55 matches
-
cu Republică Moldova. Localitatea Chișla-Salieva a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei, numindu-se inițial Câșla lui Săli. Denumirea localității își are originea în ocuparea acestui teritoriu moldovenesc de către armata otomană. Câșla (care în limba rusă ar fi chișla) este un termen care se traduce prin tabăra militară, denumirea satului traducându-se astfel că Tabăra lui Săli. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
ținuturi (Hotin, Soroca, Bălti, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, sătul Chișla-Salieva (denumirea rusificata a localității Câșla lui Săli) făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sătul Chișla-Salieva a făcut parte din componența României, în Plasă Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era
Chișla-Salieva, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316027_a_317356]
-
Elveția, Franța, Germania, Portugalia, România, Ungaria și Nouă Zeelandă. Strugurii "Chasselas" posedă o lungă și variată lista de 189 de sinonime. Sunt cunoscuți sub numele de Abelione, Abelone, Albilloidea, Amber Chasselas (Anglia), Amber Muscadine, Bela Gleră, Bela zlahtnina, Berezka, Berioska câșla, Beyaz Gutedel, Biela plemenika praskava, Biela plemincka chrapka, Biela plemincka pruskawa, Blanchette, Blanquette, Bon blanc, Bordo, Bournet, Bournot, Charapka, Chasselas, Chasselas Angevin, Chasselas bianco, Chasselas blanc royal, Chasselas blanchette, Chasselas crognant, Chasselas croquant, Chasselas de Bar-sur-Aube, Chasselas de Bordeaux, Chasselas
Chasselas (struguri) () [Corola-website/Science/328996_a_330325]
-
mai denainte și au rămas țară odihnită de aceasta”. O pricina de discuție între domnul Țării Românești și administratorul raialei Brăilei, acesta din urmă purta titlul de nazâr, a format-o moșia de margine a raialel numită Odaia Vizirului sau Câșla Vizirului, pe locul de astăzi al comunei Vizirul. Această moșie, daruită la un moment dat de împărăție unui vizir, de aici numele, ajunsese apoi proprietatea unei sultane și era administrată de ea prin bostangii, un soi de ostași dregători turci
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
doua jumătate a secolului al XVI-lea un numar de 24 de ținuturi: Bârlad, Tecuci, Tigheci, Lăpușna, Vaslui, Orhei, Soroca, Hotin, Cernăuți, Suceava, Iași, Fălciu, Covurlui, Horincea, Putna, Adjud, Tutova, Trotuș, Bacău, Român, Neamț, Cârligătura, Hârlău și Dorohoi. "Catastiful de câșle" (1591) al lui Petru Șchiopul menționează numai 22 de ținuturi, ținutul Horincea fiind contopit cu ținutul Covurlui, iar ținutul Adjud cu ținutul Putna. Aflat la granița Moldovei, ținutul Covurlui avea menirea de a apăra Moldova de atacurile turcilor și tătarilor
Ținutul Covurluiului () [Corola-website/Science/335503_a_336832]