113 matches
-
vărgi, chilimuri și zavestre în romburi, meșterit colorate, cu ștergare la ferestre, paturi largi acoperite cu poclade mițoase, refac un întreg tablou de viață. La etaj, obiecte de ceramică musceleană, lucrate la Costești, Băilești și Poienița, amintesc de arta olarilor câmpulungeni de altădată. Un splendid mobilier în lemn pirogravat, în culori, sculptat în preajma anilor 1920, arată o altă latură a meșterilor localnici, dealtminteri iscusiți tâmplari și cioplitori în lemn. În continuare, o încântătoare paradă a portului muscelean, cu frumusețea și gingășia
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
Intrând în perioada feudală, participarea Câmpulungului la istoria țării este dovedită prin alte numeroase exponate. Nu lipsește nici scrisoarea în limba română a lui Neacșu Lupu, judele Câmpulungului, către Hans Benker din Brașov (facsimil). Colecția de artă plastică a muzeului câmpulungean este valoroasă atât prin varietatea artiștilor reprezentați, cât și prin numeroasele imagini inspirate de oamenii și priveliștile muscelene. Datorită acestor calități, patrimoniul cultural al câmpulungului în istorie, etnografie și arte plastice, este mai bogat și mai reprezentativ. Monumentul lui Negru
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
istorie, etnografie și arte plastice, este mai bogat și mai reprezentativ. Monumentul lui Negru Vodă În fața bibliotecii orășenești, într-un mic scuar, apare maiestuos bustul legendarului Negru Vodă, operă a sculptorului Dimitrie D. Mirea, ridicat în 1910, ca omagiu al câmpulungenilor strămoșului lor, așa cum glăsuiesc inscripțiile de pe plăcile care acoperă soclul: „Înălțatu-s-au chipul lui Radu Negru Basarab, descălecătorul Țării Românești; Câmpulungul, primul scaun domnesc salută chipul de bronz al urzitorului Țării Românești; Memoriei Luceafărului Basarabesc, admiratorii gloriei străbune îi
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
a murit la 9 decembrie 1949 în împrejurări neclare. Pentru o perioadă a slujit aici ca paroh pr. Mihai Serafim Bejan (1950-1952), dar acesta a fost obligat să părăsească orașul deoarece era călugăr franciscan. În anii următori, de pastorația credincioșilor câmpulungeni s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) din Gura Humorului și Leopold Hohenecker din Vatra Dornei. În anii '50 ai secolului al XX-lea, biserica și-a reluat hramul inițial de "Înălțarea Domnului". În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
și Dragoș descălecătorul și Bogdan I (1359-1365), întemeietorul Moldovei. Istoricul Dimitrie Onciul afirma: "„Voievodatul Câmpulungului a fost, după tradiție, primul centru al descălecătorilor din țara vlahilor de peste munți.”" De aici, cât și din alte surse, Teodor Bălan conchide că: "„Voievodatul câmpulungean a fost primul centru politic al descălecătorilor maramureșeni, întemeiat fiind de Dragoș Vodă odată cu Principatul Moldovei”." Prima mențiune scrisă despre Câmpulung Moldovenesc și cunoscută până acum datează din 14 aprilie 1411, din vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), prin care
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
și bătrânilor, aleși din mijlocul sătenilor. Slujitorii domniei intrau rar în ocol și atunci numai pentru cercetarea și judecarea unor situații deosebite. Cartea domnească din 18 august 1747 a lui Grigore Alexandru Ghica menționează următoarele: "„Am înnoit și întărit tuturor câmpulungenilor toate drepturile ce le-au avut de la domnia mea și de la naintașii noștri cu cărți domnești, întâi pentru vama - să nu plătească vamă pentru vitele lor, al doilea pentru mortasipie, al treilea pentru oamenii domnești, al patrule pentru strânsul banilor
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
și 12 bani starostelui, nici pârcălabului.”" Întreaga obște de ocol a Câmpulungului Moldovenesc este considerată o „cetate de drum”, menită să asigure apărarea Moldovei la trecători. Pentru acest serviciu, domnitorii țării continuă să reînnoiască la fiecare schimbare de domnie privilegiile câmpulungenilor ce asigură acea autonomie largă, echivalentă cu privilegiile unei republici stăpână pe propria-i organizare interioară și care are dreptul de a trimite solii ei proprii, nu numai la Cetatea Bistriței (și ea cu organizație proprie), ci chiar la domnii
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
