723 matches
-
și, simultan, îl umbrește, îi dă dimensiunea misterului, prin viziunea universului curbat. Poeta trece de la real la imaginar, grație unei uluitoare forțe a fantazării. Ca la Arghezi, regăsim capacitatea de a realiza descrierea unei gâze în viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică./ În elementul lor,/ miejii sărați ai nisipului/ scuipă coji de scoici/ de safir,/ racul își sună cleștii,/ ademenindu-mă sub patrafir.” („Racul
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
și Eva , 1921; https://www.guggenheim.org/artwork/663 The Miracle (Seal [I]) (Le Miracle) / Miracolul (Foca[I]), 1930-32; https://www.guggenheim.org/artwork/667 Flying Turtle / Țestoasa zburătoare, 1940-45; https://www.guggenheim.org/artwork/670 Watchdog (Chien de garde) / Câne de pază, 1916, https://www.guggenheim.org/artwork/664 Oak base / Soclu de stejar, 1920 https://www.guggenheim.org/artwork/666 De asemenea, prezentarea va include o serie de fotografii ale atelierului lui Brâncuși, din Paris, și ale operelor sale
BRÂNCUŞI STRĂLUCEŞTE DIN NOU LA NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363214_a_364543]
-
N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar al lui este pământul Peste care alții vin... N-am nimic cu unguretul De dihonie beteag Și mai acru ca oțetul, Însă tare nu mi-e drag
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-o fi el românul, sfântul Cel neprihănit, blajin, Dar al lui este pământul Peste care alții vin... N-am nimic cu unguretul De dihonie beteag Și mai acru ca oțetul, Însă tare nu mi-e drag... N-o fi
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
N-o fi el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
el, românul, capul Cel mai luminat sau prost, Nici vecinilor satrapul Cum vecinii lui i-au fost... Dar când unii vin, îi spurcă Și-mpricină pe români, Mai că-mi vine să-i înjur că Sunt mai câni ca răii câni... N-am nimic cu simplii oameni Că sunt unguri, sași, secui, Ori jidani, țigani asemeni, N-am cu neamul nimănui... Șleahtă de șovini, retardă Hunguret fără de țară Din năvalnicele hoarde, Vrei să pui mizera-ți gheară Pe Ardealul nost, bastarde
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
pe tastatură) mi-a spus când toată revoluția noastră din 1990 a devenit apă de ploaie: „Ștefane, Dorule drag, nu te uita la ei, tu ești un mare poet, tu trebuie să fugi din Baia Mare că ăștia îs ca și cânii, te-or mânca de ziu”. I-am lăsat pe Pârja, pe Marchiș, pe Bârlea să pună cu botul pe labe un Maramureș care nu le aparține numai lor. Așa cum l-ați văzut pe Burnar: surd, insignifiant, umblând de la un ziar
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
cu scrisul de mână”, era el, Ion Burnar. Chiar am vorbit cu Vasile Dragomir să fac lansare acolo. Acum, ce rost mai are? Odihnească-te Dumnezeu în pace, bun părinte al meu care mi-ai spus: „ăștia îs ca și cânii, te-or mânca de ziu”. Ștefan Doru DĂNCUȘ Director al revistei „Singur” http://www.revistasingur.ro 21 octombrie 2010 --------------------------------------------- Burnar Ion, (24 octombrie 1947 - 20 octombrie 2010), născut la Dragomirești, județul Maramureș. Absolvent al Facultății de filologie a Universității „Babeș-Bolyai
PANA LA URMA ... S-A DUS SI ION BURNAR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348211_a_349540]
-
mînați de cele mai pioase sentimente patriotice, să demonstreze că nu este așa. Mai mult de atît, se poate spune că Eminescu era xenofob în genere. Este suficient să ne amintim de faimoasa Doină: „Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii,/ Mînca-i-ar casa pustia/ Și neamul nemernicia.” Mda, nu e prea „corect politic” Domnul Eminescu! Nu m-ar mira ca unii „apărători ai valorilor democratice” să elimine Doina, așa cum în USA se cere ca Tom Sawyer să fie scos din școli
XENOFOBIA LUI EMINESCU de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348222_a_349551]
