55 matches
-
a noii diviziuni administrative, județul Tulcea cuprindea plășile: Tulcea, Babadag, Istru, Măcin și Sulina 2972. În componența plășii Tulcea intrau localitățile: Agighiol, Beștepe, Cataloi, Frecăței, Lascăr Catargiu, orașul Mahmudia, Malcoci, Meidanchioi, Morughiol, Niculițel, parcheș, Principele Carol, Sarighiol, Sarinasuf, Somova, Telița, Câșla și orașul Tulcea 2973. În componența plășii Sulina intrau orașele Sulina și Chilia Veche și comunele: Caraorman, C. A. Rosetti, Periprava și Sfântu Gheorghe. Reședința plășii Sulina era orașul Sulina. În componența plășii Măcin intrau orașele Măcin și Isaccea și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
miluit și-i spune zâmbind "cum a fost și el odată în viața lui", și rostește parcă sentințe filosofice. Joi 23 Vineri 24 Sâmbătă 25 Iulie în Buhaz Duminică 26 Dunărea se desparte în 2 la Ceatal (far) Désiré Andriol Câșla Moș-Kerim 140 de ani Un țăran român, fierar care s-a turcit din pricină că iubea pe o turcoaică. 24 VII Somova Désiré Andriol țăran necăjit, feciorul părăsit al unui inginer franțuz Moș-Kerim, moșneag mărunt cu barba mare, umblă cu capul gol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Simion iese, îl duce pentru nimic în sac pe Mihu. Se mai ridică un slujitor domnesc cu numele Înălțare. lăutari citeră coajă scoarță coaja mămăligii și scoarța copacului scoarța carului scoarța (țesătură) Șalgării dela ocnă Tătarii își adunau iepele la câșle alcătuiți în stărostie în preajma Moldovei la iernat cu biroul de Ocna săptămâna albă săptămâna brânzei calfe și maiștri câșlegi cârmeleagă dobânda zece în doisprezece paresimi dai zece și primești 12 20% Hârț Cincizecimea Rusaliile dobândă = salam (cuman) Ciruleagă cad 50
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din 108 localități, constând în locuințe, arme, unelte, monede, morminte etc. Până la apariția și formarea satelor, considerate ca formă evoluată de alcătuire și funcționare socială, au existat alte forme de locuire, premergătoare satului. Aceste forme de locuire constând în odăi, câșle, locuințe izolate, conace, stâne au putut evolua, unele dintre ele, spre cătune, un grup de case așezat într-o poiană (prisacă) obținută prin defrișare. Caracteristica principală a societății românești din secolele al IX-XI, ca și pentru următoarele, până la întemeierea statelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În capitolul al IV-lea, Eminescu radiografiază secolul al XVII-lea. Tătarii, care se ocupau cu păscutul cailor și cu prădăciuni, sunt prezenți în Bugeac sub domnia lui Ieremia Movilă, care dăruiește lui Kazigherei Han din Crimeea șapte sate pentru câșlă (păscutul cailor), asta și pentru a-l împăca pe Han cu Polonia. Se vor retrage în Crimeea și vor reveni la 1637, sub Vasile Lupu. Dar populația stabilă era cea românească și Eminescu aduce dovezi din viața religioasă a eparhiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]