111 matches
-
a schilodi canaf - cănaf, ciucure cange - prăjină cu cîrlig capiște - loc în care se păstrează osemintele căciulie - căpățînă călugărior-breben - plantă călușar - călăreț căpchiat - nebun căpistere - covată de cernut făină căpușnic - plantă căpută - partea de deasupra a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din cele mai răspândite forme de vas cunoscute în civilizația dacică, începând din perioada clasică a acestei culturi și până la sfârșitul civilizației dacilor liberi - vasul-borcan. Ca formă a devenit o emblemă a acestei civilizații, recipient care constituie alături de ceașca dacică (cățuia) o adevărată reprezentare etnică. Începând cu sec. I î. Chr. și mai ales în cel următor, sec. I d. Chr. acest tip de vas ajunge la faza clasică a formei bine structurate, cu corpul ușor bombat, fundul drept, buza rotunjită și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a necropolei, împreună cu multe fragmente ceramice de la alte tipuri de vase, lucrate la roată sau romane de import. Cel de al doilea tip de vas foarte răspândit în cultura materială a dacilor liberi din sec. II-III d. Chr., ceașca sau cățuia, nu este prezentă nici la morminte și nici în zona amintită, cu multe fragmente ceramice, unde presupunem că se realizau diferite activități rituale, legate de procesul înhumării sau incinerării defuncților. Vasu-borcan este prezent și în alte necropole ale dacilor liberi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pentru practicarea unor ritualuri funerare, inclusiv acele „banchete” legate de acestea. Aici, printre altele, am putut identifica și alte forme de vase, care nu erau folosite ca urne sau capace de urnă, cum sunt: căni, amforete (așa zis carpice), fructiere, cățui, forme deja bine cunoscute în marile necropole din această perioadă. Nu este exclus ca această situație să fie legată de începuturile culturii materiale a dacilor liberi, într-o perioadă imediat următoare dispariției marilor așezări de tip „dava” de pe Valea Siretului
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de înhumație. Trebuie să notăm faptul că în necropola I de la Săbăoani din sec. II-III d. Chr. nu s-au folosit ca urne o bună parte din repertoriul de forme descoperit în așezare, cum sunt: capace, amforete carpice, amfore romane, cățui, castroane sau căni. Putem face totuși o legătură interesantă cu mormântul de înhumație din groapa nr. 6 din așezare, care este aproape identic cu mormintele de înhumație din marea așezare dacică de la Brad. Prezența unei jumătăți de râșnițe din tuf
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
borcan lucrat la mână. Toate acestea fac dovada unor ritualuri speciale dedicate acestui important moment din viața comunității dacilor liberi. Trebuie să menționăm faptul că în necropola II de la Săbăoani nu s-a descoperit nici un fragment de ceașcă dacică, acea cățuie prezentă în toate așezările și necropolele din această perioadă, cum sunt necropolele de la Poienești, Pădureni, Văleni sau Soporu de Câmpie din Transilvania, ori Locusteni din Oltenia. O semnificație aparte o au acele de cusut, care s-au descoperit la trei
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tradiție dacică a fost descoperită în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, iar în necropola de la Mihălășeni în cantități mult mai mari, cuprinzând nu numai vase borcan ci și alte tipuri de recipiente. La Săbăoani nu s-a descoperit niciun fragment de cățuie sau alt tip de vas dintr-o perioadă anterioară, deși necropola din sec. IV d. Chr. suprapune, în mică parte, marginea așezării dacilor liberi din sec. II-III d. Chr. Străchini Un alt recipient, destul de frecvent în necropola de la Săbăoani, este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
creștet în tălpi cu alifia domniei tale "unguento miracoloso universale"? Ce zici, trag nădejde să mai cresc olecuță? O palmă, un lat de palmă, barem... E... e posibile, unguento e miracoloso, spune el cu modestie spălându-i fața într-o cățuie de tablă. Poate mai cresc olecuță, spune Ștefan în bătaie de joc luându-se peste picior. M-am săturat ca orice mocofan să mă măsoare de sus. Mai cu folos ar fi să vă scurtez pe toți de picioare, continuă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
