141 matches
-
tăticul meu iubit, în care puneam flori de toporași, cocorăii, ghiocei, zambile, petale de cireș, păr, piersic, gutui, salcâm, liliac... - după cum înfloreau pomii ori plantele de câmp - trandafiri galbeni și roșii, petale de bujor, merișor, trifoi, fragi, smeură, răsură, măceș, cârciumărese, lobidragi, crizanteme... Frunze de busuioc și iasomie luau drumul cutiei poștale, un gemantan de campanie așezat în podul casei, lângă coșul de evacuare a fumului, locul preferat al motanului Dodoloanță, prieten bun cu șoriceii pe care-i admira și, din
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
toată suprafața cănii, că altminteri nu ți-o primesc. Fata ia comanda vădit nemulțumită și pornește spre bar dar el o strigă din nou. - Și dacă nu-ți reușește, te-nvăț eu dar îmi rămâi datoare. Zărzărică trece la „Leliță cârciumăreasă” în registrul lui plin de falseturi. O molfăială de zile mari. Nu poate să dea mai mult, săracul. Și cu toate astea, până acum nimeni nu l-a băgat în seamă de parcă ar face parte din decor. - Aveți idee cât
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
prin uzurpare, stăpânul Vidinului. Pazvangiii și cârjalii lui trăiesc din jafurile repetate prin Oltenia, de frica lor ajungând a se bejeni chiar și marii boieri. Capudan Hassan-pașa, care trebuia să-l prindă pe Pazvantoglu, petrece, la București, cu podărese și cârciumărese, travestite în cucoane, într-o farsă, viu colorată, a viciului balcanic. Constantin Hangerli, ce istovise țara în biruri și dări, sfârșește tragic. Un joc viclean, bine gradat, cu virtuți scenice, se consumă între perfidia trimisului sultanului, ce tocmise ucigaș un
DIONISIE ECLESIARHUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286789_a_288118]
-
evident temporară 369, dincolo de lege. Prostituatele - românce, țigănci, evreice, dar și reprezentante ale altor neamuri balcanice -, fete nemăritate (care își pierduseră fecioria, în urma unor abuzuri, uneori la vârste fragede), femei despărțite ori văduve, persoane ce practicau profesii - slujnice prin hanuri, cârciumărese - ce le puteau împinge către o astfel de îndeletnicire, își făceau meseria, atingând un profesionalism notabil (Evlia Celebi era încântat de prestația hotinencelor), în orașele din Principate (doar prostituția este o excrescență a civilizației urbane 370), în cârciumi și hanuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi și este dedicat. „Stârvul” descris e al unei gutui, prilej pentru poet de a zugrăvi livada: „Livada cunoscută, alene se turcea - / goi, pepenii în vrejuri roteau lucite fese,/ iar trandafirul galben, ce se usturoia/ în stratul de legume printre cârciumărese// părea o rană nouă în carnea unui măr/ cu supurare suptă de musca-odaliscă/ și mii de răni, rubine, se zugrăveau sub zări/ ca-n coviltirul verde al carelor de Lipsca”. În pofida propriei opinii, formulată în termeni disprețuitori, despre G. Topîrceanu
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
educa permanent puterea de abstinență, ține în chilie cărnuri și sticle cu felurite alcooluri fără a se atinge de ele și îi cere starețului să îi procure femei spre a-și dovedi imunitatea la ispită. El respinge și încercările unei cârciumărese de a-l târî în păcat. Se descurcă în misiuni dificile, cu implicații bănești, și se bate în codru cu tâlhari pe care îi aduce legați la mănăstire. Într-o noapte alungă niște hoți cu pistolul, omorând pe unul din
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
șampanie franțuzească, picolii se înclină în stil japonez și ieșim afară să ne luăm rămas-bun cântând „Mulți ani trăiască!” în cel mai neaoș stil mioritic, după ce Nick românul evreu american anticomunist epuizase înăuntrul cârciumii, în surdină, ușurel și discret: Leliță cârciumăreasă, Iubesc femeia, două cântece legionare și „Internaționala a doua”. Ceremonia oficială a fost tare frumoasă. City Hall este o fostă filatură transformată. Ofițera Stării Civile a venit la 2 fără 5, a descuiat Primăria, a oficiat căsătoria lângă un fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
viu, se chircea În sine din ce În ce, apoi se topise Încet și dispăruse. „A plecat...” șopti o femeie către celelalte. Apoi ieșise și ea afară - lăsând mortul În grija a două babe care, cu câte un fir de cârciumăreasă În mână, Îl fereau de muște - și se apucase să ațâțe focurile sub ceaunele În care bolborosea molcom mâncarea ce avea să fie Împărțită după Înmormântare. Câțiva bărbați intrară În curte, ducând pe umeri sicriul gol din scândură de brad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
