128 matches
-
FLOAREA: Morții cum or rezista... Nebăuți, așa să stea? Cârciumioară, cârciumioară, Dragă surioară!... (Gheorge, Floare,) să-i cinstim pe toți, Să se ducă vestea-n morți, Că la cârciumă-i mai bine Și nu mă despart de tine! Of-of-of! Dragă cârciumioară! Să se ducă vestea-n țară. (încep să joace) GHEORGHE: (pe ciucite) Pe tăiete, pe tăiete... Cu cuțitu lu' Terente, Și briceagu' lu' Juvete, Hai la joc băieți și fete! (cântă, ritm alert) Cârciumioară, cârciumioară... Scumpă surioară! Un contract nu
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
mă despart de tine! Of-of-of! Dragă cârciumioară! Să se ducă vestea-n țară. (încep să joace) GHEORGHE: (pe ciucite) Pe tăiete, pe tăiete... Cu cuțitu lu' Terente, Și briceagu' lu' Juvete, Hai la joc băieți și fete! (cântă, ritm alert) Cârciumioară, cârciumioară... Scumpă surioară! Un contract nu am semnat, Dar ți-s prieten devotat: Nu mă-mbăt, nici rău nu fac, Vin în tine că mi-e drag. GHEORGE și FLOAREA: Că-n tine lumea nu-i tristă; Decât lacrimi în
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
despart de tine! Of-of-of! Dragă cârciumioară! Să se ducă vestea-n țară. (încep să joace) GHEORGHE: (pe ciucite) Pe tăiete, pe tăiete... Cu cuțitu lu' Terente, Și briceagu' lu' Juvete, Hai la joc băieți și fete! (cântă, ritm alert) Cârciumioară, cârciumioară... Scumpă surioară! Un contract nu am semnat, Dar ți-s prieten devotat: Nu mă-mbăt, nici rău nu fac, Vin în tine că mi-e drag. GHEORGE și FLOAREA: Că-n tine lumea nu-i tristă; Decât lacrimi în batistă
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Mai bine să râd, să cânt, Că așa-i omul făcut: GHEORGE și FLOAREA: Să petreacă, să trăiască... GHEORGE: Pe mândruța s-o iubească. (o sărută pe Florica) FLOAREA: Că nu-i bine să postească (îl ia în brațe) GHEORGE: Cârciumioară, cârciumioară! Dragă surioară... Greu îmi e s-ajung bătrân, Și nici plânsul să nu-l țin. Văd pe-un bătrânel, săracul! ... În palme-și reazemă capul: Plânge că timpu-a trecut; Nu-i pare rău c-a băut Șapte butoaie de
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
bine să râd, să cânt, Că așa-i omul făcut: GHEORGE și FLOAREA: Să petreacă, să trăiască... GHEORGE: Pe mândruța s-o iubească. (o sărută pe Florica) FLOAREA: Că nu-i bine să postească (îl ia în brațe) GHEORGE: Cârciumioară, cârciumioară! Dragă surioară... Greu îmi e s-ajung bătrân, Și nici plânsul să nu-l țin. Văd pe-un bătrânel, săracul! ... În palme-și reazemă capul: Plânge că timpu-a trecut; Nu-i pare rău c-a băut Șapte butoaie de vin
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
că e în drum, aproape, colea...". Să înghețăm și alta nu! Puteai zice ceva?! Era șef pe linie de serviciu și era și secretar de organizație de bază...Pe urmă ne-am obișnuit, că ședința "din drum" era la o cârciumioară cu cei mai gustoși mici din urbea de provincie și cel mai delicios mujdei de usturoi...Atâta doar că, până goleam și câte o sticlă de bere, nea Grigore al nostru (aici nu-i mai ziceam "Toașu" Grigore!) ne ținea
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
de plată... Da, era cumsecade "toașu" Grigore, că stia că nu prea avem noi bani de cheltuială, iar el avea un salariu mai bunicel, de activist, deh ! Am trecut revoluția cu bine și, nu de prea mult timp, într-o cârciumioară la șosea, se plângea un tinerel, membru activ într-unul din partidele astea apărute ca ciupercile după ploaie, de președintele de la ei care le impunea să i se adreseze cu DOMNULE lider de partid! Din una în alta, am aflat
CU GÂNDUL LA ZIUA DE MÂINE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356963_a_358292]
-
da viață personalităților care ne definesc cultura sau arta noastră națională, precum și disponibilitatea de a crea atmosfera unei epoci. Evocarea în versuri a lui Anton Pann și a epocii sale în revista umoristica într-un act " Cu Anton Pann în cârciumioară la Deșliu" , sunt pagini de antologie. De asemenea, e măiestrit prezentat un episod de iubire mai puțin cunoscut între pasărea măiastră a cântecului romanesc, Mara Tănase și sculptorul care a fost atins de aripa geniului, Constantin Brâncuși, "Ne vedem la
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
