt călător pierdut în zări, Doar crucea la răscruce Mă poartă ca un far pe mări, Mă ia, mă duce, mă aduce ... Sunt anotimpul morții - o ucigașă
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
nedreptatea. Dintr-un vas cu anafură și apă sfințită aflat la îndemână și tare colorată în roșu, lichidul picura pe tâmpla altarului și lua trup de rugăciune chicotind în smerenie. Miros de mirt și floare uscată de ghindă căzută de la butoniera cavalerului cu același nume, visat de toate evele care-și părăsesc adamii acuzându-i de spurcăciune și prefăcută credință ... Ăștia din urmă erau carevasăzică unși cu toate alifiile, vântul le sufla departe mistriile și poloboacele. Clondirele prinse cu ață de
GEORGE NICOLAE PODIŞOR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351882_a_353211]
-
picioarele mele și a început să-mi mângâie pieptul peste cămașă. Tremuram de dorință... mâinile ei s-au urcat în sus, pe gâtul meu și-au început să-mi descheie nasturii de la cămașă, depunând sub fiecare nasture scăpat din strânsoarea butonierei, câte un sărut fierbinte, pe pielea mea... Când ea a terminat, terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
viață mai multe: Baluri, conace, chestii... oculte - Circulați. Bună seara. Pardon! --------------- Cum s-ajungi la bunăstare Când pui lipsă peste lipsă Și povara pe cel mic, să Nu iasă din ascultare?! Ce folos că ai o floare Dacă n-ai butonieră Să faci și tu carieră Să nu stai cu ochii-n soare? Lipsă ici, lipsă acolo Că tot schimbi una cu alta Dacă n-are pește balta Dați-mi scripca lui Apollo! Bună ziua dulci altețe Umblă canguri după ranguri Și
CÂND PUI LIPSĂ PESTE LIPSĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351516_a_352845]
-
în cap: Ăștia dacă vor să zboare, Taie dunga la ciorap. --------- Cum s-ajungi la bunăstare Când pui lipsă peste lipsă Și povara pe cel mic, să Nu iasă din ascultare?! Ce folos că ai o floare Dacă n-ai butonieră Să faci și tu carieră Să nu stai cu ochii-n soare? Lipsă ici, lipsă acolo Că tot schimbi una cu alta Dacă n-are pește balta Dați-mi scripca lui Apollo! Bună ziua dulci altețe Umblă canguri după ranguri Și
TOTUL E O ARDERE de ION UNTARU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351746_a_353075]
-
picioarele mele și a început să-mi mângâie pieptul peste cămașă. Tremuram de dorință... mâinile ei s-au urcat în sus, pe gâtul meu și-au început să-mi descheie nasturii de la cămașă, depunând sub fiecare nasture scăpat din strânsoarea butonierei, câte un sărut fierbinte, pe pielea mea... Când ea a terminat, terminasem și eu de scos rochița, jupa și sutienul de pe ea, așa că a urmat o îmbrățișare înflăcărată și pentru prima dată, trupurile noastre goale s-au atins.... Rămăsese în
CHEMAREA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355849_a_357178]