-
gagistrele (de ce rîdeți?), butelcile și butelcuțele, budanele și budănelele - da' degeaba! Înnebuniseră butiile de atîta vin și aruncau cepurile cît colo, împroșcînd sîngele Domnului pe jos. Umblai prin cramă cu cizme de cauciuc, ca la inundație. Dacă se lua vreun cîne după tine și linchea de pe jos, cădea lat acolo și trebuia să-l apuci de tohoarcă și să-l zvîrli afară, ca să nu te împiedici de el, că și așa de-abia te tîrîiai tu. Orișicît, cînele are patru labe
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
se lua vreun cîne după tine și linchea de pe jos, cădea lat acolo și trebuia să-l apuci de tohoarcă și să-l zvîrli afară, ca să nu te împiedici de el, că și așa de-abia te tîrîiai tu. Orișicît, cînele are patru labe, dar ce te faci tu, biet om, cu numa' două, fărădecît să te pui pe brînci. Ieșeau șoarecii din borte fără frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
-așa-i făcută lumea asta. Astăzi mîncăm și bem, și mîne nu mai sîntem. Cîndu-i să te ia dracu', te ia și din pragu' bisericii. ...Acu' și pentru mine tot una-i. Am ajuns o rogojină veche pe care nici cînii n-ar roade-o. Ce să mai trăiesc?! Sapa și lopata ș-o mînă de țărnă-n ochi. De-acuma copiii și nepoții să-mi trăiască și să se bucure de lume, că eu mi-am trăit traiul, mi-am
NIŞTE AMINTIRI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348220_a_349549]
-
unor copii din cartier care șutiseră furtunul de la gura de incendiu, dăduseră drumul la robinet și se scăldau fericiți, care cu jetul furtunului, care în băltoacele formate, unde de altfel au apărut, de prin subsoluri probabil, mai multe rațe, niște câni lățoși, ba chiar și câțiva godăcei, mari amatori de tăvăleală în noroi alături de copilași. Bucuria câtorva stropi de răcoare în arșița cumplită a verii, devoala cu dărnicie viața mai puțin cunoscută a cartierului. Dorel se simțea și el fericit, mai
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
unor copii din cartier care șutiseră furtunul de la gura de incendiu, dăduseră drumul la robinet și se scăldau fericiți, care cu jetul furtunului, care în băltoacele formate, unde de altfel au apărut, de prin subsoluri probabil, mai multe rațe, niște câni lățoși, ba chiar și câțiva godăcei, mari amatori de tăvăleală în noroi alături de copilași. Bucuria câtorva stropi de răcoare în arșița cumplită a verii, devoala cu dărnicie viața mai puțin cunoscută a cartierului.Dorel se simțea și el fericit, mai
DECIZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346602_a_347931]
-
se depărtau de târlă și mai degrabă schelălăiau decât lătrau. Băiatul era destul de deprins în ale vieții ca să nu-nțeleagă că ceva nu-i la locul lui la stâna tatălui său. Sare din car și, suspicios, insistă să-și cheme cânii: - Chioru! Costachi! Aici, dulăilor! Titișor, vin-la tată-tău!...Ce-aveți, proștilor!? Ați băut rachiu' tatei?. Apropiindu-se, începe să înțeleagă că la stână s-a întâmplat ceva. Ceva rău, căci câinii păreau amețiți, iar tată-său întârzia să se-arate
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
frumos, visat într-o noapte cu lună plină. În ciuda rătăcirii sale mintale, avea momente scurte ca acum, când era lucid, deși nu-și dorea asta. Se întoarse din trecutul său frumos, pentru a reveni lângă Pepsi în parc și alături de cânii, prietenii lui de noapte. Cățelușul începuse iar să latre, și ceilalți îi ținură isonul. De data nu mai lătrau la Pepsi, ci își îndreptaseră privirea spre faleză. Căpitanul, care își revenise de la ale lui, întrebă: - Da’ ce-o avea de
CĂPITANUL VASILE (3) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370475_a_371804]
-
