113 matches
-
Îmi venea să zburd, să sar și totuși cîtă durere și amărăciune mi-a adus ziua de ieri. D-rul Tanner Leopold a devenit medicul raionului Șargorod și a venit ieri În inspecție. CÎmpulungean cum e, ne-a adus vești de la cîmpulungenii noștri din Șargorod. Nu pot concepe, nu pot Înțelege cum pot muri atît de ușor oamenii. Și dacă mor atît de ușor, cum de nu mă impresionează mai mult moartea acelora pe care i-am cunoscut și mi-au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
preferate - toate participă la conturarea unei imagini verosimile a personalității eminesciene. Bun cunoscător al limbii germane, Ș. a tradus, fără talent însă, poezii de Heinrich Heine, Emanuel Geibel, precum și scurte povestiri de K. E. Franzos și Carmen Sylva. SCRIERI: Originea câmpulungeană a lui Gavriil, mitropolitul Kievului, București, 1901; Eudoxiu Hurmuzachi, Cernăuți, 1913; Amintiri despre Eminescu, București, 1914; ed. îngr. Pavel Țugui, Craiova, 1996. Traduceri: Franz Hoffmann, Loango, Suceava, 1886. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 180-185; Lovinescu, Critice, V, 121-124; Iorga
STEFANELLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289902_a_291231]
-
analiza concretă a materialelor, mai ales din zonă. Aflăm, din lucrare, că discursul poetic specific creației populare din Bucovina se ilustrează cel mai bine prin trei "semne poetice nucleare": "cosmosul antropoorf", "omul-cosmos" și "ghemul vieții". O marcă distinctă a folclorului câmpulungean, care merită pomenită, este cântecul-doină cunoscut într-o multitudine de variante, cu incipitul Mândră floare-i norocu', tratat cu multă sensibilitate în capitolul despre "ghemul vieții", motiv ce i-a inspirat autoarei cele mai pertinente observații cu privire la soartă, parte și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lăsare de sânge și alte picături. Mulți scăpa, dar au murit mulțime, ca în vremea ciumii cei năprasnice, dar nu să molipsea om de om, ca de ciumă". Pe un vechi manuscris chirilic s-a păstrat și însemnarea destoinicului negustor câmpulungean Petre Aninoșanu, care consemna "că-n iulie 1831, foametea se întărise și moartea de holeră se iuțise, de secera mereu". În vechiul pomelnic al Mănăstirii Câmpulung, alcătuit în 1832, din porunca egumenului Filaret Apamias Beldiman, se făcea cunoscut că, în
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
denumirea de „stăpân de munte”, alături de baci sau, simplu, stăpân. Nu avem dovezi că bacii, stăpânii ar fi organizat păstoritul transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
transhumant, prin alternanța munte-șes, în funcție de anotimpuri, deși nu este exclus ca unii dintre ei să se fi asociat cu bacii câmpulungeni pentru a coborî turmele în șesurile Siretului, Prutului, Jijiei sau la bălțile Dunării <footnote Ioan Iosep, Un fenomen inedit-transhumanța câmpulungenilor, în Codrul Cosminului, serie nouă, nr. 1 (11), 1995, Univ. „Ștefan cel Mare” Suceava, Fundația Culturală Bucovina. footnote>. Organizarea păstoritului transhumant ar fi trebuit să lase urme în toponimia locală, care să indice drumul parcurs, locurile de trecere care să
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
moșii, jalbe către domnie și procese îndelungate. Începând cu secolul al XVIII-lea vămenii, sau unii dintre ei, s-au simțit proprietari deplini asupra terenurilor obținute prin defrișare, smulse pădurii, și au dispus de aceste suprafețe de teren vânzându-le câmpulungenilor, prilej de lungi procese și intervenții la instanțele statului. Când dreptul de proprietar deplin al mănăstirii a fost încălcat, aceasta a intervenit pe lângă domnitori și sfatul domnesc pentru a-și recupera moșia înstrăinată. Așa s-a întâmplat după ce Pavăl Ciotu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Pavăl”. Sfatul domnesc și domnitorul Antioh Cantemir întăresc zapisul: „Așa am socotit domnia mea cu tot sfatul să stăpânească acest ce-au cumpărat cu zapis, numai dijma ce a fi să dea, că este loc mănăstiresc” <footnote Ibidem footnote>. Deși câmpulungeanul Gh.Mercheș și urmașii săi au plătit dijma cerută de mănăstire, câte două oca de ceară pe an, după 102 ani de la zălogirea moșiei din Sălătruc, arhimandritul Veniadict (Benedict) a luat moșia din mâna Mercășenilor „fără judecată, și au dat
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
țiganilor în Moldova la Al. Gonța, op. cit., p. 89; potrivit obiceiului țării, românii care se căsătoreau cu fete de țigan deveneau și ei robi. În acest sens, egumenul mănăstirii Solca, Venedict, se adresează domnului țării cu jalbă prin care Ștefan câmpulungean și Petru moldovean ( de lângă apa Moldovei-n.a.), însurați cu fete de țigan, cerând ca aceștia să fie robi ai mănăstirii. Domnul de atunci al Moldovei, Ioan Teodor Callimachi, dă carte egumenului mănăstirii Solca, să se știe după obiceiul țării
