108 matches
-
arealul zonei protejate. Acesta este situat în nord-estul Munteniei, pe teritoriul județului Vrancea. Aria naturală se întinde în partea central sudică a județului Vrancea (în estul Subcarpaților de Curbura acoperind bazinul superior al văii Dălhăuților) pe teritoriile administrative ale comunelor Cârligele și Cotești, lângă drumul județean (DJ205B) care leagă satul Faraoanele de Blidari. Aria naturală fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată
Pădurea Dălhăuți () [Corola-website/Science/334684_a_336013]
-
bine împădurite numite Padeș(fag și castanul comestibil),Pădurea Mare(fag, gorun și molid)și Vârful Stogul(fag secular). În aceste păduri se întâlnesc cerbi, căpriori, mistreți, bursuci, vulpi și, în ultimii ani,lupi. Flora submediteraneană, întâlnită în punctul numit Cârligele Mici de la intrarea în Cheile Costeștilor, este reprezentată de tufișurile de cetină cu negi abrucate pe pereții calcaroși inaccesibili ai defileului, de garofițele de stâncă, micsandrele de stâncă, iedera albă, ceapa sălbatică, ghioceii galbeni și tufișurile mojdreni. Pădurile montane, încadrate
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
Edward și din Insulele Crozet pare a fi stabil, totuși în ultimul timp au apărut și acolo mici scăderi în rândul populației de albatroși. Cea mai mare amenințare pentru supraviețuirea lor este pescuitul excesiv. Poluarea, deșeurile de materiale plastice și cârligele de pescuit au deasemenea un rol în dispariția lor. CCAMLR a luat măsuri să reducă prinderea accidentală a albatroșilor în jurul Georgiei de Sud cu 99% iar alte regiuni au luat deasemenea măsuri ca să reducă aceste accidente. Insulele Prințului Edward sunt
Albatros călător () [Corola-website/Science/316539_a_317868]
-
DN2D). Din DN2L, la Panciu se ramifică DJ205H și DJ205B. Primul duce spre nord la Movilița, Păunești și Pufești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud la Țifești, Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2). Panciu este și capătul unei scurte căi ferate care duce la Mărășești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Panciu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
Broșteni, Mera, Reghiu, Andreiașu de Jos și Nereju. La Odobești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ205B, care duce spre nord la Jariștea și Bolotești (unde se intersectează cu DN2D), Țifești și Panciu și spre sud la Broșteni, Vârteșcoiu, Cârligele, si Urechești (unde se termină în DN2). O linie de cale ferată leagă orașul de Focșani. După Gheorghe I. Lahovary numele localității vine de la cuvântul "odobă" însemnând "vale". Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Odobești se ridică la de
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
de Odobești și Focșani (unde se termină în DN2D). La Broșteni, din acest drum se ramifică șoselele județene DJ205C, care duce spre sud-est la Vârteșcoiu și Golești (unde se termină în DN2); și DJ205B, care duce spre sud la Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină și el tot în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Broșteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Broșteni, Vrancea () [Corola-website/Science/310933_a_312262]
-
Comuna se întinde în centrul județului, în partea de răsărit a Măgurei Odobeștilor, învecinându-se cu orașul Odobești, la sud, și cu comuna Bolotești, la nord. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud de Odobești, Vârteșcoiu, Cârligele, Cotești, Urechești și Popești (unde se termină în DN2) și spre nord de Bolotești (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jariștea se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Jariștea, Vrancea () [Corola-website/Science/299234_a_300563]
-
lac sau rău, după peste mare sau mic, monturile trebuie să fie cât mai simplu realizate, să nu se îcurce în lanseu, și să fie potrivite cu momelile folosite precum și a peștilor pe care urmărim să îi prindem. Astfel momitoarele, cârligele, lungimea și diametrul strunei, le vom adapta pentru a satisface specificul fiecărei partide în parte, uneori forțați de împrejurări fiind necesară schimbarea acestora chiar în timpul pescuitului.