Alt om din grup: E nebun. Vicu (ajuns la picioarele unui membru al grupului, râde): Sunt un hipopotam, un rinocer ce se răcorește în nămol. (Se agață de picioarele omului. Acesta îl respinge, lovindu-l.) Omul: Câine! Vicu: Voi sunteți câni ce vă tăvăliți în propria mizerie! Eu sunt un elefant ce-mi curăț sufletul printr-o baie noroiasă! (Oamenii din acel grup încep să-l lovească cu picioarele.) Alt om din grup: Acum ne răcorim și noi în noroiul loviturilor
VOLUMUL „ÎN COLIVIE“ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370727_a_372056]
-
doar un atom de mizerie”. Sensibilitatea poetului e șocată de urât, acesta e perceput ca o alcătuire de elemente sordide, agresive, care ne însoțesc pretutindeni. Ființa normală e silită să vadă zilnic „umanele duhori”, „cadavrele” ambulante, „desfătarea crudă și mizeră”, „cânii și infraoamenii”. Alte tablouri grotești: „Activități diverse, greve, ceartă, / Politică, cerșit, mizerii...” completează imaginea unui spațiu în care existența e sufocantă. Prozele din volumul Scrisori la un prieten (Anul 2000, Trei întâmplări, Râul etc.) întregesc perspectiva unei naturi și societăți
LIVIUS PETRU BERCEA, ÎNSEMNĂRI DESPRE POEZIA LUI EUGEN DORCESCU de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354303_a_355632]
-
ALE LU’ MOȘ NICIOLAE, de Camelia Stoian, publicat în Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015. „(...) Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să mi-l omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni mai bărbați”(Balada populară Miorița)Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
NICIOLAE Autor: Camelia Stoian Publicat în: Ediția nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ei se sfătuiră Pe l-apus de soare Ca să mi-l omoare ............................... C-are oi mai multe, Mândre și cornute, Și cai învățați, Și câni mai bărbați” (Balada populară Miorița) Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș Nicolae în Moș Niciolae! „Nicio Laie, niciun Câine, doar ciobanii fără pâine!” Asta da... Mioriță modernă! Să plece ciobanii
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (1) – D’ALE LU’ MOŞ NICIOLAE de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354541_a_355870]
-
frunza deasă) și păstoritul: „Ciobănie, ciobănie,/ În inima munților,/La poalele brazâlor,/Unde-i aeru' curat/Să văd oi la pășunat./ Refren: „Dragu mi-i s-aud cum zbiară oile sub stele-afară/Șî să mă trăzăsc în zori la lătratul cânilor./ Strofa 2: Un cioban cu ele sta/Șî din fluieraș cânta/ Își cânta anii trecuți/ Ce i-o petrect prin munți./ Refren/ Strofa 3: Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
5-6 roșioare. Pe care în ultima zi, copiii le-au aruncat în apă, aplicând deviza lui Teo. Deviză pe care am auzit-o de mai multe ori, mai exact de câte ori îl prindea maică-sa că fură mâncare ca să le dea cânilor din curte: - Eu sunt Iubitorul Animalelor! Ca să revin, aventurile mele de pescar n-au durat mult. După o jumătate de oră de lansări fără niciun rezultat, observ la Danflorea că lansează nu din lateral, ca mine, ci peste cap. Încerc
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
a venit la tata acasă cu Muiacul ăsta de trăiesc și acu’ cu el. Era o zăpușală afară de nu puteai să stai nici la umbră, că te umpleai de nădușală. Au bătut la poarta cășii, muma s-a țânut la câne și au intrat, că nu era sângur. El avea în mână o demijană de trei kile, plină ochi cu răchiu de-al tare. Ălălalt, Gheorghe avea spânzurat de spinare căldarea aia ce o poartă vânzătorii încrojnată , înconjurată pe la miljoc cu
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
or călca bătătura și alți pețitori, mai ales cân’ s-o auzî de ce ai plecat de la nevolnicul ăsta! După două săptămâni, cred că n-au fost mai multe, ne-am trezât într-o sară că bătea cineva în poartă și cânele lătra a om. - Ia vezi, Cătălină, cine-i! mi-a zâs taica. El sta pe laviță în cotu’ sobii și curăța de boabe niște drugi pentru măcinat, că nu mai aveam făină de mălai în nelei - Lasă, Cătălină, că mă
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]