32,404 matches
-
Cu alte cuvinte presei i se transmite un mesaj de tip: "Bă, băieți, încetați cu protestele, ca să nu mergem nici noi cu legea pînă la capăt!" Cred că din negocierile pe care ziariștii le-au purtat cu puterea, mai în cîștig a ieșit puterea, care a găsit o formulă prin care nu anulează votul resentimentar al parlamentarilor săi și nici nu-i scapă pe ziariști de posibilitatea ca această lege să fie dusă pînă la capăt. Dacă România ar fi o
Presa a fost păcălită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15121_a_16446]
-
obsesia oricărei formule, a oricărui canon. Altfel spus, curajul de a privi în față marile teme existențiale, de-a le contacta cu o prospețime în răspăr, precum o umbră luminoasă a epuizării. Ce e pierdere pe de o parte, e cîștig pe de alta. Ironia ajunge a eroda și a restaura în aceeași măsură. Cosmogonia e abordată cu o familiaritate care se toarnă în spontaneitate ("cei trei" fiind pesemne Sfînta Treime, fixată printr-o imagine panteistică): "tabloul ridicat pe cricurile unsuroase
Comedia literaturii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15154_a_16479]
-
dar numai acolo unde considerase el de cuviință. Toate aceste enunțări privind elementele în stare să fi atras luarea aminte semnatarei lor, în calitate de editor, se află în cîte o Notă asupra ediției, cu care se deschide fiecare volum. Un deosebit cîștig pentru cititorul lucrării de față este reproducerea celor trei texte, adevărat laborator călinescian, expus la date diferite: Lămuriri (1935) Postfața volumului din 1936, și Prefața scrisă de G. Călinescu pentru versiunea din 1947. Esența lor poate fi concentrată astfel: la
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
omagiu adus limbii engleze în evoluție, frumuseții și perfectibilității limbii literare. Subiectul în sine pare un thriller sau stranie poveste deviaționist-psihologică: Frederik Clegg, tânăr "Caliban" needucat, funcționar mărunt, colecționar de fluturi (ca unică bucurie - frumusețea morții) devine foarte bogat prin câștig la loterie și reușește să o răpească pe frumoasa studentă în arte Miranda (nume shakespearian care duce îndată gândul la insula lui Prospero). Visul de a avea în colecția de fluturi o iubită vie, dar fixată în "acul" izolării (o
Cuvintele sub cristal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15160_a_16485]
-
manual bun se face de obicei în echipă. Trebuie să găsești 3-4 oameni (în cazul nostru au fost 5) care să se potrivească în idei, să se prețuiască reciproc, să se completeze. (Desigur, cu cît sînt mai mulți, cu atît cîștigul fiecăruia e mai mic.) Acești oameni au citit o viață întreagă, au dat examene peste examene peste examene, au scris cărți, au cumpărat cărți peste cărți peste cărți. Au amintiri dezagreabile ori șterse despre manualele după care au studiat. De
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
Caracostea și Caraman la Ion Taloș și Ioan Șerb, de la Mircea Eliade la G. Călinescu, de la Ovidiu Papadima, Gh. Vrabie la Adrian Fochi este adevărat. După cum, tot atît de adevărată este deschiderea spre studii de ultimă oră, manifestînd interes față de cîștigurile științei contemporane din studiile lui Nicolae Constantinescu, Reflexe în folclorul românesc, cu perspectiva asupra antropologiei structurale, sau orientarea spre structuralism și semiotică a lui Radu Niculescu, în Metoda structurală în etnologie. Poate părea greu de crezut că o asemenea cercetare
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
la rându-i două părți: Uterus și Jurnal cu minotaur. Mă opresc asupra primului, cel mai interesant, nu neapărat și cel mai reușit. Ar fi multe de spus, căci abia acum textul e cu adevărat generos. În primul rând, un câștig este tonul confesiv, firesc, fără volutele stilistice din episoadele anterioare, impresionante, dar având rolul de a farda goliciunea textului în sine. Confesiunea aparține unei femei de 30 de ani, ajunsă abia acum la o conștiință sexuală matură. Korin, bărbatul ei
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
extrem de periculoase chiar pentru trecătorul neavizat căruia i s-a întâmplat să-i cadă privirea pe ele. Planurile, extrem de simple de altfel, vizează, într-o primă etapă, trecerea în mâinile oligarhiei alese pe sprânceană a tot ce reprezintă sursă de câștig în România (bănci, afaceri mobiliare și imobiliare, import-exporturi de produse alimentare, băuturi, țigări, arme, până la traficul de droguri și carne vie). Într-o a doua etapă, eliminarea oricărui soi de concurență externă. Firmele serioase vor fi invitate să intre în
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
