97 matches
-
I s-a decernat Marele Premiu ,,Năsturel Herescu” al Academiei Române (1913) pentru traducerea epopeii Iliada de Homer. După începutul modest cu poeziile din Gânduri și vise, talentul poetic al lui M. se manifestă în volumele Alme sol (1925), Bair di cântic armânescu (1931), Altare (1934), Ritual pentru tine (1934) și Tropare (1940). Versurile îi sunt influențate de lirica greacă, lucru vizibil în special în secțiunea Anacreontice din placheta debutului. Spiritul apolinic este tot mai pregnant începând cu Alme sol, în care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
elin. Studiu iconografic din arheologia clasică, București, 1908; Atena și ruinele ei, București, 1910; Istoria Românilor din Pind. Vlahia Mare (980-1259). Studiu istoric după izvoare bizantine, București, 1913; Alme sol, București, 1925; Poezii, București, 1925; Descătușare, București, 1928; Bair di cântic armânescu, București, 1931; ed. București, 1989; Altare, București, 1934; Ritual pentru tine, București, 1934; România și Elada, București, 1934; Români din Bulgaria medievală, București, 1937; Tropare, București, 1940; Poeme, îngr. Sanda Diamantescu și Radu Hâncu, București, 1970; Studii istorice privitoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
aromânească, București, 1922, 265-282; Aderca, Contribuții, I, 157-159, 270-274, II, 22-23,512-513; I. Valerian, Traducerea ,,Odisseei”, ,,Răsăritul”, 1925, 25-29; Lovinescu, Ist.lit.rom.cont., II, 330-332, III, 112-114; H. Blazian, ,,Iliada”, CL, 1928, septembrie-decembrie; Dragomirescu, Scrieri, 220; Th. Capidan, „Bair di cântic armânescu”, GR, 1933, 2; Radu Gyr, G. Murnu, „Linia nouă”, 1934, 11-12; Nicolae Lascu, Horațiu în literatura română, GR, 1935, 11-12; Vianu, Opere, III, 23-28; Predescu, Encicl., 579; Călinescu, Ist. lit. (1941), 581-583, Ist. lit. (1982), 658-660; Ion Fotti, George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
poet. Ca și C. Aristia, P. încearcă unele creații lexicale: „samuroblane”, „aniscrielnic” (letopiseț). O „facire epic-comică împrotiva întrunirii grecilor asupra Porții otomanicești” urma să fie Eterida, din care s-a păstrat doar invocația către adevăr. În O satiră veche sau Cântic pe care odă nu bine l-au poreclit, comisul revine la ideea că singurul titlu de merit pentru cineva îl constituie vrednicia, nu „evghenia vechimei”. În afara unui dialog în versuri, de factură populară, între Țara Ungurească și Moldova, unde se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288872_a_290201]
-
smulsă din prici sau un fir de sârmă ciupit din gardurile ce ne păzeau de furia poporului muncitor.” Poemele de pușcărie sunt memorabile, nu în notă revendicativă, ci prin atitudinea creștină, care comentează suferința, în tonalitate uneori mioritică, precum în Cântic di moarti, unde poetul își invocă mama ca martoră a pătimirii fiului ei, suferind, în propria carne, chinul lui: „...ș-tini aduchiși, dadă.../ tu inimă ț-acriscură schiñi // și-ț trimbură mâna / când ti-aplicași ca s-tincliñi // sâmțiși cum / sărâma din tini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
eliberarea de sine! Îl caut pe Celălalt ca să pot să aflu mai multe despre șabloanele mele de limbaj și de mentalitate. Sunt un hedonist altruist care se energizează din nevoia de Celălalt! În particular, sunt nefumător și îndrăgostit, degustător de cântice tradiționale românești și de improvizații etno-jazz, așa cum reușesc strălucit Grigore Leșe și Maria Răducanu. A.B. Care sunt modelele tale literare? Mă gândesc, în primul rând, la autorii canonici, fie că ei sunt Eminescu, Barbu, Rilke, Trakl, Dante sau Petrarca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