-i una. Zi bogdaproste... Bogdaproste... Bogdaproste că la Stambul peste tot e liniște. La fereastră, Ștefan privește cerul însângerat de soarele ce apune dincolo de colinele Sucevei. Voichița intră pe ușa de taină. Tresare și se oprește. Pe palme duce o cățuie cu jăratic, din care fumegă învălătucit mireasmă de tămâie. Voichițo! Voichița face o plecăciune și murmură: Măria ta... Alexandre... Tămâiază în grabă icoana Sfintei Fecioare Maria, bolborosește: Prea curată și binecuvântată Stăpâna noastră născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioară Maria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
jăratic, din care fumegă învălătucit mireasmă de tămâie. Voichițo! Voichița face o plecăciune și murmură: Măria ta... Alexandre... Tămâiază în grabă icoana Sfintei Fecioare Maria, bolborosește: Prea curată și binecuvântată Stăpâna noastră născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioară Maria. Lasă cățuia la icoană, se închină la repezeală, face altă plecăciune către Măriile lor și se retrage spre ușă. Voichiță! Dat-au turcii?! Voichița se lipește cu spatele de zid, cu ochii plecați. Alexandru îi aruncă pe sub gene o căutătură grea. Fulgerător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dumnezeu s-o ierte și s-o odihnească în pace” apoi aprinse pe rând cele patru lumânări mari, din ceară de albine curată și le așeză la colțurile sicriului, puse una și în sfeșnicul de la cap și aprinzând într-o cățuie câteva boabe de tămâie, o vântură să răspândească fumul aromat în odaie și pe lângă sicriu. Feciorii și fetele mamei Elena știau toate rânduielile și datinile de îngropăciune, se îngrijiseră de tot ce trebuie, de slujbele ce se oficiază în astfel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și aiurea unde se afă oameni. De altfel în tot arealul pe care astăzi trăiesc români, aproape că nu există descoperire arheologică în care cu ocazia cercetării unui mormânt, să nu se găsească alăturea și oarece obiecte de cult, un cățui, un suport de lumină, un rest de tămâie, pentru sufletul celui ce, cu poate mii de ani în urmă a fost depus acolo. Credința omului, indiferent de nivelul său intelectual, că prin plecarea lui dintre cei vii nu înseamnă în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în harta geografului Ptolemeu. Materialul arheologic expus provine îndeosebi de pe șantierul arheologic de la Răcătău (așa apare în literatura de specialitate, deși situl se află pe teritoriul com. Pînceștiă și este reprezentat de: ceramică lucrată cu mâna (vase borcan, cești sau cățui folosite ca opaițe, căței de vatrăă; vase de cult (vase de libație, vas cu reprezentare dionisiacă, fragmente de kantharos cu reprezentarea unui silen sau a călărețului trac, matriță cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
bine probat de Pogor despre originele "Junimei". Apoi, rădicându-se la gradul de temperatură a adunărei, prinse cu un ton onctuos de vlădică să cădelnițeze pe fiecare membru activ care a colaborat la Convorbiri, rezervând însă pentru caracudă, pentru clefăitoarea caracudă, cățuia întreagă de tămâie și atribuindu-i cele mai deosebite merite la succesul Convorbirilor, pentru trei mari rezoane: 1. Pentru că, nescriind nimic, n-a spus nici o prostie. 2. Pentru că n-a făcut pe Convorbiri să piardă nici un abonat. 3. Pentru că prostiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni (1675). 31. Disc de argint de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 32. Taler mare, de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Una cruce cu toc mijlocie. 12.5 cruci cu toc mici. 13.Șase cruci mici fără toc. 14.5 cădelnițe de argint. 15.10 bucăți cești și ibrice. 16.2 potirașe. 17.Un pahar argint aurit cu capac. 18.3 cățui mici, argint. 19.Un ibric de argint. 20.Două potire mari, argint aurit. 21.5 potire mijlocii, argint. 22.6 discuri și 6 steluțe. 23.Una tavă argint. 24.3 discuri mici pentru ibrice, 2 sfeșnice de argint. 25.Un
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de argint. 20.Două potire mari, argint aurit. 21.5 potire mijlocii, argint. 22.6 discuri și 6 steluțe. 23.Una tavă argint. 24.3 discuri mici pentru ibrice, 2 sfeșnice de argint. 25.Un artoforiu de argint. 26.2 cățui argint mari. 27.4 scorpii de argint de la candela mare. 28. Una pereche trichele. 28.6 perechi paftale. 29.7 perechi rucavițe. 30.2 bedernițe. 31.Un acoperământ cusut cu fir pentru Sf. Paraschiva. 32.34 de candele. 33.Una
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Bacăului și Romanului, iar după unele informații, circa o mie de truse au fost puse în vânzare. În cutie se află o icoană sfințită a Maicii Domnului, o cruce mică de ceară, un toiag de ceară, tămâie, cărbune pentru tămâie, cățuie pentru tămâiere, precum și un îndreptar de înmormântare.