transilvănene. În secolul al XVII-lea, când polonezii ocupă vremelnic nordul Moldovei, în Câmpulung își are reședința unul dintre comandanții armatei polone. În anul 1766 numărul locuitorilor ocolului se ridică la 922 de familii, dintre care 377 în Câmpulungul propriu-zis. Câmpulungenii au reușit să-și mențină drepturile, privilegiile și scutirile moștenite din vechime, până la ocuparea părții de nord a Moldovei de către austrieci, în 1774. Etapa ocupației austriece începe în anul 1774, când trupele habsburgice ocupă nord-vestul Moldovei, în momentul în care
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
a fost unul dintre cei doi vornici ai Câmpulungului. Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae". Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
apă, la toate se făcea rând - numai la moarte nu. Am văzut prima dată morți și aproape că mergeam pe lângă ei fără să mă gândesc. Oameni care au Înghețat, care nu aveau ce mânca. Acea comunitate... că nu eram cu câmpulungenii, ci cu rădăuțenii, pentru că ne-am despărțit, Însă familiile cu care eram erau toate din Câmpulung. Condițiile Îngrozitoare și lipsa de bani au Început să-și facă efectul. Nu aveai ce mânca și totul costa din ce În ce mai scump. Și iarna. Iarna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de ei foarte bine, fiindcă ei stăteau acolo Într-un fel de lagăr... Adică evreii din Craiova i-au adăpostit, dar ei erau așa, Într-un fel de cerc restrâns, un fel de ghetou... Iar dumneavoastră ați fost evacuați Împreună cu câmpulungenii? Da, pentru că a fost evacuată toată Bucovina de Nord... Înainte de deportare au existat planuri, discuții, În familie, de a scăpa, de a evada? Nu, că nu mai era cum și nu mai era unde... La Câmpulung ce statut juridic aveați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
autonomie. Locuitorii ținutului se considerau oameni liberi, care nu aveau altă datorie față de domnie decât de a efectua straja la hotare. Recunoscând acest drept al locuitorilor ocolului, Aron Vodă (1592-1595) fixează străji la hotarul dinspre Transilvania, pentru a proteja pe câmpulungenii care își creaseră, prin defrișare, proprietăți în Țară Dornelor. Măsurile domnești duc la o rapidă dezvoltare a ținutului. Depresiunea cu exceptia părții de sud a acesteia, a intrat la sfârșitul secolului XVII odată cu Transilvania, în componență Imperiului Austriac. La sfârșitul secolului
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
de șef al secției, preluată cu 3 ani în urmă. Și despre acesta se spunea, se cârâia în dreapta și-n stânga că secția nu prea mergea, că omul era aproape de pensie și că nu-și prea dădea interesul. Omul era câmpulungean. Avea multă experiență. Era uns cu toate alifiile. Își făcea lesne autocritica, așa cum se cerea. Și Bițu știa că trebuia să procedeze cu mult tact și înțelegere. Omul umblase pe la mai multe secții, până-n 1956. Venise apoi acasă; și ocupase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Cu suratele ei germane vorbea totuși duminică de duminică; era catolică și mergea cu regularitate la biserica din centrul târgului, ridicată la vreun deceniu după instaurarea stăpânirii habsburgice. Coana Zitta era, în aparență, o româncă de la munte, perfect integrată obiceiurilor câmpulungene. Avea prietene și cunoștințe printre vecine și orășence în întreaga urbe de la poalele Rarăului. Dar, în realitate, părinții și înaintașii ei o zămisliseră și împodobiseră să fie o veritabilă nemțoaică, responsabilă în cadrul familiei cu cei patru "K": Küche bucătărie, Kemenate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
mai departe. Să mai învețe oleacă de carte, în plus. Că nu strică! Mai ales că vremurile-s grele. Și unde-i un singur salariu... știu eu... dac-apoi... n-au să ajungă amândoi să cam tragă mâța de coadă... Câmpulungenii din preajmă au cam înlemnit când au auzit replica lui moș Costache. Vai de mine și de mine, cuscre dragă. Dar se vede treaba că dumitale nu prea ești mulțumit... Așa-i, cuscre? Nu-i cazul să fiu eu mulțumit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
aceasta să fie frumoasă, având viață și sens.” Născut la 6 august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea Filologie, Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
