87 matches
-
și laaasă. Tăiat la: Cadru interior: Morga. CÎteva cadavre Întinse În sepia pe măsuțe murdare de marmoră. Se văd plăgi Împușcate. Plan detaliu: chipul unui mort angelic. Tăiat la: Cadru exterior: Masă de oameni În extremă agitație. Dansează, cîntă, aruncă căciuli În aer, au fețele transfigurate de bucurie. (Decupaj dintr-o filmare făcută pe 22 decembrie 1989, București, ora 16 : 15.) Sonor: „Ole, ole, ole, ole, Ceaușescu nu mai e”. Pe fundal, simfonia a 10-a de Mahler (neterminată), Adagio. Tăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
că nu. — N-o să fie, sigur! Viv Își frecă brațele. Un tip scria În Evening Standard că iernile noastre vor fi din ce În ce mai reci și din ce În ce mai lungi, că peste zece ani vom trăi cu toții ca eschimoșii. — Ca eschimoșii! zise Helen, imaginîndu-și căciuli de blană și fețe late și prietenoase, și ideea Îi plăcu. — Așa zicea. Spunea că-i ceva legat de Înclinarea pămîntului - că l-am dezechilibrat cu toate bombele alea. Dacă te gîndești, are dreptate. Mai zicea că așa ne trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
săraci de știință și de bani, găsesc în organismul impersonal al statului singurul mijloc de trai, de aceea luptă fără scrupul; pentru noi însă lupta pentru ideea statului nu este o luptă pentru existența individuală. N-avem nevoie a ne căciuli la nimenea, nici a linguși mulțimea sau tronul, nici a fi politicoși cu oameni cari nu merită a fi tratați mai bine. Spuind adevărul, verde și fără încunjur, ne simțim în drept de a scrie cu litere de foc, și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
te urcă cu schiuri cu tot în vârful pârtiei... o minune, poți să schiezi ore întregi... Pregătește-te, mergem să-ți cumperi schiuri, un costum, o flanelă groasă, bocanci și să nu te prind că îți cumperi și o ridiculă căciulită cu moț, ai frizura deasă, n-o să răcești, bizuie-te pe mine... Gata, sâmbătă la prânz plecăm..." Am spus mai înainte că sânt ispitit să-mi închid caietul. Nu! De ce? Îl voi continua până la consumarea nenorocirii pe care am întîlnit-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
treaba cu oltchimul nostru (116); mă întreabă șeful nostru (114); ce-am făcut noi cu dosarul lor (114). 3.6. Reflexivul inerent Observarea listei verbelor reflexiv-inerente, predominant colocviale, populare sau marcate afectiv (a se bosumfla, a se burzului, a se căciuli, a se codi, a se cruci, a se gudura, a se holba, a se iți, a se izmeni, a se lăfăi, a se mândri, a se mocăi etc.; vezi GALR II:160), paralel cu semantica lor ("implicație intensă în proces
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
Războieni, rînduri de vagoane de marfă noi, încape și acceleratul Timișoara Sighetu Marmației, călătoria cu metonimia călătoriei vagonul, doar e loc, da? e bine și la vară cald! tren de carburanți dinspre Cîmpia Turzii, stația General Nicolae Dăscălescu, viteazul din Căciulești! erou și pe Mureș, în Tatra și în stepa calmucă, spun că n-a cunoscut femeia, pită și brînză cu soldatul mînca, la groapă dus pe afet de tun! locul unde mai putem vorbi și fi actuali, cel al legendelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu șipci sau cu sârmă, alte dăți nici cu atât. Ai casei, cu bătrâni, cu tineri la un loc, se odihneau în aceeași încăpere. Iarna, spun bătrânii, aduceau și vițelul în casă "să nu dejere". Drept coperișuri, cât cuprindea priveliștea, căciuli de stuf tăiat din iazurile lui Chiriță sau al Loieștilor. În general, fiecare casă bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult soare nu răzbătea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1960-1970 : haine de piele mirosind a naftalină, scorțoase, tari, căciuli de blană, uneori și „alendeloane” îmbătrânite, la fel ca și oamenii. Mai pot fi văzuți și țăranii din zona montană înaltă, care poartă ciorapi de lână colorați (femeile), înalți, sau căciuli de blană de oaie negre, așezate într-o parte (bărbații). Prea puțini pelerini de autocar. Așa cum se întâmplă de obicei, faptul că participanții la pelerinaj știu că timpul de așteptare este unul rezonabil, iar condițiile meteo sunt acceptabile induce o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fiica lui Cimpeanu Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1090 Viena, Alserstr. 26/2, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cristian, str. IX nr. 35, județul Sibiu. 143. Moraru Venera, născută la 24 iulie 1957 în localitatea Căciulești, județul Neamț, România, fiica lui Marian Constantin și Ecaterina, cu domiciliul actual în Austria, 1100 Viena, Humboldtgasse 15/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Piatra-Neamt, Str. Orhei nr. 8, sc. A, ap. 13, județul Neamț. 144. Gann Cornelia-Florentina