mine... Chiar, tu nu visezi urât? Ce să mai visezi!... că urâta ți-a mâncat tinerețea.- Dragă Madam Mami, nu fi rea cu nenea Bușoiu, că dacă-și purta pică și te-ar fi urât... nu mai venea la în cârciumioara matale seară de seară; așa-i bătrâne? Ce-ți spune inima? - Cam așa... conașule: prima dragoste nu se uită niciodată, și își simți un ochi lăcrimându-i. - Ei, nu vă fie cu supărare, dar noi așa ne contrăm, suntem două
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
consoarta sa, ca imediat să-i apară în fața ochilor gingașa Didina care-i răscolise mințile. „Cred că-i la cârciumă și o să stabilesc cu ea, de comun acord, când pot să-i fac vizită”. Până să ajungă eroul nostru la cârciumioara „vrăjită” am să aduc la cunoștință câteva detalii cu privire la Didina Dindeal, care o ajuta pe madam Floreasca de vreo șase ani de zile. Cîrciumăreasa Tanti Marița (o frumusețe în tinerețe) o îndrăgise pe „drăcoaica” Didinica, fiindcă era iute ca argintul
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 109 din 19 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului (Iubitului meu tată, Ilie Voican) Ruginită-i frunza viței Sub al brumei cojocel, Noi în Deal, la crâșma Miței, Mai gustăm un tulburel. Bun
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
pornește Pe sub bolțile de muri. A lăsat în urmă hanul; Cine știe ce drum are? Viața-i sortită ca banul: Veșnic este schimbătoare. I I Frunza viței mai așteaptă Câte-un strop de soare cald; Unde-i lumea cea-nțeleaptă Și al cârciumioarei vad? Văd rugina...mi-o cuprinde, Cojocel de brumă cade; Mustu-i bun, limba desprinde, Și-mi vorbește în șarade. Iar aromele și hora... Sunt la fel - ca și atunci; E păcat!...spun tuturora: Să nu bei, să nu mănânci? Iar
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
că-n ureche... Nenea Chirea cântă-ncet: La fântâna de la Dealul, Unde-mi adăpam eu calul, Nu cu apă, ci-i dam vin... Ș-mi luam merele din sân De la mândra bălăioară - Care m-a iubit aseară... La Mița în cârciumioară; Lina nu a vrut să-mi ceară Nici cercei, nici mahmudele; Mi-a dat buze subțirele Pentr-un șirag de mărgele - S-o strâng în brațele mele!... I V Bun e mustul și înțeapă, E ca gura de fecioară; N-
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
Murmurând în pietricele. V Trag cortina ca pe-o spumă, Totu-i viu ca altă dată: Amintirea de-i postumă, Crâșma n-o uiți niciodată. Viața, uneori, e-o glumă, Dar ne-a-nveselit cândva; Mulți amici au s-o mai spună: “Cârciumioara n-o uita!” Cum nici eu, pe-al meu tată, N-am uitat, fiindcă-a slujit Cârciumioara minunată - Și din suflet m-a iubit. Dragul meu tată, Ilie Voican, a slujit în mare iubire și credință în „cârciuma fermecată” peste
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
de-i postumă, Crâșma n-o uiți niciodată. Viața, uneori, e-o glumă, Dar ne-a-nveselit cândva; Mulți amici au s-o mai spună: “Cârciumioara n-o uita!” Cum nici eu, pe-al meu tată, N-am uitat, fiindcă-a slujit Cârciumioara minunată - Și din suflet m-a iubit. Dragul meu tată, Ilie Voican, a slujit în mare iubire și credință în „cârciuma fermecată” peste 65 de ani, acolo unde în copilărie am deprins meșteșugul cântecului nepieritor, am învățat din măietria lăutarilor
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
nu pot s-o descriu...căci acele vremi le am în suflet ca pe un sanctuar de unde mai beau și astăzi stropi de apă vie și mă încălzesc sufletește cu imaginile acelor oameni de legendă. Așa erau împodobiții pereții minunatei cârciumioare în care a slujit tata Ilie Voican. Prosoape țesute-n patru ițe erau așezate deasupra ceramicii de Oboga. Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109, Anul I, 19 aprilie 2011
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
și mă încălzesc sufletește cu imaginile acelor oameni de legendă. Așa erau împodobiții pereții minunatei cârciumioare în care a slujit tata Ilie Voican. Prosoape țesute-n patru ițe erau așezate deasupra ceramicii de Oboga. Marin Voican-Ghioroiu Referință Bibliografică: AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ / Marin Voican Ghioroiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 109, Anul I, 19 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marin Voican Ghioroiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
