92 matches
-
repetat arătătorul drept de cel stâng. ― Nimic, am spus. ― Hei, Soc, Îi șopti Platon fratelui său. Verișoara Callie roșește cumva? ― O fi făcut ceva ce nu vrea să spună. ― Ia tăceți din gură! spuse mătușa Zo. Părintele Mike se apropia, cădelnițând. Verișorii mei se Întoarseră. Mama Își plecă fruntea În rugăciune. Și eu la fel. Tessie se ruga pentru Capitolul Unsprezece, să-i vină mințile la cap. Iar eu? E simplu. Mă rugam să-mi vină ciclul. Mă rugam să primesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la un loc. Dacă Dumnezeu nu te ajută, trebuie să te ajuți singur. ― E stomacul, am spus. ― Ce-ai mâncat? ― De fapt, nu știu dacă stomacul. Ceva mai jos. ― Te simți slăbită? Părintele Mike trecu din nou pe lângă noi. Legăna cădelnița atât de sus, că aproape mi-a atins vârful nasului. Așa că mi-am lărgit nările și am tras În piept cât fum am putut, ca să mă fac și mai palidă decât eram deja. ― Simt de parcă ar răsuci cineva ceva Înăuntrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cei răi În partea stângă. Bătrâna aștepta să audă revărsându-se din cer trâmbițele Apocalipsei de atunci și de acum, dar, În loc de goarne, lângă mormântul ce se afla sub ea apăru un preot cu o șapcă trasă pe ureche, care, cădelnițând peste „sicriu“, cânta „Doamne, miluiește“ În ritm de cazacioc. Îl acompania din dreapta o armonică, iar din stânga o arătare ciudată, clătinându-se pe picioroange, Înarmată În mâna dreaptă cu o goarnă și În stânga cu Sfânta Evanghelie, arunca bulgări de pământ pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
erau toți cu spatele spre ușă. Ei s-au așezat În genunchi, s-au făcut și ei că se roagă acolo și s-au dus așa, d’a bușilea, mai În față. Când a ieșit popa mai În fața altarului să cădelnițeze sau dă ce-o fi ieșit el, ăștia, hop, sar amândoi și-i pun mâna În gât. Dă-i țipete p’acolo prin biserică, babele țipau și se Închinau, băieții nimic: Scoate banii, părinte, că te omorâm! A deschis ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
dom'le maior, că nu-s vinovat! Atunci trecu pe uliță carul cu patru boi, aducând coșciugul simplu cu rămășițele pământești ale Nadinei. În urma carului mergea preotul din Lespezi în odăjdiile cele mai bune, cu crucea într-o mână și cădelnița în cealaltă. Dascălul, bătrân și slăbănog, cânta versurile morților, uitîndu-se curios spre curtea primăriei plină de oameni pe brânci și mai ales la anchetatorii în picioare. Se făcu tăcere până ce trecu carul mortuar. Toți se descoperiră, iar Baloleanu murmură cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
accent spaniol. Îi propunea lui Rambert o întâlnire pentru poimâine, la ora opt dimineața, sub porticul de la intrarea în catedrală. Încă două zile, a observat Rambert. \ Păi nu e așa ușor, spune Raoul. Trebuie umblat după oameni. Calul a mai cădelnițat o dată din capul lui și Rambert a aprobat fără entuziasm. Restul prânzului s-a desfășurat în căutarea unui subiect de conversație. Și totul a devenit foarte simplu atunci când Rambert a descoperit că meseria calului era fotbalul. El însuși practicase mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
popi. Oricât de educați de noi ar fi, tot mai moștenesc de la doctrina lor chestii de-aste de te pun câteodată în dificultate. Le bagă în cap la seminar, la Facultate, îi adoarme la convingeri cu tămâia aia cu care cădelnițează, cu cântecele alea care le tot zice de dimineața până seara, ceva le face, că nu le poți cunoaște mutările gândului. Colaborează bine mersi, e susținători, i-ai putea crede cu totul și cu totul devotați, și dintr-o dată ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
o să mă mai chinui? De dimineață mă tot ispitești, da uite că acum te-am prins! Zvâcni bucuros și se proțăpi chiar în dreptul aceluia, făcându-și încă de câteva ori cruce. Îngâna chiar și un imn de slavă. Dădu să cădelnițeze, bălăngănindu-și mâinile. - Dom’le, te rog, aer... horcăia acela. Am aici, la piept, o cutiuță... O tabletă... Mor... Popa Băncilă îi prinse ultimile cuvinte. - Mori, satano, mori, că puterea crucii te-a biruit. Înfrigurat, începu să bată mătănii, psalmodiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
vedea binele și răul” cită el din Înțelepciunea lui Solomon. Și, din nou un val de tristețe îi cuprinse sufletul. Singur, cu sine, își revărsă lacrimi de recunoștință, Celui care ne dă și mâhnirile și bucuriile pe această lume. ...Preoții cădelnițează. Iorgu tresări... parcă, trezit din somn. Mirosul de tămâie plutește in aer... Lacrimi de durere in jur. ”- Ce s-ar face lumea fără lacrimi ?!... Lumea, viata are nevoie de lacrimi ca de aer, ca de apă... ca de soare și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Aglaia, cu ce avea mai bun pe ea, îl îmboldea să se poarte bine, că erau atâția oameni de față. Mirii s-au apropiat de altar, privind pereții afumați ai pronaosului. Simțiră mirosul înecăcios de luminări și auziră pe preot cădelnițând. Așteptară câteva clipe. Lumea se înghesuia să-i vadă. Veniseră și gunoierii de la groapă. Lina se strânsese mai lângă nașă. Simțea răcoarea de sub bolțile vechi de piatră. Ar fi vrut să plângă, dar nu se mai putea. Îl căută cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ne-ați spus dacă îi da sau dacă îi nu în legătură cu ce se-ntîmplă după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește, îi privește pe cei trei, tace și pleacă din nou) Dascălul: (rămas puțin în urma preotului) Așa e cum spune părintele... (cădelnițează și pleacă) Octav: (după ce s-a consumat impresia lăsată de convorbirea cu "clerul") Se pare că trecerea preotului pe-aici a fost tot... din voia Domnului... Groparul: Dacă e așa, atunci mi-am cam păpat funcția de gropar șef adjunct