HOTĂRÂRE nr. 1.093 din 9 noiembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131124_a_132453]
-
de în Joseni Joseni Harghita 50. Întreprinderea de în Ulmeni Ulmeni Maramureș 51. Întreprinderea de în Ghindari Ghindari Mureș 52. Întreprinderea de cînepă Ludus Ludus Mureș 53. Întreprinderea de în Sighișoara Sighișoara Mureș 54. Întreprinderea de în și cînepă Neamț Căciulești, comuna Girov Neamț 55. Întreprinderea de în Ploiestiori Blejoi, municipiul Ploiești Prahova 56. Întreprinderea de în și cînepă Cirta Cirta Sibiu 57. Întreprinderea de în și cînepă Suceava Suceava Suceava 58. Întreprinderea de în și cînepă Cărei Cărei Satu Mare 59
DECRET nr. 298 din 2 august 1979 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134525_a_135854]
-
de în Joseni Joseni Harghita 50. Întreprinderea de în Ulmeni Ulmeni Maramureș 51. Întreprinderea de în Ghindari Ghindari Mureș 52. Întreprinderea de cînepă Ludus Ludus Mureș 53. Întreprinderea de în Sighișoara Sighișoara Mureș 54. Întreprinderea de în și cînepă Neamț Căciulești, comuna Girov Neamț 55. Întreprinderea de în Ploiestiori Blejoi, municipiul Ploiești Prahova 56. Întreprinderea de în și cînepă Cirta Cirta Sibiu 57. Întreprinderea de în și cînepă Suceava Suceava Suceava 58. Întreprinderea de în și cînepă Cărei Cărei Satu Mare 59
DECRET nr. 298 din 2 august 1979 (*republicat*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134452_a_135781]
-
bocanci tip alpin: a) de iarnă; b) de vară; - costum alpin (pantalon de vară, bluză de vară, pelerina de ploaie, pantalon de iarnă, bluză vătuita, șosete de lâna, suprapantalon, vestă vătuita, parazăpezi, hanorac impermeabil); - bocanci de schi; - costum de schi; - căciulită de schi; - mănuși de protecție; - schiuri complete (schiuri, bețe de schi, legături alpine, legături de tură, piei de focă); - ochelari de protecție; - cască de protecție; - vestă de siguranță; - colțari; - piolet; - rucsac; - aparatură de emisie-recepție radio; - telefon mobil; - binoclu; - trusa medicală
HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]
-
este conținutul semantic-morfologic al pronumelui reflexiv care se constituie în morfem al categoriei gramaticale a diatezei. Trăsătura semantică ‘reflexivitate’ se poate pierde. Pronumele devine atunci morfem lexical, constituent al verbelor pronominale, condiție a existenței acestora ca unități lexicale: a se căciuli, a se sfii etc. sau a identității lor semantice: a se uita (‘a privi’) vs a uita (‘a pierde din memorie’). Absența ‘reflexivității’ înseamnă anularea identității subiect-obiect și, în consecință, obiectul sintactic are un referent propriu diferit de referentul subiectului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfem lexical”, în structura unor unități verbale, al căror sens lexical (a se uita față de a uita) sau chiar existența lor ca unități lexicale în sistemul vocabularului limbii este condiționat(ă) de prezența pronumelui reflexiv (a se sinucide, a se căciuli, a se întâmpla etc.). Complementaritatea acestor perspective ne permite să considerăm categoria verbelor pronominale o clasă lexicală, care reacționează într-un mod specific la categoriile diatezei verbale, și nu o clasă gramaticală, variantă sintactică a sintagmelor verb+pronume reflexiv. Acestor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variante derivate 16 (la diateza activă). Pronumele reflexiv, numai relativ liber (situându-se între condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la aceste verbe, cu conținutul semantic al diatezei dinamice, dar dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de gradul II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
categoriile gramaticale de număr și persoană. Referiri la persoană intervin doar la nivel lexical (în cazul verbelor pronominale) și la nivel morfo-sintactic (la diatezele în sintagma cărora intră un morfem-pronume reflexiv) pentru infinitiv și gerunziu: a se uita, a se căciuli ® nu mă pot uita, nu mă pot căciuli; uitându-mă, căciulindu-se; a se îmbrăca, a se întâlni ® nu mă pot îmbrăca, nu ne-am putut întâlni; îmbrăcându-te singur, întâlnindu-vă unul cu altul etc. Din perspectiva acestei reacții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoană intervin doar la nivel lexical (în cazul verbelor pronominale) și la nivel morfo-sintactic (la diatezele în sintagma cărora intră un morfem-pronume reflexiv) pentru infinitiv și gerunziu: a se uita, a se căciuli ® nu mă pot uita, nu mă pot căciuli; uitându-mă, căciulindu-se; a