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre nord de Vârteșcoiu și Broșteni (unde se termină în DN2M) și spre sud de Cotești și Urechești (unde se termină în DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cârligele se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,37%). Pentru 2,5% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
de locuitori, trei biserici (una din 1820, alta din 1840 și o alta din 1625) și o școală mixtă cu 45 de elevi. Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comuna Blidarele a fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori. Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea avea 1266 de locuituri. Ambele comune făceau parte din plasa Cotești a aceluiași județ. În 1950, comunele
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
Cotești a aceluiași județ. În 1950, comunele au fost transferate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Dălhăuți a fost și ea desființată și inclusă în comuna Cârligele. În 1968, comuna în forma ei actuală a trecut la județul Vrancea. Patru obiective din comuna Cârligele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng
Comuna Cârligele, Vrancea () [Corola-website/Science/310935_a_312264]
-
este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Cârligele, județul Vrancea (la circa 15 km vest de Focșani), aflată în episcopia Buzăului și Vrancei. Este renumită mai ales pentru icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. A fost mănăstire de călugări de la întemeierea sa (secolul XV după unele surse) și
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
pînă la desființarea prin decretul comunist nr. 410/1959. A fost reactivată în anul 1990, ca mănăstire de călugărițe. Situată în mijlocul pădurilor de fag și stejar de pe dealul Deleanu, la câțiva km vest de satul omonim, care aparține de comuna Cârligele, este un vechi lăcaș de cult ortodox, al cărui istoric nu este complet elucidat nici acum. O legendă spune că mânăstirea ar fi luat ființă încă din secolul al XV-lea (perioada 1464-1469), când doi ciobani originari din Dobrogea, Anufie
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
satele Budești, Cotești (reședința), Goleștii de Sus și Valea Cotești. Comuna se află în partea central-sudică a județului. Este străbătută de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre sud de Urechești (unde se termină în DN2) și spre nord de Cârligele, Vârteșcoiu, Broșteni, Odobești și Bolotești (unde se termină în DN2D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cotești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Cotești, Vrancea () [Corola-website/Science/310937_a_312266]
-
și Vârteșcoiu (reședința). Comuna se află în centrul județului, pe malul drept al râului Milcov, la ieșirea sa dintre dealuri. Este traversată de șoselele județene DJ205B și DJ205C. Ambele o leagă spre nord de Broșteni. Primul duce spre sud la Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud-est la Cârligele și Golești (unde se intersectează cu același DN2) și mai departe la Slobozia Ciorăști. La Râmniceanca, din DJ205B se ramifică DJ205S, o altă șosea
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
ieșirea sa dintre dealuri. Este traversată de șoselele județene DJ205B și DJ205C. Ambele o leagă spre nord de Broșteni. Primul duce spre sud la Cârligele, Cotești și Urechești (unde se termină în DN2), iar al doilea duce spre sud-est la Cârligele și Golești (unde se intersectează cu același DN2) și mai departe la Slobozia Ciorăști. La Râmniceanca, din DJ205B se ramifică DJ205S, o altă șosea județeană care se intersectează la Vârteșcoiu cu DJ205C și duce mai departe spre est la Câmpineanca
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
de "Valea Frumoasei") cu afluenții: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare; • Sadu cu afluenții: Cânaia, Șerbănei, Rozdești, Dușa Mijlocie, Dușa Mică, Bătrâna Mare, Bătrâna Mică, Valea Groșilor, Valea Cândii, Valea Șesului, Valea Pinului, Valea Vârjoghii, Valea Bonții, Ciupari, Valea Hotarelor, Cârligele, Pârâul Rece, Valea Casei, Conțu, Valea Vălcii, Negovanu, Valea Pitarului, Valea Doamnei, Sădurel, Valea lui Ivan, Drăgăneasa, Valea lui Roman, Puntea, Mancu, Prejba, Pop, Obrești, Râul Lacului, Valea Plaiului, Juvertul, Mesteacănu, Varul, Priboiul. • Cibin cu cele două brațe (râul Mare
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
