358 matches
-
e înțelepciunea vieții, să calci pe urmele tatălui și să nu privești nici în dreapta nici în stânga. Când eram mic spuneam că o să mă însor cu fata unui șelar care locuia alături. Era o fetiță cu ochi albaștri și o codiță cânepie. Mi-ar fi ținut casa curată, strălucind ca soarele, și aș fi avut un băiat care să mă urmeze în aceeași meserie. Stroeve oftă puțin și rămase tăcut. Gândurile îi zăboveau printre imaginile a ceea ce ar fi putut să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
buze, și-a dat seama, ulterior, că dorința aceea nu prinsese rădăcini prea adânci. O dată, visând că visul i se Împlinise, s-a trezit brusc, cuprins de o panică rece, fiindcă femeia din vis fusese o Clara toantă, cu părul cânepiu, fără irizări aurii În plete și cu o mulțime de banalități picurându-i insipid de pe limba neostoită. Dar ea a fost prima femeie rasată pe care a cunoscut-o și unul dintre puținii oameni care l-au interesat cu adevărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă de ele ca și când roțile lor ar
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat. Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din care se alcătuiau pe vremuri veșminte, a modelării lutului din care se făceau nu numai oale și ulcele ci și adevărate opere de artă, descoperite în situri arheologice. Aș cita de la pagina 240, un paragraf semnificativ: „Convingerea mea este
CUVINTE ALESE – REFERITOARE LA MONOGRAFIA RUGINOASA DE MARIAN MALCIU de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348602_a_349931]
-
obținând premii la nivel național - și după un timp de deliberare, desigur, s-au anunțat câștigătorii: Locul I, cu un punctaj de 19.9 puncte, din 21 maxim, a fost obținut de Școala cu clasele I-VIII Unirea, Structura Valea Cânepii; Locul II, cu un punctaj de 18.5 puncte, a fost obținut de Școala cu Clasele I-VIII Movila Miresii, iar Locul III, cu un punctaj de 17.6 puncte, a revenit Grădiniței Nr. 2 din Brăila. Școala Valea Cânepii
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
Cânepii; Locul II, cu un punctaj de 18.5 puncte, a fost obținut de Școala cu Clasele I-VIII Movila Miresii, iar Locul III, cu un punctaj de 17.6 puncte, a revenit Grădiniței Nr. 2 din Brăila. Școala Valea Cânepii, reprezentată de două eleve talentate, având ca produs final un Atlas al animalelor pe cale de dispariție, și care a obținut primul loc, va participa la faza pe țară, unde va reprezenta Brăila și va concura cu produsele finale, realizate în cadrul
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
strânse la mânecă, terminate cu pumnași, fodori, mânecă tripartită dacă există se abate de la modelul tradițional în sensul că încrețul este realizat într-un alt fel de broderie(decât cea în punctul pe dos, si de culoare albă, crem sau cânepie). Întâlnim și mânecă dintr-una, în tablă, cu râuri, rânduri săbiate, ciurată sau cu umeraș. Pentru numărul redus de piese se observă o diversitate semnificativă a modului cum este tratat decorul pe cămășile din Clisura Dunării, cele mai numeroase exemplare
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
P2582, P1258) care urmeaza modelul arhaic de compoziție tripartită a mânecii, dar care aplică o serie de inovații în ceea ce privește cromatică sau elementele decorative. Spre exemplu, în multe cazuri se renunța la broderia specifică încrețului(punctul pe dos), la culoare(culoarea cânepie, galben pâl, crem) și dimensiune(5-8cm): P1153, brodat peste fire, foarte îngust ; P2633, îngust, bicolor ; P2635, verde ; P1127, îngust policrom ; P2516, îngust, albastru ; P2585 foarte lat, rânduri săbiate de romburi de culoare mov, brodate peste fire ; P2765 grena. Gură cămășilor
VARVARA MAGDALENA MĂNEANUCOLECȚIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER. CĂMAȘA FEMEIESCĂ(CIUPAGUL) DIN SUBZONA DE SUD A JUDEȚULUI MEHEDINȚI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţ [Corola-blog/BlogPost/359701_a_361030]
-
nu prea mai surâdea nimănui, cu excepția unor romantici întârziați precum Verdunel. A isprăvit și facultatea mai ales datorită faptului că între timp a muncit ca piețar, hamal la restaurante, valutist (o meserie foarte apreciată pe atunci) sau chiar în industria cânepii bine prelucrate, un domeniu nou și cu uriașe perspective. Așadar, dând dreptul profesorilor, a ajuns titrat apoi, pe aceleași baze, a făcut un masterat dar și un doctorat a cărui teză intitulată: Relații diplomatice ale Țărilor Române cu Franța secolului