patriei și a cinsti memoria oamenilor aleși m-au hotărât, cu prilejul aniversării a 50 de ani [eroare, n.n.] de la moartea marelui poet, să inițiez o sărbătoare deosebită. Deci s-a făcut la teatrul local o adunare cu cuvântări, recitări, cântice, iar apoi o procesiune la Ipotești, cu elevi, armată și destul popor, căci depărtarea satului de oraș e de vreo 8 km. Am văzut halul în care se află casa părintească a poetului, nelocuită și în parte dărăpănată, bisericuța amenințată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Luminița cine era? D.T.: Era o tânără asistentă, foarte bună ca studentă, informată, comunicatoare foarte bună, soția lui Gheorghe Iacob, fiica doamnei Stela Teodorescu. Iar Matei Răzvan era studentul care a murit, prietenul lui Cătălin Turliuc și al lui Florin Cîntic. Un om valoros. S.B.: Cred că am văzut în Opinia studențească un ferpar. D.T.: Da, scria și în Opinia studențească. Erau cei trei crai: Răzvan Matei ("Chiorul"), Florin Cântic ("Chanson") și Cătălin Turliuc ("Calu"). Prieteni, băieți deștepți, mai scriau și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
care a murit, prietenul lui Cătălin Turliuc și al lui Florin Cîntic. Un om valoros. S.B.: Cred că am văzut în Opinia studențească un ferpar. D.T.: Da, scria și în Opinia studențească. Erau cei trei crai: Răzvan Matei ("Chiorul"), Florin Cântic ("Chanson") și Cătălin Turliuc ("Calu"). Prieteni, băieți deștepți, mai scriau și pe la Dialog și pe la Opinia studențească, veneau des pe la mine pe la Centru. Ei au fost colegi și de grădiniță, și de școală generală, și de liceu, și cu soția
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
425 Ciornea, Teodor, 130 Cișmaș, Valeria, 222 Ciubotaru, Iuliu, 229 Ciubotaru, Petru, 78, 249, 410 Ciulei, Libiu 427 Ciupercă, Ioan, 144, 222 Ciurăscu, Ilie, 424 Ciurdea, Viorica, 83, 184, 187 Ciurileanu, Radu, 223 Ciută, Dumitru, 64, 222 Cizmaș, Ion, 122 Cîntic, Florin, 145 Cîrțină, Maria,153 Clima,Victor, 50 Climencu, Felicia, 160 Clipa, Nicolae, 229 Clocotici, Valenrin, 401 Cloșcă, Constantin, 113, 290 Coandă, Henri, 238 Cobzaru, Ionel, 222, 229 Cocieru, Ion, 425, 426 Cocriș, Vasile, 105, 122 Codreanu, Constantin, 89 Cohuț
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
interioară Taraful Gorjului: 18 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Scripcarii din Bicaz, Taraful din Soporu de Câmpie: 19 septembrie, ora 20.00, curtea interioară Concert Maria Răducanu: 20 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert Râul Kusak - Adrian Naidin Cântice'n Cerc: 21 septembrie, ora 21.00, curtea interioară Concert Trei Parale: 23 septembrie, ora 14.30, Casa de piatră Udriște Năsturel din Herești, Județul Giurgiu
Concerte la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81140_a_82465]
-
a ceea ce s-a numit "rezistența prin cultură"? Al. Zub, Al. Călinescu, Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Val Condurache, Andrei Corbea, Dan Petrescu, Ștefan Afloroaei, Sorin Antohi, Valeriu Gherghel, Ștefan Lemny, Gh. Hrimiuc, Dorin Spineanu, Daniel Condurache, Carmen Crețu, Florin Cântic și alți cîțiva au creat și întreținut iluzia, vreme de două decenii (prin cărți, revistele Dialog și Opinia studențească și activitatea în mediile culturale ieșene), unei școli de critică, istorie a culturii, eseistică și presă, la un nivel cu adevărat
Ultimul criterionist by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/17301_a_18626]
-
Cosmin Ciotloș Prima problemă pe care ciudatul volum al lui Florin Bican - Cântice mârlănești - o va pune cititorilor săi este, îndrăznesc să vă avertizez chiar de pe-acum, tributară unei viziuni destul de mărunte și unei grile de încadrare cam obtuze. Se va spune, probabil, că o asemenea culegere de poezii horror nu își