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cu drept de vânzare. Astfel, suprafețele cuprinse între hotarul vechi - Podul Secăturii și cel nou - Pârâul Hurghiș - au fost vândute de vămeni unor locuitori din Câmpulung. La 16 aprilie 1719, Mihail Racoviță trimite pe vornicii din Câmpulung să strice casele câmpulungenilor făcute pe hotarul mănăstirii Moldovița. Câmpulungenii „fac pricină mănăstirii cum că au cumpărat pe bani și este moșie a lor”. Mihail Racoviță se adresează episcopului de Rădăuți, Calistru, vornicilor din Câmpulung, bivel (al doilea mare - n.a.) șetrar Constantin Zbiera și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
cuprinse între hotarul vechi - Podul Secăturii și cel nou - Pârâul Hurghiș - au fost vândute de vămeni unor locuitori din Câmpulung. La 16 aprilie 1719, Mihail Racoviță trimite pe vornicii din Câmpulung să strice casele câmpulungenilor făcute pe hotarul mănăstirii Moldovița. Câmpulungenii „fac pricină mănăstirii cum că au cumpărat pe bani și este moșie a lor”. Mihail Racoviță se adresează episcopului de Rădăuți, Calistru, vornicilor din Câmpulung, bivel (al doilea mare - n.a.) șetrar Constantin Zbiera și bivel postelnic Vasile Ciudin „să meargă
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Racoviță se adresează episcopului de Rădăuți, Calistru, vornicilor din Câmpulung, bivel (al doilea mare - n.a.) șetrar Constantin Zbiera și bivel postelnic Vasile Ciudin „să meargă acolo să ia sama acelui hotar” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. II, p. 163-164. footnote>.Câmpulungenii pierd procesul sau, cum se spunea pe atunci, rămân de lege, deoarece ei nu au, nici nu puteau avea, acte de proprietate prin care ar fi putut justifica stăpânirea terenurilor și construcția caselor. Manifestându-se ca proprietari deplini, vămenii au
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sau, cum se spunea pe atunci, rămân de lege, deoarece ei nu au, nici nu puteau avea, acte de proprietate prin care ar fi putut justifica stăpânirea terenurilor și construcția caselor. Manifestându-se ca proprietari deplini, vămenii au mai vândut câmpulungenilor și niște locuri curățate de dânșii pe Sălătruc, dar și acestea au fost recuperate de mănăstire, prin intervenția energică a ultimului egumen, arhimandritul Venedict (Benedict), mare apărător al beneficiilor mănăstirii și prigonitor al vămenilor, pe care i-a târât prin
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
i-au determinat pe vămeni și pe câmpulungeni să intre în hotarul mănăstirii Voroneț. Documentul emis la 26 octombrie 1630 de domnul Moise Moghilă care denumește comunitatea satului vămeni, întărește mănăstirii Voroneț braniștea din munții Câmpulungului și interzice vămenilor și câmpulungenilor de a vâna, de a pescui, de a paște oile sau alte animale sau de a cosi: „câmpulungenii sau vămenii sau fiecine vor fi cosând sau îmblând după fiară sau pe vale după pește, să aibă a le lua (paznicii
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
octombrie 1630 de domnul Moise Moghilă care denumește comunitatea satului vămeni, întărește mănăstirii Voroneț braniștea din munții Câmpulungului și interzice vămenilor și câmpulungenilor de a vâna, de a pescui, de a paște oile sau alte animale sau de a cosi: „câmpulungenii sau vămenii sau fiecine vor fi cosând sau îmblând după fiară sau pe vale după pește, să aibă a le lua (paznicii călugări-n.a.) tot ce vor găsi la dânșii. Așișderea de se vor găsi oi sau fiece dobitoc
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
erau apărate drepturile mănăstirii. Primul document din 25 iulie 1755, de la Matei Ghica, confirmă și întărește drepturile vechi ale mănăstirii și interzice categoric: „În pădurile mănăstirii și în pâraiele cu pești să nu fie liber ca să vâneze sau să pescuiască câmpulungenii și vămenii” <footnote Ibidem. footnote>. Pentru că braconajul a continuat (obiceiul a rămas până astăzi), domnitorul Theodor Callimachi (vechea familie românească Calmuș din Câmpulung) interzicea și el, prin două documente succesive, 16 mai 1760 și 11 ianuarie 1761 „câmpulungenilor și vămenilor
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