La vremuri de criză, Biserica a lansat pe piaţă "Trusa de înmormântare" () [Corola-journal/Journalistic/26006_a_27331]
-
pe o pajiște din creierii munților. Scena, de un "pitoresc livresc" neverosimil, își găsește, totuși, în modul aparte de receptare a lecturii armonia contextuală. Memorabilă este și secvența în care boierul din Alcyon sau Diavolul alb poruncește "să se aprindă cățuia cu mirodenii și să se dea drumul la ferestre" în urma dezgustătorului Iani, la fel cum Dinu Murguleț aerisește după vizita lui Tănase Scatiu, "să iasă mirosul de mitocan". Este un fapt de notorietate că abia după moartea poetului ies la
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12278_a_13603]
-
luxurianță. Liane. Fiare. Adică animale sălbatice. Care devoră din mine cu înverșunare. viața mea se consumă, clipă de clipă, se varsă, Ca uleiul strîns în coapsa de mireasă. Mireasa care își așteaptă mirele ei ceresc și ea însăși fumegă în cățuie. în cățuia ta ard, mireasă. în tine ard tot, ca de friguri. Viața mea e o junglă frumoasă, și luxuriantă. Și sîngeroasă. Tînăr sînt, de tine, moarte, nu-mi pasă. Viața-mi se consumă, clipă de clipă, ca uleiul strîns
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
Fiare. Adică animale sălbatice. Care devoră din mine cu înverșunare. viața mea se consumă, clipă de clipă, se varsă, Ca uleiul strîns în coapsa de mireasă. Mireasa care își așteaptă mirele ei ceresc și ea însăși fumegă în cățuie. în cățuia ta ard, mireasă. în tine ard tot, ca de friguri. Viața mea e o junglă frumoasă, și luxuriantă. Și sîngeroasă. Tînăr sînt, de tine, moarte, nu-mi pasă. Viața-mi se consumă, clipă de clipă, ca uleiul strîns în coapsa
Mihail Gălățanu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/10635_a_11960]
-
Nicolae Breb Popescu Isus în grădina Ghețimani Cu ramuri noduroase, împovărați de ani Foșneau adânc măslinii-n grădina Ghețimani în jurul Lui, sub cerul larg deschis, învățăceii toți dormeau, cum le-a fost scris. Cățuilor alături li se răcise seul. Lăsară-un om în rugă, veghea doar Dumnezeul. Părea o noapte fără timp și ceas, Cel Veșnic lăsând zilei doar ce i-a mai rămas. Știai, Isuse, că sosise ora Să ștergi cu suferința păcatul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
băutură, ba chiar rușinat. Dar înălțimile lor m-au scos din încurcătură. Cu două degete-n gură, au vărsat pe covoarele de Siraz. în straie de }arigrad, fetele din casă au strîns zmerite covoarele și de pe masă, au cădelnițat din cățuie cu smirnă, rumeguș de santal și tămîie, peste domneasca vărsătură ca peste-o sfîntă cuminecătură. A doua zi, în zori, ca ologii, apucat de subsiori, am fost urcat în caleașcă lîngă înălțimea domnească și-am pornit spre "Heleșteu" urmați de
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
respiră dogoare/ înmiresmare și a vinului sudoare pâlpâie clipiri de lyră. Măria-sa maica bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie. Maibătrânul ca gorunul deștele rotește-le prin a bărbii rădăcină și se-aud și se arată pe tipsia-nsângerată picătura milei lină melosul aleanului desfrunzirea neamului. Sună cornul clăbucet - chip și buze de ascet - luminișuri
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
aur, masa de aur, unde se puneau pîinile pentru punerea înaintea Domnului; 49. sfeșnicele de aur curat, cinci la dreapta și cinci la stînga, înaintea Locului preasfînt, cu florile, candelele și mucărele de aur; 50. lighenele, cuțitele, potirele, ceștile și cățuile de aur curat; și țîțînile de aur curat pentru ușa dinlăuntrul casei la intrarea în Locul preasfînt, și pentru ușa casei de la intrarea Templului. 51. Astfel s-a isprăvit toată lucrarea pe care a făcut-o împăratul Solomon pentru Casa Domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]