danie de la răposatul Alexandru Vodă cu uric de danie (documentul acela fals!!- n.a.) iar vecinii mănăstirii de acolo de la Vama au făcut acele curățituri pe moșia mănăstirii ca să se hrănească, iar acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor de și-au făcut case pe moșia mănăstirii; pentru aceea numai ca să aibă a-și ținea ei moșia pe uric ce au și să le spargă și casele Câmpulungenilor, iar Câmpulungenii întra cui mână s-ar fi dat banii de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
hrănească, iar acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor de și-au făcut case pe moșia mănăstirii; pentru aceea numai ca să aibă a-și ținea ei moșia pe uric ce au și să le spargă și casele Câmpulungenilor, iar Câmpulungenii întra cui mână s-ar fi dat banii de acolo să și-i ia, iar moșia mănăstirii să o lase în pace, căci curățiturile acelea nu le-au făcut (vămenii - n.a.) să le vândă ce le-au făcut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
acum s-au sculat vecinii mănăstirii și au vândut Câmpulungenilor de și-au făcut case pe moșia mănăstirii; pentru aceea numai ca să aibă a-și ținea ei moșia pe uric ce au și să le spargă și casele Câmpulungenilor, iar Câmpulungenii întra cui mână s-ar fi dat banii de acolo să și-i ia, iar moșia mănăstirii să o lase în pace, căci curățiturile acelea nu le-au făcut (vămenii - n.a.) să le vândă ce le-au făcut să se
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sta împotriva cărții domniei mele” . Potrivit dreptului feudal românesc, cei care se așezau pe moșia boierească sau mănăstirească, indiferent de statutul lor social anterior, trebuia să împărtășească soarta vecinilor, să dea zeciuiala de pe partea de moșie pe care o lucrau. Câmpulungenii care au cumpărat de la vămeni acele locuri fără acte (nici nu putea fi vorba de înscrisuri cu valoare judiciară), numai pe baza unor învoieli, au insistat să stăpânească acele locuri, fără a se recunoaște vecinii mănă stirii Moldovița, motivând că
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de vămeni, care rămân, însă, în afara confictului, de intervenția domnitorului Mihail Racoviță, care, prin documentul din 15 aprilie 1718, dat din Iași, trimite pe vornicii de Câmpulung ( cei doi vornici erau reprezentanții domnului în Ocolul Câmmpulungului - n.a.) să strice casele câmpulungenilor fă cute în hotarul satului Vama a mănăstirii Moldovița . Vornicii, împreună cu episcopul de Rădă uți, Calistru, au întrebat pe câmpulungeni dacă au acte domnești sau „zapisă de la niscaivai oameni de moșie și nici unii nu au arătat nimic, de au vrut
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Plăteau dări numai domniei, fără să fie impuse prin autoritatea statului. Neavând privilegii și drepturi recunoscute prin acte, „nu aveau moșia de uric și de ohabă” asemenea boierilor sau mănăstirilor, vrâncenii au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
au fost dăruiți de Constantin Ipsilanti boierului Rosetti, iar câmpulungenii, cam tot în același timp, pierd drepturile lor vechi, anulate de stă pânirea austriacă, pământul lor fiind declarat loc împărătesc . Au urmat ani lungi de judecată, până când vrâncenii, cât și câmpulungenii și-au putut dobândi parte din drepturile avute. Asemenea țăranilor din Câmpulung și țăranii din zona Dornelor (partea care rămăsese la Moldova) erau „proprietari” fără acte, moșia lor fiind domeniu domnesc, de la care domnul Moldovei, Scarlat Alexandru Calimah, a dispus
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
preferate - toate participă la conturarea unei imagini verosimile a personalității eminesciene. Bun cunoscător al limbii germane, Ș. a tradus, fără talent însă, poezii de Heinrich Heine, Emanuel Geibel, precum și scurte povestiri de K. E. Franzos și Carmen Sylva. SCRIERI: Originea câmpulungeană a lui Gavriil, mitropolitul Kievului, București, 1901; Eudoxiu Hurmuzachi, Cernăuți, 1913; Amintiri despre Eminescu, București, 1914; ed. îngr. Pavel Țugui, Craiova, 1996. Traduceri: Franz Hoffmann, Loango, Suceava, 1886. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 180-185; Lovinescu, Critice, V, 121-124; Iorga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
aceasta să fie frumoasă, având viață și sens.” Născut la 6 august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea Filologie, Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]