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Și-n vreme ce se simțea fericit că trăia, că putea să se bucure de minunățiile firii, zări apropiindu-se pe cărare o fată. Și ea-i păru grozav de mândră! Era-naltă și se-unduia în mers. Păru-i cânepiu era strâns în două cozi ne-mpletite ce-nconjurau un chip îngeresc, înălțat pe-un gât subțire, adevărat lujer... Ochii negri, care te pătrundeau ca niște săgeți, păreau să caute ceva... Purta o cămașă albă cu râuri ca mura, lungă pân-la
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat. Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din ... Citește mai mult CUVINTE ALESE - referitoare la monografia RUGINOASA de Marian MalciuReferitor la cartea dumneavoastră „RUGINOASA - Istorie, credință și cultură”, ceea ce mi-a atras cel mai mult atenția, pe lângă profunda documentare privind istoria, credința și cultura zonei Ruginoasa, a
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
interes, precum un roman polițist, scris de adevăratelea de ceea ce sunteți: colonel și avocat.Dumneavoastră sunteți avocatul celor mulți, considerați „talpa țării”, a celor care au păstrat tradițiile moștenite din moși strămoși, a cioplitului lemnului, a macerării, melițării și țesutului cânepii, din ... II. DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI, de Margareta Mariana Saimac , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. DE ZIUA MONDIALĂ A POEZIEI „Șiruri de mărgăritare” Lin pe filă se-mpreună, Și slăvesc cu bucurie, Limba noastră cea
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
a acestui tip de piesă de port, chiar dacă avem de a face și cu unele inovații (în ceea ce privește realiazarea încrețului care în acest caz are numai un rol decorativ, estetic prezentând cromatica bicoloră liliachiu-albastru, față de cromatica tipică de culoare deschisă, alb, cînepiu, nuanțe de galben deschis) și se remarcă în mod special prin motivul de origine antropomorfă - mâna detașată utilizat pentru decorarea în tablă a mânecilor și a pieptului și stanului din spate. Având în vedere modul de realizare al ciupagului în
CIUPAGUL DE LA BROŞTENI (MEHEDINŢI)- UN ARTEFACT REPREZENTATIV PENTRU ILUSTRAREA VALORII ARTISTICE A COSTUMULUI POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346002_a_347331]
-
versurilor ce urmează reliefează acest aspect, tot ce-a îndrăgit, odată, apare într-o nouă lumină, de data aceasta o lumină dureroasă, apăsătoare. Pe lângă drumurile desfundate / Stau înșirate casele pustii, / Iar în ferestrele anchilozate / Lucesc, din când în când, ochi cânepii. ( Acolo unde veșnicia). Dar, oricât am dori, din nefericire, nimic nu e veșnic, efemerul își pune amprenta peste toate. Însuflețirea acestui univers de basm face ca totul să fie trecut printr-un sentiment al identificării ( identificarea cu lumea satului),și
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului CE CAUTĂ Oare ce caută zâmbetul de gloată, circ sau bun simț lipsă în clisa pâinii coapte din casa florilor? Printr-o pată îmi pot șterge imaginea de alb, verdele cânepii la dospit fuiorul întregitor, al fiorului risipit de viață. Îmi fac dorință dintr-o poză voalată, tocmai în clipa cu bătaia gongului, osana ființelor bune, perfecționiste, ale malului stâng. Cabiria, cântă șanțul de bocetul tău, ascultă scâncetul cățelului după proscris
POEME DE SFÂRŞIT DE AN de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374156_a_375485]
-
Dumitrescu, publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. CE CAUTĂ Oare ce caută zâmbetul de gloată, circ sau bun simț lipsă în clisa pâinii coapte din casa florilor? Printr-o pată îmi pot șterge imaginea de alb, verdele cânepii la dospit fuiorul întregitor, al fiorului risipit de viață. Îmi fac dorință dintr-o poză voalată, tocmai în clipa cu bătaia gongului, osana ființelor bune, perfecționiste, ale malului stâng. Cabiria, cântă șanțul de bocetul tău, ascultă scâncetul cățelului după proscris
ADINA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/374158_a_375487]
-
mijlocul, doar cu mijlocul, încins într-un cearșaf (nu putea fi pictat decît de Daumier sau de Goya), îmi pregătea covata emailată ce urma să mă redea, frăgezit, orașului. Altă pictură: o pereche el roșu, ea albă pe un rips cînepiu, aici, aici, lîngă intrarea la... aburi. În penumbra veacului, se văd încă treptele pe care, în goliciune edenică și cu cinzeaca alături, ne băteam cu măturițele, să zbîrnîie pielea, să tresalte creierul. Rămasele inscripții: Bărbați/ Femei. Discriminările celuilalt secol, pudicul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
