561 matches
-
opri, pentru că Vasâle era cât un munte și nici nu se clintise, ba chiar părea că nici nu se trezise din somn în timp ce Vodă asudase pleznindu-l pe unde se nimerea. Gâfâind, Vodă se lăsă pe un divan din care ieșeau câlții. — De ce bei tu, mă Vasâle? - întrebă el potolit, ștergându-și sudoarea de după ceafă. Ia șezi tu colea lângă mine. Vasâle se așeză cu grijă. Nu ești mulțumit de mine? - zise Vodă. Nu trăiești tu bine acilea? — Ba trăiesc, bogdaproste - zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
șters geamul aburit Să privesc afară, Să văd drumu-nzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea, Privind spre ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! Ei, ce spuneți acum
SELECŢIUNI DIN VOLUMUL CAPTIV PE TĂRÂMUL COPILĂRIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363911_a_365240]
-
ceva mai omenească și un nume, Tragodas, ajunsese acum o nenorocită epavă ce nu mai era demnă decât de numele de cerșetor. Arăta ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
acum o nenorocită epavă ce nu mai era demnă decât de numele de cerșetor. Arăta ca o ființă netrebnică, cu ochii bulbucați și roșii în cap, rătăciți în adâncul orbitelor pierdute sub câlții părului de pe creștet, urâțită și de alți câlți crescuți anapoda prin barbă și pe obraji. Avea o gură știrbă, care adăpostea o limbă vicleană ce-i adusese cândva multe foloase, dar și multe ponoase. În partea de sus a gurii îi atârnau doi dinți, ultimii care, deși șubreziți
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
mai convingător discurs despre dragoste este îmbrățișarea. Părintele Dumitru Stăniloae - Cel ce pune capăt rugăciunii începe a păcătui. Sfântul Efrem Sirul - Necazurile ne vin pe urma greșelilor noastre. Noi suntem candele stinse, inimi de iască. Nu vă jucați cu focul, câlți fiind. Întoarceți-vă de către trup către Dumnezeu, ca să aibă milă de voi să nu vă lepede celui viclean. Fărădelegile atrag pedeapsa pe pământ. Sfântul Arsenie Boca - Ce poate insemna pătimirea mea pe lângă ceea ce ai pătimit Tu, Doamne, pentru noi toți
CITATE MEMORABILE (56) de ION UNTARU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363292_a_364621]
-
șters geamul aburit Să privesc afară, Să văd drumu-nzăpezit Și fulgii cum zboară. Mare a fost surpriza mea, Privind spre ogradă, Să văd proaspăt înălțat Un om de zăpadă! Avea ochii din tăciuni Și pe cap o oală Iar din câlți avea perciuni Mâzgăliți cu smoală. Un ardei în loc de nas Roșu ca mărgica Și să-l sprijine la pas Avea măturica. Tata, mândru făurar Mă chema-n ogradă Să-mi ofere mie-n dar Omul de zăpadă! (Din volumul "Captiv pe
D ALE IERNII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363267_a_364596]
-
înțeleg de timpuriu că aceasta este legată de suferință. Învățasem să-mi fac pușcoci, tăind o bucată din lemnn de soc, scoțându-i măduva, meșteream un priboi, ceva ce semăna cu un piston din lemn și mai departe dopuri din câlți cu care trăgeam după câini, după pisici sau la nimereală prin curte. Oamenii mari făceau câte un titirez din lemn, înfigeau în el o țintă, îl înfășurau cu o ață petrecută pe după un lemn perforat într-un anume fel și
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
se încălzi cât mai puține camere. În camera din mijloc se intră direct de afară. Are lut pe jos, aici se țin obiectele de tors și de țesut: războiul, urzarul, rășchitorul, sucala, furca, fusul, roți de tors, vârtelnița, pieptar pentru câlți, sucala, unelte de muncă la câmp și de uz casnic: seceră, coșuri, presa pentru stors struguri, mierța pentru măsuratul porumbului, cât și obiecte de îmbrăcăminte: coloape (pălării) din paie. Ca și în casele specifice celorlalte localități și aici sunt expuse