să pescuiască câmpulungenii și vămenii” <footnote Ibidem. footnote>. Pentru că braconajul a continuat (obiceiul a rămas până astăzi), domnitorul Theodor Callimachi (vechea familie românească Calmuș din Câmpulung) interzicea și el, prin două documente succesive, 16 mai 1760 și 11 ianuarie 1761 „câmpulungenilor și vămenilor să vâneze și să prindă pește pe domeniile mănăstirii, afară doar de cei care au învoială cu egumenul și plătesc pentru aceasta” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. II, p.95 footnote>. Prin așezământul lui Grigore Alexandru Ghica din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
stricat casele, i-a izgonit din sat și i-a obligat să plătească paguba. Conflictul îndelungat dintre mănăstirea Moldovița și vecinii din satul Vama nu este singurul. Egumenii și călugării și-au apărat cu îndârjire privilegiile și moșia față de încercările câmpulungenilor de a-i încălca hotarele, precum și cu mănăstirea Voroneț care a încercat, fără sorți de izbândă însă, de a-și extinde posesiunile peste râul Suha, peste Sălătruc, în hotarul mănăstirii Moldovița. Procesul dintre cele două mănăstiri se încheie <footnote Ibidem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la înregistrarea nașterii, sub influența sârbească, atunci când biserica din Bucovina depindea de biserica ortodoxă de la Karlovitz, poseda o inteligență naturală, vorbea și nemțește și mai fusese la Viena în 1844, când a înmânat împăratului un memoriu cu cererile drepte ale câmpulungenilor <footnote Ibidem, p. 388; T. Bălan, Din istoricul Câmpulungului, p. 265-266. footnote>. Acțiunea protestatară a câmpulungenilor a fost sprijinită de locuitorii din Vama, prin impresionanta mărturie din 9 februarie 1843 : „Înainte de ocupația austriacă, locuitorii din Ocolul Câmpulungului aveau dreptul de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
poseda o inteligență naturală, vorbea și nemțește și mai fusese la Viena în 1844, când a înmânat împăratului un memoriu cu cererile drepte ale câmpulungenilor <footnote Ibidem, p. 388; T. Bălan, Din istoricul Câmpulungului, p. 265-266. footnote>. Acțiunea protestatară a câmpulungenilor a fost sprijinită de locuitorii din Vama, prin impresionanta mărturie din 9 februarie 1843 : „Înainte de ocupația austriacă, locuitorii din Ocolul Câmpulungului aveau dreptul de vindere a băuturilor, adică propinația, vânătoria, pescăria, pășunatul, fânațurile și pădurile... stăpânitori au fost și noi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
aceasta să fie frumoasă, având viață și sens.” Născut la 6 august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea Filologie, Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
aceasta să fie frumoasă, având viață și sens.” Născut la 6 august 1933, în localitatea Fundu Moldovei, jud. Suceava. Studii: Facultatea Filologie, Cluj, promoția 1975. Debut artistic - 1985 Bibliografie și reprezentare grafică: Otilia și Vasile Șfarghiu, 58 de artiști plastici câmpulungeni, Ed. Axa, Botoșani, 2010, pag. 48, 49. Lucrare publicată: coautor, Filon Lucău, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, Ed. Societatea pentru cultură „Dimitrie Gusti”, Fundu Moldovei, 2000. Lup Gavril Pictor Localitatea: Satu Mare Bibliografie și reprezentare grafică
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
lei/588 dolari. Menționăm că toate galinaceele au fost rechiziționate din județele Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc. Primul județ menționat se înscrie cu un prejudiciu de 580 de capete în sumă de 1.450.000 lei/580 dolari 1, pe când locuitorii câmpulungeni au suferit o pagubă de doar 8 capete, a căror valoare s-a ridicat la 20.000 lei/8 dolari.2 Realizând un bilanț al pierderilor înregistrate de județele bucovinene Câmpulung Moldovenesc, Suceava, Rădăuți și județul Baia, în primele nouă
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
număr de 4.873 capete bovine, estimate la 456.054.324 lei/182.421,7 dolari.2 Același lucru s-a întâmplat și în județul Câmpulung Moldovenesc și Suceava, unde pagubele au fost mai reduse în comparație cu județul Rădăuți. Astfel, țăranii câmpulungeni au fost nevoiți să cedeze, în fața forței sovieticilor, un număr de 3.633 capete bovine, iar din gospodăriile sucevene au fost luate, în același mod, doar 421 capete. Valoarea prelevărilor din cele două județe se ridică la 340.005.204
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
1.580 dolari.2 Cantități reduse de cartofi, aproximativ 8.655 kg, au rechiziționat trupele sovietice și din gospodăriile sucevene, valoarea pagubelor cifrându-se la 865.500 lei/346,2 dolari.3 Pagube însemnate au suferit de acestă dată țăranii câmpulungeni, acestea ridicându-se la suma de 9.913.506 lei/3.965,4 dolari, contravaloarea a 99.135 kg cartofi.4 Pierderi mai reduse, care s-au ridicat la 31.500 kg și respectiv 4.450 kg cartofi, au cunoscut
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]