timp de gândire. Flori adevărate nu aduseserăm, căci s-ar fi veștejit până la sfârșitul jocului, dar fiecare dintre noi s-a gândit la o floare și-am scris și numele celor șapte flori pe bilețele. Balena a tras zoreaua, Ada cârciumăreasa, Carmina garoafa (aici, normal, s-a râs mult), Puia floarea-de-piatră, Ester dalia, Garoafa gura-leului, iar mie, de departe norocoasa de până acum, mi-a picat în brațe regele florilor, trandafirul. Aveam să fiu o regină cum nu meritam. Ca să ne
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
curte. Am așezat-o pe Ada pe tron și am împodobit-o și pe ea cu toate zorzoanele pe care le-am putut găsi. Ținea o statuetă de fier înfățișînd un războinic indian, ca pe un sceptru, în mâna stângă. Cârciumăreasa, floarea ei, îi atârna în piept, galben-portocalie. I-am adus din casă și ceasul de mână pe care trebuia să-l folosească în joc. Era un ceas de damă, micuț, cu curelușă roșie lăcuită și cadran auriu, cu limbi ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
un loc gol, curățit de moloz - ca o gură știrbă, după o extracție. Și pe acel maidan nou apărut ardeau lumânări înfipte în pământul proaspăt afânat, puse în formă de cruce. Ici și colo, ulcele de lut, cu dalii și cârciumărese. Trecătorii căpătau deodată o expresie obtuză și îngrozită, probabil la fel cu a mea, ce rămăsesem în loc, pironit, intuind că nu pe lângă un loc gol treceam, ci pe lângă morminte. Deodată a oprit o trăsură, o doamnă elegantă a coborât și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
pe lângă morminte. Deodată a oprit o trăsură, o doamnă elegantă a coborât și s-a apropiat cu un pas grațios : am ajutat-o să puie buchetul de camelii albe ce l avea în mână într-una din ulcele, scoțând niște cârciumărese ofilite. Doamna mi-a mulțumit cu un glas rauque, rămânând la fel cu fața acoperită, și probabil ar mai fi stat nemișcată acolo dacă un domn în vârstă (chipul îmi părea cunoscut, dar n am mai reușit să-mi amintesc
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
cântau soldații în tranșee. Iar fermecătoarea țigancă devenise la fel de cunoscută ca și celebrissimul ei amant. Ce-i drept, vocea ei lăsa de dorit un pic când cânta la Grandiflora (căci se apucase și ea de lucra tiva meserie): — Of! Leliță cârciumăreasă, N-ai o fată mai frumoasă Să mă servească la masă? — Ba mai bine servesc eu, C-ai fost șanticlerul meu. Doi ani de vis trecură ca-n vis, și de-aici începe partea sumbră și incredibilă, totuși cu totul
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
colț al mesei, cel dinspre calorifer, al lungii mese cu fel de fel de hârtii, cutiuțe, pixuri, petice de ziare. Într-o sticlă de plastic, ciudatele peturi pentru berea „Comandor Günther “, retezată șerpuitor pe la jumătate, se ofilea un smoc de cârciumărese vișinii. În capătul celălalt al mesei, pe o bucată de ziar, rămăseseră câteva cojițe de salam, o bucată de chiflă graham. Două muște se roteau, nehotărâte, pe deasupra resturilor de mâncare. În mijlocul mesei, înfipt într-un suport de inox, un carton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vadă fericiți!... Hai, jerpelitule, măscărește-i rahaturile pentru care m-ai cărat până aici... 117 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI bucureștene. Și la cheremul rubedeniilor căruia stăteau acum descuamarea "Marinei" lui Lucian Grigorescu, cât și depigmentarea necunoscutului "Blid cu cîrciumărese", tușat de pe patul de moarte de Luchian. Bineînțeles, camionagiul crăpase. Fusese sfârtecat în mii de bucățele, la rândul lor devenite amnezice, de către elicele unei șalupe grănicerești, pe când forța traversarea Dunării înot, ilegal, spre Yugoslavia. Nevastă-sa (presupunînd că, vreodată, repauzatul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
care are bani. CÂRCIUMAREASA: Dar chiar pe moment închizi gura ta depravată, Fotzi, atunci când oameni iscusiți într-o limbă iscusită își expun din gândurile lor iscusite. JÜRGEN: Lăsați-o pe Fotzi să-și scoată vorbele ei din corpul ei, doamnă Cârciumăreasă. Că Fotzi a noastră nu e foarte departe de adevăr în copilorășenia ei matură. Trebuie să convingem mereu rațiunea cu o mare cantitate de știință, ca să apară în permanență. Poate că rațiunea este deja printre noi sub forma norocului. KARLI
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