face parte din ansamblul mănăstirii, care se află la câțiva km SV de satul omonim, ce aparține de comuna Cârligele. Turla bisericii este vizibilă chiar din orașul Focșani, fiind situată în mijlocul pădurilor de fag de pe dealul Deleanu (rezervația forestieră Dălhăuți). Biserica este monument istoric, având codul (în erata din 2005). Datează din anul 1810 și adăpostește Icoana Făcătoare de Minuni
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
vor semnala frecvente descărcări electrice, averse ce vor depăși 25...30 l/mp. Fenomene meteorologice asociate: grindină, intensificări ale vântului. - între orele 13:10 și 14:30, codul galben este valabil în județul Vrancea: localitățile Ghiojd-Dumitrești, Poiana Cristei, Mera, Reghiu, Cârligele, Odobești, unde se vor semnala cantități de precipitații ce vor atinge și depăși 25 l/mp și alte fenomene meteorologice asociate: intensificări de scurtă durată ale vântului, descărcări electrice și grindină de mici dimensiuni. - între orele 12:45 și 15
Avertizarea de furtună se extinde. Vezi zonele vizate by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/74176_a_75501]
-
pentru șprot; ... b) a =10-12 mm (2a = 20-24 mm) pentru hamsie/stavrid; ... 21. paragat - unealtă de pescuit cu cârlige, armată cu momeli naturale. Din punct de vedere constructiv paragatul este constituit dintr-o linie principală (ana) de care sunt prinse cârligele prin intermediul unor șnururi (petile) de lungimi și intervale de prindere variabile. Paragatele pot fi de fund sau pelagice (în masa apei). Numărul maxim de cârlige per paragat nu trebuie să depășească 100 de bucăți; 22. paragat pentru rechin - unealtă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/274698_a_276027]
-
Bărbătești, Berislăvești, Boișoara, Budești, Bujoreni, Bunești, Câineni, Costești, Dăești, Frâncești, Golești, Goranu, Lungești, Mateești, Măldărești, Mihăești, Perișani, Pietrari, Racovița, Runcu, Sălătrucel, Slătioara, Stoenești, Ștefănești, Tomșani, Vaideeni, Vlădești, Voicești. VRANCEA Municipii Focșani Orașe Mărășești, Odobești, Panciu Comune Bârsești, Bolotești, Broșteni, Câmpineanca, Cârligele, Cotești, Dumbrăveni, Jariștea, Mera, Ruginești, Țifești, Urechești, Valea Sării. MUNICIPIUL Municipii București. BUCUREȘTI NOTĂ: - Unitățile administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național din prezenta anexă cuprind fie o complexitate de valori culturale, fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
Băieții erau puțini, nesemnificativi, curioși. Așa începea cursul și tot așa se termina: pândindu-ne absent, reciproc. Confruntarea părea interesantă. Iarna, vizitatorii crăpau ușor geamurile în spatele meu, să ies înțepenit de la ore; vara, dimpotrivă, închideau toate geamurile, până sus, cu cârligele de lemn, să clachez în etuvă. Mai încercau și-alte metode, mai puțin subtile, dar la fel de eficiente: clămpănitul ușii de la amfiteatru (la Litere toate ușile sunt descentrate), vorbitul tare pe holuri sau târșitul scaunelor pe ciment. Dacă nimic nu mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Se regrupau în amfiteatru, cu hainele zburlite, privindu-mă intens și foșnind din cărți și fițuici. Trepidau din pantofii lor clonați. Alianțele se formau pe loc, rânduri întregi căutau să mă supună, în grup, mișelește. Fetele se uitau fix, cu cârligele de rimel în colțul ochilor; băieții, mai puțini și mai prudenți, mă urmăreau pe sub sprâncene sau bretoane. Nu le mergea. Zâmbeam neclintit, mă plimbam printre ei, sfidând amfiteatrul desfăcut îndrăzneț, ca un fluture Cap-de-mort. În plus, aveam ochii verzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
rochița roșie cu pantofii negri de lac, salata de vinete cu fâșiile de-ardei copți, puloverul mov tricotat și nasturii lui de sticlă, mazărea și friganelele, ziua și noaptea (prăjitura cu ½ vanilie și ½ cacao, nu ciclul cotidian), rufele albe și cârligele din lemn, globurile de Crăciun puse în cutiile de pantofi, mâinile mamei și mirosul de pătrunjel și țelină, oul frecat cu zahăr, dulapul maro și bananele verzi (așezate sus pe ziarul „Scânteia“, să se coacă), cașcavalul la capac, boul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vasului de vreo opt sau zece ori pe zi. Bărcile cădeau cu zgomot din cârlige; recruții se revărsau în ele, părăsind undițele și plasele de pescuit, cu chef de harță, prostindu-se și maimuțărindu-se, împungând în dreapta și în stânga cu cârligele, făcând pe grozavii în fel și chip, chirăind tot felul de inepții despre organele genitale femeiești. Apoi treceau la vâslit. Ore în șir de vâslit. Iar apa se încrețea asemeni unui strat imens de andive. Între aceste momente puteai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]