întrucîtva misterioase ale emulației, despre limitele și adîncimile prieteniei, despre gloria unor cariere strălucite și caracterul lor condiționat istoric, efemer. Tangenta romanesca e vizibilă. Cochet-impresionist, autorul își autoapreciază "exercițiul de meditație asupra "hasdeenilor precum unul ce vorbește "nu doar despre cîștigurile și eșecurile unei aventuri exegetice, ci și despre prietenia și afecțiunea pe care le presupune orice tentativă cărturăreasca. Ceea ce înseamnă că o rază din legatul, inclusiv robust-emotional, al autorului Istoriei critice a descins, jucăușa, pe masa de lucru a istoricului
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
După aprecierea mea, excelent portret prin negație, la care referindu-se, G. Călinescu, mereu vibrant la noutățile descoperite ulterior cercetării din Istoria literaturii, își pune întrebarea cât adevăr biografic ascunde. Echivalentul metaforic al fluidelor neîmpliniri materiale ale femeii, ale cărei câștiguri, de la distanță se vădesc ciorchine în pregnanța materialității lor, mi-a deschis ochii asupra acestei linii interpretative, specifice lui Ioan Slavici, pe care le-am depistat ușor în succesiunea nostalgiilor ori a insinuărilor, adesea aplicate prin ricoșeu. Tocmai de aceea
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
de trădare. În 74 Verres devine pretor urban, adică demnitar însărcinat cu judecarea proceselor între cetățeni romani. În această calitate el a adoptat o jurisprudență insolită care se mai și modifică în funcție de capriciile amantei sale, Chelido, și care-i permitea câștiguri importante de pe urma proceselor. După încheierea mandatului în anul 73 el devine propretor al Siciliei, cea mai importantă provincie a Romei în acel moment. Aici și-a dovedit din plin Verres "calitățile": Sicilia s-a transformat în prada sa: procesele se
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
în prada sa: procesele se vindeau pe sume importante, funcțiile erau de vânzare, comerțul cu grâne se făcea în funcție de interesele sale, taxele se percepeau sau se inventau după bunul său plac, vămile erau eludate pentru a-i asigura mai mari câștiguri etc. Dar, omul nostru era și mare colecționar de opere de artă: trimișii săi colindau templele pentru a sustrage de acolo statui, tablouri, obiecte de cult celebre; când afla că în vreo casă particulară se aflau opere de valoare, imediat
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
poate oratorul Hortensius despre care va fi vorba mai încolo. Dar, omul nostru declara public că nu se teme de completele de judecată, deoarece "el și-a împărțit în așa fel cei trei ani, cât a fost guvernatorul Siciliei, încât câștigul realizat în primul an și l-a rezervat, pe cel din al doilea l-a destinat patronului și apărătorilor săi, iar pe cel din al treilea, cel mai bogat și mai rodnic, judecătorilor". Astfel el era convins că are impunitatea
Un corupător corupt condamnat de justiție by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13835_a_15160]
-
am rugat de unii să-i iau cu mine în călătorie, dar mi-au spus că nu au timp, timp, vorba aia, mă scuzați time is money. Nu-și mai pot lăsa nici un minut afacerile, a intrat în ei demonul câștigului, foamea de aur, de bani, în contul lui Balzac Balzac? nu cunosc ar fi făcut nedumerit Marquez. A... ( îi suflase repede traducătoarea) franțuzul acela din Europa? parcă am auzit, câte ediții a avut? Nobel, ceva?... Cultural și explicativ cum e
Și columbianul râse feroce... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13983_a_15308]
-
telefonice din România. Procurorul general, înfrînt în Justiție de APADOR-CH". Însă chiar în ziua în care în ziarul citat apărea acest titlu Parchetul Curții Supreme își dezvăluia preocuparea de a vedea în ce temei Curtea de Apel București a dat cîștig de cauză APADOR-CH. Cum nu numai Cotidianul a crezut că Parchetul CSJ va respecta legea, reacțiile au fost pe măsură în mai multe ziare. l NAȚIONAL și-a anunțat cititorii la începutul săptămînii trecute citînd-o pe Rodica Stănoiu, ministrul Justiției
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
atingă de jertfele cele nelegiuite? Unii din aceștia fugeau de astfel de probe ale morții și încă înainte de a cădea în puterea și în mâinile dușmanului se aruncau ei înșiși de pe înălțimea caselor, socotind o astfel de moarte ca un câștig față de cruzimea nelegiuiților<footnote Notă Pr. Bodogae: Așa e cazul sfintei Pelaghia a cărei pomenire se face în 4 mai. Unii socot astfel de pătimiri asemănătoare sinuciderii (Fericitul Augustin, De civ. Dei, I, XXII). (n.s. 47, p. 327) footnote>. Acolo