se îmbrăca, a se întâlni ® nu mă pot îmbrăca, nu ne-am putut întâlni; îmbrăcându-te singur, întâlnindu-vă unul cu altul etc. Din perspectiva acestei reacții la categoria gramaticală a persoanei (și numărului) s-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la nivel lexical (în cazul verbelor pronominale) și la nivel morfo-sintactic (la diatezele în sintagma cărora intră un morfem-pronume reflexiv) pentru infinitiv și gerunziu: a se uita, a se căciuli ® nu mă pot uita, nu mă pot căciuli; uitându-mă, căciulindu-se; a se îmbrăca, a se întâlni ® nu mă pot îmbrăca, nu ne-am putut întâlni; îmbrăcându-te singur, întâlnindu-vă unul cu altul etc. Din perspectiva acestei reacții la categoria gramaticală a persoanei (și numărului) s-a distins între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în partea de sus, fusta se înfășura peste mijloc, cuprinzând sub ea partea de sus a pantalonilor. Fusta se lega peste mijloc cu bete țesute din lână. Poalele fustei cădeau cam la o palmă deasupra genunchilor. Pe cap, flăcăii purtau căciuli de miel, de obicei, negre. În picioare aveau ghete. Bătrânii purtau cioareci albi, lucrați din dimie groasă, dată la piuă. Cămășile și fustele lor nu mai erau împodobite. Peste mijloc ei se legau cu un brâu lat cam de o
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
altfel, Global Media sunt asociați în Graffiti Press, axată pe editare”. În septembrie trecut, un alt ziar românesc observa că, în vreme ce în Occident patronatele reprezintă o forță extraordinară care aproape dictează politicile economice, în România preelectorală ditamai confederațiile patronale se căciuleau pe la ușile partidelor politice și negociau de o manieră „jenantă”. „Știți care este rezultatul acestor temeneli?”, se întreba autorul articolului. Și răspundea: „Pe de-o parte, întrevederile respective (între liderii patronali și cei politici) se încheie cu minunate și nemaiuzite
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
îl invitase la masă. Așteptându-l, locotenentul se așeză la pian. În timp ce cânta, vijelia proiectă înăuntru un bărbat pe cap cu o căciulă neagră, ascuțită, din blană de miel, care îi dădea un aer de scit, căci sciții purtau, pesemne, căciuli de blană în ierni asemănătoare. Noul venit holbă ochii: un ofițer tânăr, cu poalele vestonului date deoparte, cântând la pian, în crâșma asta, unde frigul se infiltra pe sub ușă, unde soba nu izbutea să încălzească ungherele cele mai ascunse, unde
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Din lână, mama ne mai țesea brâie și catrințe (cu mătase și fir) pentru noi și chingă pentru tata. Când se tăiau, de Paște mieii, pieile lor erau dubite (tăbăcite) de mama și din ele, cojocarul satului, Verigă Ion, făcea căciuli tatei, prim pentru bundițe și cojoace. Toamna, după tăierea cârlanilor, pieile se foloseau în întregime pentru bonduști și cojoace (pentru toată familia). Când am mai crescut, la bundițe, aveam și dihori (care erau foarte scumpi). Mama avea cheptar lung, cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
plini de energie, vreo 15, multe fete. Sunt îmbrăcați ca naiba. Camp. Ca unii dintre noi în anii ’80. Or fi din... Rusia, mă gândesc. Săracii! Sau din... Albania? Fetele au fuste urâte, de mame din perioada comunistă. Două au căciuli de vulpe argintie (horor), cam vechi, de tanti din Est. Pantofi destul de shabby. Pe frigul ăsta pantofi... Caut mai mulți euro prin buzunare. Săracii de ei... Studenți săraci. Da’ parcă prea-s shabby. Să fie din Rusia? Din Siberia, poate
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
silențioșii care pândeau prada ca vulturii, cei care se puneau de acord cu alții, șarlatanii care erau niște escroci, scandalagiii cărora li se năzărea câte ceva și începeau a face scandal, căciularii cărora nu le plăcea să muncească ci să se căciulească, să cerșească, cartoforii erau cei împătimiți ai jocurilor de noroc și lingușitorii erau cei ca o otravă în suflet. În timp ce se deplasau dintr-un loc în altul, cineva îi atinse haina în zona unui buzunar. - O fi ziua păcatelor? Trebuie
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Ce facem, dom' Vlădeanu, cu ventilatorul acela, pe care l-au lăsat la ușa din mijloc?! Îl montăm la filamente, că le tot promitem ventilație de nu știu cînd. Dom'le, ce-ți mai trece prin cap! Eu m-am căciulit o lună la cei din Zona Doi să-mi dea un ventilator... Acum au demontat și tubulatura, uite-o cum vine! arată el spre un electrocar încărcat cu tuburi din tablă zincată. Hm!... surîde el trist, ce treabă am fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]