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
ia povestește, cum a fost, pe unde ai umblat!... - Cum să fie?Bine! zise băiatul cam cu jumătate de gură - Ai fost la Putna? Ai găsit-o pe vrăjitoare? - Da, am găsit-o ... - Ei, povestește, cum a fost? A pus câlți de cânepă și boțul de ceară în cratița pentru descântec? - Da, răspunse el prin cuvinte cam greu scoase din gură - Și? Ce-a mai fost? întrebă mama nerăbdătoare să afle mai multe. Când a pus cărbune aprins în tigaie și
LA VRĂJITOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365943_a_367272]
-
începând cu armele preistoriei omenirii „țepi,țeapă”(preluate ca „amenințări” de emuli târzii ai artei manipulării!), continuând cu „cârligele” atât de casnicei îndeletniciri a întinsului rufelor „pe frânghie” cu simple piese de artilerie sau componente aferente utilizării lor „șrapnea, bumbi, câlți, praf(uri)”, pentru a adjudeca spre final (prevăzut a fi devastator) nimicitoarele arme de artilerie grea de mai târziu, precum „tunul” (i-a dat un „tun”, pentru a marca cacealmaua trasă păgubitului), pentru a capota onomatopeic în declicul nimicitoarei arme
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
este, de fapt, pictura bizantină murală în biserici. O frescă se obține din var stins (pastă) de cel puțin un an care este bună de lucru în momentul când pusă pe limbă nu înțeapă, adică este moartă. Se amestecă cu câlți tocați, de un centimentru lungime și se întinde pe peretele umezit în prealabil. Se sclivisește cu un șpaclu, se pictează cât mai repede, se combină culoarea, se elimină apa, când se usucă rămâne carbonatul de calciu (piatră colorată). Pentru realizarea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
5 kilograme de cereale) grâul luat din hambar. A încărcat câțiva saci cu grâu și alți saci cu orz și cu porumb și i-a apropiat de ușa magaziei, după ce i-a legat la gură cu o sfoară groasă din câlți de cânepă răsucită de bunica pe răsucitor. Tata cultiva câțiva zeci de metri pătrați cu cânepă și alții cu in pentru nevoile gospodărești. Când plantele ajungeau la maturitate le tăia cu secera, le lega în snopi și apoi băga snopii
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nimeni nu mai are chef de muncă UE-ul să trimită ajutoare Că noi ne ținem numai de greve Și de blocarea șoselelor naționale! Ne-am săturat de atâta rumeguș Nici Ciupitu nu mai înghite câlți Vrem să trăim într-o democrație Cu șapte zile libere pe săptămână! Învățați papagalii să vă aplaude Suntem un partid de cerșetori Dacă nu puneți computerele la lucru Ieșim în stradă și vă răsturnăm! Îmi pare rău că trebuie să
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351406_a_352735]
-
iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351454_a_352783]
-
iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată
GHEORGHE IZBĂŞESCU-CÂNTECE DE MÂNTUIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346664_a_347993]
-
iar monologul cheamă mereu o replică: "Cât despre copilărie; eu intru în ea în fiecare noapte./ Dar când mi se zdrelesc genunchii de bolovanii înfășurați/ cu mătasea broaștei din lacul unde mama punea vara/ cânepa la topit, simt în gură câlți după melițat și strig: "Viitorul meu merită să se preteze la toate umilințele/ pentru a fi liber". Rememorarea locurilor natale îmi amintește de Marin Sorescu, (Lăutarii din Lăicăi), astfel că poemele lui Gheorghe Izbășescu au ajuns la o receptivitate tensionată
CÂNTECE DE MÂNTUIIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351189_a_352518]
-
sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în bani pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