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfinți, p. 502) „După cum cei care vor să-și facă frumoase casele, le împodobesc peste tot cu picturi strălucite, tot așa și noi să pictăm pe pereții sufletului nostru muncile mucenicilor. Pictura aceea e fără folos, aceasta, însă, plină de câștig. Pictura asta n are nevoie de bani, de cheltuieli, nici de meșteșugul artei! În locul tuturor acestora este de ajuns să ai tragere de inimă, cuget veghetor și plin de vitejie! Cu astfel de cuget poți zugrăvi în suflet muncile lor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acela îți va aduce multe mulțumiri, iar ceilalți toți vă vor lăuda și se vor minuna. Dar, ceea ce este mai mult decât orice, e că Stăpânul cerurilor vă va da pentru asta multe răsplăți și va face să prisosească și câștigul, și lauda aceasta. Gândindu-ne, dar, la câștigul ce-l avem de aici, să ne ducem toți la porțile orașului, să prindem pe frații noștri și să-i aducem aici, ca să ne fie și mâine plină biserica și așa să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
toți vă vor lăuda și se vor minuna. Dar, ceea ce este mai mult decât orice, e că Stăpânul cerurilor vă va da pentru asta multe răsplăți și va face să prisosească și câștigul, și lauda aceasta. Gândindu-ne, dar, la câștigul ce-l avem de aici, să ne ducem toți la porțile orașului, să prindem pe frații noștri și să-i aducem aici, ca să ne fie și mâine plină biserica și așa să fie desăvârșită prăznuirea. Pentru ca, pentru râvna de aici
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de mucenicie. Au disprețuit aceia viața? Disprețuiește și tu plăcerea! Au aruncat aceia trupurile în foc? Aruncă și tu acum averile în mâinile săracilor! Au călcat aceia pe jăratec? Stinge și tu flacăra poftei! Da, e greu, dar și cu câștig! Nu te uita la greutățile din față, ci la bunătățile viitoare! Nu la greutățile din față, ci la bunătățile nădăjduite! Nu la suferințe, ci la premii! Nu la osteneli, ci la cununi! Nu la sudori, ci la răsplăți! Nu la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că Vladimir Beșleagă estompează politicul și privilegiază existențialul, atenuează stilul de anchetă judiciară, în care existau roluri clare de anchetatori, martori și victime, pentru a evita clișeele justițiarismului (vinovăția nu e de-o singură parte) și pentru a da astfel câștig de cauză scrutării interioare plutind printre cele mai neliniștitoare incertitudini. Într-o literatură de poeți, cum e cel mai adesea percepută literatura basarabeană, Vladimir Beșleagă consolidează de unul singur un reper al epicii reflexive, conectate la sensurile modernității. De cealaltă
Scriitura unei agonii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10410_a_11735]
-
cele care privesc relația jucătorilor cu mingea, mai avem pe acelea care rezultă din ciocnirea de interese dintre cele două echipe. în termenii teoriei jocurilor de strategie, fotbalul se apropie de ceea ce se numește un joc de sumă nulă: orice câștig pentru una dintre echipe este o pierdere pentru cealaltă. Am spus "se apropie" și nu "este", deoarece există situații care dezavantajează ambele echipe, cum ar fi calitatea proastă a terenului, căldura excesivă etc. Avem deci în vedere numai câștigurile care
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
orice câștig pentru una dintre echipe este o pierdere pentru cealaltă. Am spus "se apropie" și nu "este", deoarece există situații care dezavantajează ambele echipe, cum ar fi calitatea proastă a terenului, căldura excesivă etc. Avem deci în vedere numai câștigurile care rezultă din joc, nu și pe cele care rezultă din contextul fizic, climatic sau de altă natură. Totuși, dacă ne oprim aici, ceva esențial rămâne nespus. Mai trebuie adăugat faptul că relația de conflict dintre cele două echipe coexistă
Ofsaid by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/10423_a_11748]
-
patriotice la pseudo-europenismul fără frontiere și fără bani. Dacă tot îi imităm pe americani, s-o facem în punctele în care avem cu adevărat de învățat de la ei. Buna separare a activităților administrative de cele didactice părea să fie un câștig al învățământului românesc. Deșartă iluzie - întărită și de faptul că au existat câțiva rectori capabili și de viziune științifică, și de performanță administrativă (Andrei Marga, Dumitru Oprea, Ioan Păun Otiman sunt numele care-mi vin în minte). Când, din diverse
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
cîștigat celebritatea nu în primul rînd prin operă, să descopere noutăți în domenii "de nișă", în general nemediatizate, să întîlnească vechi cunoștințe... în aglomerația (nu atît de sufocantă ca în anii trecuți, spațiul generos și mai aerisit fiind un mare cîștig al noii "locații"), Dan C. Mihăilescu era ubicuu. Lansa, modera, dezbătea, tot timpul în vervă, neconvențional și simpatic, iar cohortele dintre standuri se opreau să-l asculte și acolo rămîneau, atente și participative, zeci de minute. Fiindcă, dacă există la
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]