prin aceea că leagă oamenii laolaltă. Că în adevărul adevărat suferim cu toții de aceeași singurătate. Și un cârnat este un simbol contra decăderii izolate, așa cum și un steag este un simbol. Deci copiii mei de școală înțeleg asta. KARLI: Doamna cârciumăreasă, aduceți câțiva crenvurști cu brânză pentru învățătorul nostru, ca să nu se mai simtă așa de singur în viața lui încovrigată. (Cârciumăreasa nu reacționează. Herta râde și primește de la Karli un pupic. Fotzi se pune în fața lui Karli, își ridică cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
contra decăderii izolate, așa cum și un steag este un simbol. Deci copiii mei de școală înțeleg asta. KARLI: Doamna cârciumăreasă, aduceți câțiva crenvurști cu brânză pentru învățătorul nostru, ca să nu se mai simtă așa de singur în viața lui încovrigată. (Cârciumăreasa nu reacționează. Herta râde și primește de la Karli un pupic. Fotzi se pune în fața lui Karli, își ridică cu o mână fusta și cealaltă o întinde cu palma deschisă) FOTZI: Vă rog bani pentru muzică. (Karli îi bagă mâna între
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cealaltă o întinde cu palma deschisă) FOTZI: Vă rog bani pentru muzică. (Karli îi bagă mâna între picioare mârlănește, și îi dă o monedă. Fotzi țopăie spre tonomat și comandă. Se aude un șlagăr german. După o jumătate de minut Cârciumăreasa dă un picior tonomatului care amuțește. Fotzi se apropie de Jürgen țopăind și își ridică rochia) FOTZI: Și cât trebe să-ți arăt ca să primesc un cârnat numai pentru mine? JÜRGEN: Fotzi dragă, nu îți plătesc ca să-mi arăți intimitățile
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cârnat numai pentru mine? JÜRGEN: Fotzi dragă, nu îți plătesc ca să-mi arăți intimitățile tale, intimitățile aparțin corpului tău și în rest nu sunt ale nimănui. Doamnă cârciumărească, vă rog un cârnat cu sos pentru domnișoara Fotzi. (Fotzi se așază. Cârciumăreasa îi aduce un cârnat rece și pocnește farfuria de masă. Fotzi se joacă obscen cu el. Schweindi și Hasi clatină din cap indignați) HASI: Scroafă împuțită. JÜRGEN: Fotzi, nu de asta ți-am plătit eu cârnatul. Pentru dezgustătorul din existența
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
școlar că Schweindi al meu vrea să se joace cu puțicile puștanilor ăștia criminali. FOTZI (țopăie până la Schweindi): Rog bani pentru muzică. (Schweindi se uită plictisit la pântecul lui Fotzi îi dă o monedă. Același șlagăr și același joc al Cârciumăresei) HASI: Și când colo, Schweindi al meu nu o iubește decât pe Hasi și mâncarea bună și viața frumoasă cu totul, care trăiește în corpul lui Schweindi. SCHWEINDI: Da, Hasi, o să avem copii adevărați, și cu siguranță și firește că
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
al naibii de bine, nu-i așa Herta, hai zi, că pot să ți-o trag foarte bine. Lămurește oamenii, că Karli are mereu o bucată de carne sănătoasă în pantaloni. (Herta îi dă o palmă) Vă rog, asta-i dovada. Doamna cârciumăreasă știe și ea, că pot să o trag foarte bine, și ea mă pocnește tot timpul. JÜRGEN: Se pocnește prea mult pe lumea asta. Peisajul plin de suflete omenești se rupe mereu în apusuri sângerii. Iubirea pentru oameni se urcă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
altfel nu aș fi putut îndeplini comanda dorită de acești oameni. Eu sunt un om, la care vin alții oameni, ca să se poată simți serviți, și ca să primească acest confort în propriul trup. Trebuie să îndeplinesc toate comenzile, sunt o cârciumăreasă, trebuie să le aduc oamenilor ceea ce este în dreptul lor după lege. Fiecare om are o soartă și fiecare om are dreptul la o comandă pe care trebuie să i-o îndeplinesc. JÜRGEN: Cu toate astea, acest vin spumos l-am
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o soartă și fiecare om are dreptul la o comandă pe care trebuie să i-o îndeplinesc. JÜRGEN: Cu toate astea, acest vin spumos l-am achiziționat pentru una din orele d-voastră fericite dintr-un magazin extrem de fin, doamnă cârciumăreasă și acum ați vândut cadoul meu înspumat acestor persoane care probabil sunt foarte superficiale. CÂRCIUMAREASA: Dar ce-a fost cu dumneata, domnu' Jürgen, asta trebuie să comunic persoanei d-voastră. Pentru un mic serviciu cu privire la plăcere era cât p-aci
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o lasă din ochi pe frumoasa femeie, apucă fără să se uite portofelul, și îi dă lui Fotzi o bancnotă de valoare. Fotzi chițcăie încântată și țopăie fericită spre masa lui Karli. Karli vrea să pună mâna pe bani, dar Cârciumăreasa e mai iute. Îi dă lui Fotzi o monedă, după care urmează ritualul cu tonomatul, de data asta Fotzi e nemulțumită și vrea s-o apuce pe Cârciumăreasă de șorțul unde a băgat bancnota) CÂRCIUMAREASA: Doar nu ți-o fi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]