Poezia unei religii sadice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9658_a_10983]
-
încercate. Rețete culese de Georgeta Roșu și ilustrate de Horia Bernea în 1996 ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc Ion: Blestemul iubirii, de Mircea Mureșan ora 21:00, curtea interioară Concert Raul Kusak - Adrian Naidin Cântice'n Cerc Sâmbătă, 22 septembrie între orele 10.00 și 18.00, curtea interioară Târgul boierului ora 18.00, Studioul Horia Bernea Satul transilvănean în filmul românesc La „Moara cu noroc”, de Victor Iliu Duminică, 23 septembrie între orele 10
Expoziții, târguri, muzici tradiționale și filme, la Zilele Muzeului Țăranului () [Corola-journal/Journalistic/81162_a_82487]
-
viața publică a intelectualității de extremă dreaptă, pro-fascistă sau doar filogermană. Dacă nu greșesc, cel dintîi care-l folosește este M. R. Paraschivescu, în februarie 1945, în articolul Un impostor: dl Tudor Arghezi din România liberă. Acolo arghezianul poet al Cînticelor țigănești îi numește colaboraționiști pe Goga, pe Vaida-Voievod și pe Malaxa, pentru a fi deschis drumul Gărzii de Fier. El nu se referă strict la anii războiului, crezînd a (se) putea vorbi și de interbelic. Cuvîntul nu are răspîndirea așteptată
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]
-
sexul, iubirile, căsniciile. Omul se mărturisește până la impudoare, sinceritatea sa atenuând simțitor impactul confidențelor. Dincolo de incoerențele inimii și ale trupului, deslușim o mișcătoare stupoare în fața vieții afective, a pasiunilor ce se declanșează și se sting, a propriei ființe imperioase. Autorul Cânticelor țigănești (culegere cu care debuta editorial, la treizeci de ani) pare a vorbi, în însemnările sale personale, doar în treacăt despre creația sa poetică. Pe 12 iunie 1942, se judecă pe sine nu doar în mod sever, ci aproape iresponsabil
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
oprimării, contra fanatismelor vechi sau noi, contra intoleranței și gândirii în sens unic, aceeași încredere nezdruncinată în virtuțile rațiunii și în eficiența modelatoare de caractere a libertăți". Povestirea Pârlitu are mare succes, citită de Miron Radu Paraschivescu întregului grup. Autorul Cânticelor țgănești face chiar și modificări în text, introducând muntenisme ca "dă", "pă" etc., spre neplăcerea proaspătului debutant. De momentul acestui debut oral, prozatorul leagă și previziunile politice ale lui M.R. Paraschivescu: războiul își va schimba soarta ( suntem în iarna ’41-
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
cu atîta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură în căutătură se oprește cu plăcere la cele mai departate aduceri-aminte, aducerile-aminte a tinereții și a copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cîntă tot aceleași cîntice voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros? cîmpiile, dulcele priveliști duioase ce aveau? Nu: dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
de 8000 de atmosfere, lustruit și elegant decorat", cu un regulator nivelator sistematic, pavilion lung de metal argintat "reproducând clar, sonor și cu nemaiîntâlnită tărie, ca cel mai scump fonograf Edison". Lei 15,50 fără cutie, 17,10 cu trei cântice. Ținea loc de combină, dar nu numai el: fără să fii notist puteai să te înzestrezi cu un Bandonifon - instrument compus dintr-un burduf executat dublu din piele și lemn lustruit, dispunând de clape de nikel, ori cu un Hohnerphon
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