strigă din rărunchi: - Stai!... și din cur să nu mai dai.( Dialogurile, care sunt în povestire, le-am auzit de la Ion Bâzdoagă și mai mulți șolticari din sat, care făceau haz câd se întâlneau la un păhărel de vin în cârciumioara Floreascăi: "Năică-al lu' Budică, mare-n cap și mitea mică”). - Ce țipi ca un nebun, Năică?!... Tu lași gărgăunii-n fân, iar eu mă căznesc din cur... să-l repar pe ăl român. - De ce țip?!... că te fâțâi din buric
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
lui Prichindel... n-a mai călcat prin locul blestemat. Îmi pare rău că nu am văzut-o pe Matilda, care probabil se retrăsese din activitate și nu mai muncea la crâșma conului Gicu, fiindcă de foarte multe ori treceam prin fața cârciumioarei, când mergeam în Grădinari la nenea ION COANDĂ, tatăl mariei Tănase; vezi Maria Tăpnase spune: iubește cât ești pe lume!” Sper ca această (romanță ce va fi cântată de baritonul Emil Matei la Crizantema de Aur de la Târgoviște, să se
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
Acasă > Poezie > Cântec > 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de Vâlcea, pe malul Oltețului), cârciumioara fermecata de altădată, pe care as numi-o „MICUL ATENEU” al țăranului român, unde am ascultat pe cei mai minunați instrumentiști și rapsozi ai cântecului popular
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
Publicat în: Ediția nr. 1723 din 19 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului 4. GRĂDINĂ RAIULUI FOLCLORIC Primul meu institut muzical în care am studiat a fost „Cârciumioara fermecata” a tatălui meu Ilie Voican (în Bălcești de Vâlcea, pe malul Oltețului), cârciumioara fermecata de altădată, pe care as numi-o „MICUL ATENEU” al țăranului român, unde am ascultat pe cei mai minunați instrumentiști și rapsozi ai cântecului popular. Ei mi-au trezit în suflet dragostea pentru muzica și poezie. Doamne, cântau cu
4. GRĂDINA RAIULUI FOLCLORIC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372603_a_373932]
-
m-ai blestemat să sufăr de dor și eu”. Îmi pare rău că nu am văzut-o pe Matilda, care se retrăsese din activitate și nu mai muncea la crâșma lui conu' Gogu, fiindcă de foarte multe ori treceam prin fața cârciumioarei când mergeam în Grădinari, strada Livada cu Duzi 23, la nenea Ion Coandă, tatăl Mariei Tănase și la nenea Fraz Tănase, fratele „zânei mele cea bună”; (vezi Maria Tănase spune: „Iubește cât ești pe lume!” Sper ca această romanță „LĂUTAR
AMINTIRI DE LA MANDRAVELA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374737_a_376066]
-
ignoră private propriety și își fâțâie fundul pe aleea grădinii de vară. Să turbe ecologiștii de pretutindeni în fața democrației extinse a biosferei! La fel de suprarealistă mi-a părut reclama de la capătul unui sat: „Vizitați Casablanca Băcia” (satul lui Petru Groza). O cârciumioară pe cinste! Elegantă, cochetă. În fața ei, parcate căruțe și tractoare vechi. Lumea bea Stela Artois. De mâncat, mănâncă doar camionagiii de drum lung. Celorlalți le-ar fi rușine. Ce, ei n-au mâncare acasă? Un chelner simpatic foc, cum doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
un sat de pescari de lângă Universitatea Essex. Mai întâi m-am crucit că satul nu avea nici un animal în curte afară de câini de companie, că nu aveau grădini de legume, ci doar de flori și că, pe deasupra, oamenii aveau o cârciumioară la care mâncau de prânz. Cu 3 lire sterline am mâncat o bucată de somon afumat uriașă, pe o felie de pâine neagră de vatră, și am băut prima bere Guiness din viață. O, tempora! Nu știam practic decât berea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
am plimbat pe străzi, căscați și muți, printre baobabi și palmieri, în cămăși cu mânecă scurtă. Pe deasupra, acolo era o atmosferă foarte apropiată de Barcelona. Un Ramblas plin de copaci exotici pe care se făcea promenada ca un slalom între cârciumioare: italiene, spaniole, marocane, americane, românești. Căci acesta a fost o mare descoperire. Locul mustea de români, de trebuia să ai grijă ce vorbești. Întâlnirea cu compatrioții nu era musai plăcută, mai ales când vedeai bine că te-ar țepui oriunde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]