59 matches
-
Șimnicu de Sus Secțiunea I - Bunuri imobile *Font 7* Anexa 17 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Teasc Secțiunea I - Bunuri imobile * Font 7* Anexa 18 Completări la inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Cârna Secțiunea I - Bunuri imobile *Font 7*
HOTĂRÂRE nr. 189 din 25 februarie 2009 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 965/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Dolj, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dolj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210020_a_211349]
-
componentă: Segarcea Comuna Bistreț Sate: Bistreț, Bistrețu Nou, Brândușa, Plosca Comuna Bratovoești Sate: Bratovoești, Bădoși, Georocu Mare, Prunet Comuna Calopăr Sate: Calopăr, Belcinu, Bâzdâna, Panaghia, Sălcuța Comuna Catane Sate: Catane, Catanele Noi Comuna Călărași Sate: Călărași, Sărată Comuna Cârna Sat: Cârna Comuna Dobrești Sate: Dobrești, Căciulătești, Georocel, Murta, Toceni Comuna Gângiova Sate: Gângiova, Comoșteni Comuna Ghidici Sat: Ghidici Comuna Gighera Sate: Gighera, Nedeia, Zăval Comuna Măceșu de Jos Sate: Măceșu de Jos, Săpata Comuna Negoi Sat: Negoi Comuna Ostroveni Sate: Ostroveni
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
coroane.Așa se întemeiază comuna de coloniști maghiari reformați:Moșnița Noua. Lacurile: Prigoriu, Sărămpău, Săliște, Livezi, Costăzi, Șarta, Űberland, Zăbran, Lunca, Sălașe, Satu Bătrân, Viile, Bistra. Râuri: Timiș Pâraie:Subuleasa, Bistra, Rătul lui Ivașcu, Râtul lui Barcu, Râtul Dracului. Baltă: Cârna. Suprafața hotarului e de 3280 jughere cadastrale din care 432.1455 jughere padure. În anul 1843 , numărul ortodoilor era 1219 , a perechilor căsătorite 274 iar al elevilor 26. Parohia are materiale din anul 1779. Preoți în anul 1843 erau Ioan
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Turcului a aceluiași județ. Comuna Răchitoasa avea aceeași compoziție și 2569 de locuitori; comuna Buda avea în plus satul Magazia, iar populația ei totală era de 1819 locuitori; în vreme ce comuna Burdusaci avea 2646 de locuitori în satele Bucșa, Burdusaci, Burlug, Cârna, Chicerea, Deleni, Gunoaia, Gura-Sohodol, Hăghiaca, Oprișești, Tochile și Ursa. În 1950, comuna Răchitoasa a devenit reședința raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad, raion din care au făcut parte și celelalte două comune. În 1952, raionul a trecut la regiunea Bacău și
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
și în 1956 a fost desființat, cele trei comune fiind transferate raionului Adjud. În 1964, satul Bahnița-Gunoaia din comuna Răchitoasa a luat numele de "Dumbrava", iar în comuna Burdusaci satul Gunoaia de Jos a primit numele de "Movilița", iar satul Cârna pe cel de "Lunca". În 1968, cele trei comune au fost trecute la județul Bacău, iar comunele Buda și Burdusaci au fost desființate, satele lor trecând la comuna Răchitoasa. Tot atunci, au fost desființate satele Brătoaia (comasat cu Putini), Deleni
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
piatră gravată. (cf. Gherghe Marin, op.cit., 21). D. Berciu ("Arheologia preistorică a Olteniei", 1939, 66-67, 80-85) menționează descoperiri similare la Hinova, Cloșani, Salcia, Vela, Cornu, Maglavit, Terpezița, Coțofeni, Corabia, Frăsinetul de Pădure, Orlea, Celei, Severin (,castrul Drobeta” din vestul orașului), Cârna, Moțăței, Craiova, Orodel. De asemenea: topoare de cupru cu brațe dispuse ˝în cruce˝, - tipologie și origine, Apulum, I, 1939-1942, 24-25. Toporul de la Halânga (jud.Mehedinți) este inclus de autor în tipul Ariușd și are analogii la Ariușd, Bodoc, Subcetate, Golești
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
Al. Vulpe (Die axte und beille, tab 23/169 ) îl atribuie grupei Petrești. Autorul în cauză menționează pentru zona Olteniei 12 topoare de cupru cu brațe ,în cruce”, și anume: Severin (două), Moțăței (jud.Dolj-trei), Coșovenii de Jos (jud.Dolj-două), Cârna (jud.Dolj-unu), Craiova (jud.Dolj-trei) și Orodel (jud.Dolj-unu) ce au analogii la Decea Mureșului. D. Berciu le găsește analogii în Transilvania (24), Banat (5), Muntenia (1) - localitatea Catina, jud.Buzău, în Serbia (Slatina, Balakonje, Belgrad, Varset), în Bulgaria (Krem
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
față sau din dos, etc.Exemplul contemporan este cu satul Rast, unde, în urma inundațiilor din 2006, o parte din locuitori s-au mutat mai sus, la 6 km distanță, formând Rastul Nou. Uneori satelor li se schimbă numele de către autorități, Cârna devenind Dunăreni și Risipiți - Unirea. Schimbări au avut loc și în vechime, satul Urâți devenind Negoi și Strâmba devenind Catane. Aici ar mai fi de spus câte ceva și anume că strâmb și covei sunt aproape sinonime, așadar nu este numai
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Bistreț este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în județul Dolj, pe teritoriile administrative ale comunelor Bistreț și Cârna. Aria naturală se află în extremitatea central-sudică a județului Dolj (în Lunca Dunării), în imediata apropiere de drumul național DN55A, care leagă orașul Bechet de Calafat. Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr.
Bistreț (sit SPA) () [Corola-website/Science/330025_a_331354]