Costa numai 2 lei - redus de la 3,75. Proporția la care tocmai s-au ieftinit recent electricalele. Dar dacă te ispitea un Trombino? La care "suflați fără nici un studiu și fără a avea cunoștință de note, imediat cele mai frumoase cântice, dansuri, marșuri". Adică "cea mai frumoasă petrecere pentru case, societăți și serbări, la escursiuni, ture pedestre, cu velocipede și trăsuri, la partide de pe barcă". Sigur, nu sunt numite toate posibilitățile. Nichelat, cu 18 tonuri, era ceva mai scump: 18 lei
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
de atunci le socoteam deopotrivă cu secolii, numai acelea îmi erau mîngîioase, cînd vocea cornului îmi legăna auzul în sunetele cadențate ale semnalului de vînătoare. Pe tonurile duioase și întunecate ale trîmbiței metalice, se juca cu o veselie săltăreață melodia cînticului francez și atunci, în mine, auzul șoptea inimii mîhnite neașteptate cuvinte de speranță și de bucurie." E notată aici o asociere mai puțin comună, între timbrul melancolic al instrumentului și ritmul alegru al melodiei. Căci de obicei, în conștiința noastră
Epistolă către Odobescu (VIII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7916_a_9241]
-
Constantinescu, Editura Muzicală, București, 1967, p. 245: Trei compozitori au participat la alcătuirea unui spectacol satiric cu subiecte ciudate, dat la Teatrul „Colorado” sub direcția lui Ion Anestin în stagiunea 1943-1944: „Serenada 1880” - Muzica N. Kirculescu, „Rică” pe versuri din „Cântice țigănești”de Miron Radu Paraschivescu, muzica Ion Dumitrescu, „Mireasa” - muzică de Paul Constantinescu [...]. Spectacolul avea o ținută comică satirică și se mai bucura de contribuția lui Soare Z. Soare, Ion Șahighian și Nicolae Massim. footnote> TIPĂRITĂ: inedită ÎNREGISTRATĂ: DISTINCȚII: FORMAȚIA
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
pulmonar la casa sa de la Mircești. Volume de teatru. Comedii Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă (1850) Chirița în provincie (1855) Chirița în voiagiu (1865) Chirița în balon (1875) Volume de poezie Pasteluri, 1868 Poezii populare. Balade (Cântice bătrânești), 1852 Poezii populare. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri, partea a II-a, 1853 Doine și lăcrămioare, 1853 Proze Istoria unui galben Suvenire din Italia. Buchetiera de la Florența Iașii în 1844 Un salon din Iași Românii și poezia
VASILE ALECSANDRI, Google îl sărbătorește la 193 de ani de la naştere by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/80571_a_81896]
-
actual al poeziei românești tonul aspru-jucăuș, câteodată trăznit și chiar grotesc, care face în germană deliciul admiratorilor lui Joachim Ringelnatz și Wilhelm Busch - și pe care Florin Bican l-a împământenit la noi prin acest volum de "debut" (în poezie), Cântice mârlănești. Titlul duce cu gândul, desigur, și la Miron Radu Paraschivescu, dar și la ceea ce se cheamă în germană Galgenhumor, umorul autoreferențial al unuia care "e ca și spânzurat". Florin Bican, cunoscut până acum în România mai degrabă ca traducător
Un liric satiric by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9548_a_10873]
-
asupra lui, cu atîta mai mult omul se uită în urma sa, și din căutătură se oprește cu plăcere la cele mai depărtate aduceri-aminte, aducerile-aminte a tinereții și a copilăriei? Nu-i soarele frumos și astăzi? păsăruicile nu cîntă tot aceleași cîntice voioase sau jalnice? frunzele nu au același freamăt? pădurile nu înverzesc ca odinioară? florile nu au același miros? cîmpiile, dulcele priveliști duioase ce aveau? Nu: dar nici un soare nu lucește frumos, nici o floricică nu are dulce miros, nici un fluier pe
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]