remarcă bogăția în animale a voievodului Ahtum din Banat (secolul al XI-lea). Animalele crescute în gospodărie erau sursă de hrană și îmbrăcăminte: carnea, laptele, brânza, lâna, pieile. Ocupații conexe agriculturii erau pomicultura, viticultura, grădinăritul, apoi cultura inului și a cânepii, creșterea păsărilor de curte, albinăritul mierea și ceara erau folosite și pentru exportapoi pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și, în consecință, muțenie). Mircea Eliade subliniază existența unui fenomen similar în afara României : „Mandragora trebuie să fi fost denumirea comună a mai multor plante narcotice”. De altfel, acesta pare a fi un fenomen lingvistic destul de uzual. Vechea denumire iraniană a cânepii, bangha - plantă folosită la provocarea transei extatice în vechiul Iran -, a ajuns să desemneze, la multe populații din Asia Centrală, diferite alte plante narcotice folosite de șamani (ciuperca Amanita muscaria, de exemplu) sau chiar narcoza însăși (43, pp. 399-401). În O
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Unde-și dă brazda rodul cel mai cald Acolo-i sare vârful mai înalt (58). Despre stări de intoxicare involuntară cu cânepă, atestate la țăranii francezi și ruși, amintește și poetul Charles Baudelaire, în Les Paradis artificiels (1860). „în timpul secerișului cânepii”, spune el, secerătorii „au adesea amețeli ciudate”. „Capul seceră- torului e cuprins de vârtejuri, uneori purtătoare de reverii. În unele momente membrele le slăbesc și nu-i mai ascultă. Am auzit vorbindu-se de crize de somnambulism destul de frecvente la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atras atenția savanților și a oamenilor de lume din Franța” (59, p. 37). De fapt, în Europa polemica durează de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. În celebra sa lucrare Species plantarum (1753), suedezul Carolus Linnaeus a dat o singură denumire cânepii : Cannabis sativa. Disputa s-a declanșat imediat. Naturalistul francez Jean-Baptiste de Lamarck a susținut că trebuie făcută diferența între Cannabis sativa (care crește în Europa, fiind înaltă și fibroasă) și Cannabis indica (ce crește în Asia, fiind scundă și psihotropă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a propus o etimologie interesantă : Numele plantei kannabis își are obârșia și înrudirile în limbi foarte vechi, ca asiriana ; konabos era un cuvânt grec pentru zgomot. El sugerează răbufnirile parțial vesele, parțial agresiv-agitate în care se manifestă de obicei beția cânepii (27, p. 246). Contemporan cu Herodot, Sofocle asociază kannabis-ul cu muzicianul trac Thamyris (din tragedia omonimă), eroul orbit de muze pentru că s-a lăudat că poate cânta din liră mai frumos decât ele (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 67
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
trebuia uneori explicat în limba română, mai ales în Moldova și Muntenia. Astfel, Dimitrie Cantemir traducea cuvântul „apotecar” (popular „poticar” sau „poticarăș”) prin „cela ce vinde erbi de doftorie” (Istoria ieroglifică, 1703- 1705). Dar adevărații beneficiari ai virtuților terapeutice ale cânepii au fost țăranii, care foloseau semințele acestei plante mai ales în scopuri analgezice (17, p. 72). Vorbind despre „fumigația cu sămânță de cânepă”, atestată la traci și la sciți, Vasile Pârvan scria în 1926 că este o practică „până astăzi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
magice legate de cânepă atestate în folclorul românesc, crede că acestea sunt datorate tocmai virtuților narcotice și tămăduitoare ale plantei. „Rolul ei vindecător sau de alinare a durerilor a contribuit, ca în alte cazuri similare, la crearea și întreținerea în jurul cânepii a unei atmosfere de religiozitate, atât de favorabilă înfloririi credin- țelor și practicilor legate de ea” (88, p. 62). în fine, o informație de teren personală. La sfârșitul anilor ’60, aflat la o stână în Munții Apuseni, stăteam într-o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită din zdrobirea cânepii (Cannabis sativa), chiar dacă are un conținut redus de canabinol. Din păcate, ingredientele folosite la prepararea alifiei haluci- nogene nu sunt precizate în nici una dintre relatările populare culese în România. Așa cum am arătat mai sus, se vorbește doar despre „un fel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]