Toate Articolele Autorului Motto:” Râsul bate plânsul!” PĂPUȘI Cred că noi, oamenii, nu suntem, dar ajungem păpuși. Nu cred, sunt sigur! Păpușile nu se fac din material tare, din oțel, din beton, ci din ceară, din gelatină,din cârpe, din câlți, din plastic, din cauciuc,din lemn, din lână, din bumbac. Dacă nu suntem îndeajuns de moi, suntem frământați de către malaxoarele guvernării, până devenim cocă, aluat, frișcă. Suntem fragile și manevrabile, ascultătoare și tăcute. Păpușarii, sforarii, panglicarii ne joacă pe degete
PĂPUŞI de JANET NICĂ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356008_a_357337]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nimeni nu mai are chef de muncă UE-ul să trimită ajutoare Că noi ne ținem numai de greve Și de blocarea șoselelor naționale! Ne-am săturat de atâta rumeguș Nici Ciupitu nu mai înghite câlți Vrem să trăim într-o democrație Cu șapte zile libere pe săptămână! Învățați papagalii să vă aplaude Nu suntem un partid de cerșetori Dacă nu puneți computerele la lucru Ieșim în stradă și vă răsturnăm! Îmi pare rău că trebuie
NIMENI NU MAI ARE CHEF DE MUNCĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355396_a_356725]
-
plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata,na! până a tăcut...și așa mi-am pus în gând să-l termin, să-i bag ace cu ghemotoace de câlți în mămăligă să se ducă dracului... -Tu ești nebun! Te prinde ăsta și te spânzură de limbă... -Îl bag în aia mă-sii! Până n-oi pune mâna pe Prințesă nu mă las, ori eu cu Prințesa în brațe, ori
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
mă mai încapă n-o să-mi ajungă nici pâna la cot și-abia atunci pe unde scot cămașa am să văd. De dedesubt salteaua-n ripsul ei rărit că m-a-nțeles dă semn să crape grăbindu-se-n tăcerea câlților să mă îngroape. Dar dincolo de geamuri șerpii apei râd cu sunete de clopoței lichizi în noapte și plouă. Referință Bibliografică: PLOUĂ / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2045, Anul VI, 06 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
PLOUĂ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370478_a_371807]
-
vreme-auzi în câte o stanță un tandru freamăt. Păsările mor, fluviile seacă, aerul din jur e tot mai fierbinte, dar poți să zâmbești și să spui: Ce dacă, merg înainte! Ninge viscolit, însă râzi. Nu-ți pasă. Simți în aer câlți, dar respiri cu sete. Încă poți să spui că-i floare frumoasă orice scaiete. de Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu-ți pasă / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright
NU-ŢI PASÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 () [Corola-blog/BlogPost/370629_a_371958]
-
scorțuroasă aluneca furnica, împiedicându-se în umbre de crengi, dar colțul luminii din vârful copacului, unde crengile au făcut sită de noade îi dă curaj și urcă. Pădurea de crengi, labirint de ochiuri de munte, o clipă netede, pe urmă câlți, fundături ca-nchisorile de piatră, cercetate, biruite, ocolite de o furnică, ageră și mică. Atâtea crengi se pun de-a curmezișul, încât viața pare un copac care nu-și mai poate vedea soarele de crengi. Furnici, oameni mici ce-aleargă
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
terapeutic" daca n-ai ieșit cu un folos duhovnicesc din ea. Părintele Arsenie Papacioc - Virtuțile rămân, izbânzile sunt trecătoare. Isidor Pelusiotul - Necazurile ne vin pe urma greșelilor noastre. Noi suntem candele stinse, inimi de iască. Nu vă jucați cu focul, câlți fiind. Întoarceți-vă de către trup către Dumnezeu, ca să aibă milă de voi să nu vă lepede celui viclean. Sfântul Arsenie Boca - Nu stareții lipsesc, ci ascultătorii. Arhim. Sofronie Referință Bibliografică: Citate memorabile (58) / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
CITATE MEMORABILE (58) de ION UNTARU în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353347_a_354676]