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
golan. Octav: Cred că da... Da stați să-l întreb pe Socrate... el mă cunoaște cel mai bine... Socrate, ce spui, eu sînt un golan? Groparul: Ești. Octav: Sînt, părinte... Preotul: Măi golane! Dascălul: (vrînd să acopere vocea părintelui..., încurcat, cădelnițează) Aleluia... aleluia... aleluia! Preotul: Măi derbedeilor...! Dascălul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Preotul: (groparului) Nu mai pupi tu nici o groapă de-acuma... nici un... Groparul: Bine, părinte, pupați-le dumneavoastră pe toate... Preotul: Ei lasă că stîrpesc eu cuibul ăsta de revoluționari
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ducea / Marea fără nume / L-aialaltă lume."86 Moartea-nuntă înveșnicește legătura de sânge dintre om și cosmos: "Vasile, fecior mare" / Amu-i nunta dumitale. Scoală-te, nu sta scârbit / Că nuntașii ți-au sosit! Da cine te-a cununa? / --Popa cu cădelnița! / Și oare cine te-a boci? / Grădina cu florile (...) / Față albă ca spuma / Sprâncene negre ca mura / Cine ți le-a săruta? / Pământul cu rugina!"87; " Cine nunta ți-o vedea? / Numai luna și c-o stea! / Năfrămuța cea de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pielea tot neagră și crăpănoasă. Căciulă Să nu umbli vara cu căciulă, că tragi a iarnă. Cușma sau pălăria nu se pune pe masă, căci la din contra, cîrtița ar scoate în livadă mulțime de mușuroaie, ca cușma sau pălăria. Cădelniță Cînd i-a pica popii cărbuni din cădelniță la un mort, va mai muri și altcineva. Călătorie Se crede că dacă se piaptănă o femeie și-și împletește părul, dacă-i rămîne din întîmplare o viță de păr neîmpletită, apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
preoții, fiii lui Aaron, care au fost sfințiți ca s-o aducă. Ieși din sfîntul locaș, căci faci un păcat! Și lucrul acesta nu-ți va face cinste înaintea Domnului Dumnezeu." 19. Ozia s-a mîniat. În mînă avea o cădelnița. Și cum s-a mîniat pe preoți, i-a izbucnit lepra pe frunte, în fața preoților, în Casa Domnului, lîngă altarul tămîierii. 20. Marele preot Azaria și toți preoții și-au îndreptat privirile spre el, și iată că era plin de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
bine să fie pedepsite conform legii. Din această perspectivă, Nichita Stănescu, sub chip de bard înaripat, devine la fel de antipatic ca și alte mari victime ale lingușelii tâmpe și conformiste: Eminescu, mai ales, între toți. Nu știu dacă în Anglia este cădelnițat Shakespeare iar în Franța (helas!) Victor Hugo. Probabil că sânt căci nu-mi închipui că belferii de acolo sânt mai grozavi decât dascălii autohtoni. La noi însă și mulți universitari sau academicieni îmbracă odăjdiile de mari preoți, întinînd și batjocorind
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
balansul. Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad Îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată Încetat, mișcarea frunzelor devine mai amplă, mai gravă, mai profundă. Are În ea ceva sacru. N-ar mai fi de adăugat decît că tehnica construcției poemului este aceea a unei ghicitori. Lucrul evocat - frunzele - nu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
o anumită conotație în sensul că prezența acelei cutii reflecta sicriul în care era depus trupul de copil, pentru că în fapt „Caloianul” fusese un copilaș. „Preotul” ce însoțea cortegiul funerar agita un gen de recipient ce semnifica în mod evident cădelnița. Nu parcurgeam mai mult de două, trei străzi, pornind de la noi, de pe Tudor Vladimirescu, ieșeam pe Viforului și ne întorceam pe Călugăreni și Vasile Sârbu. Uneori ne însoțeau și câteva mămici, mai ales în perioada când eram foarte mici și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
adus slavă și mulțumită lui Dumnezeu... ... Zilele și săptamânile s-au scurs, și veni luna mai... luna lui Florar.. Era duminică... de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Clopotele bisericii din Pesac, băteau rar și adânc... băteau tulburător de adânc... Preoții cădelnițau privind spre Cer... mirosul de tămâie și feștilă arsă plutea în aer, lumânările sfârâiau spulberând, în răstimpuri, steluțe galbene. Un sobor de preoți și corul elevilor seminariști, au săvârșit Sfânta Liturghie într-o solemnitate de o gravitate și măreție, cum
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
negre și lumânări aprinse... către cimtir. Dricul era urmat doar, de câțiva bătrâni... neamurile cele mai apropiate ale moartei. Clopotul bătea întruna,rar și stins.. bătea tulburător de adânc cu vibrații în carne. Preotul, bătrân, cu barba albă până la brâu, cădelnițează cu ochii îndreptați către Cer, murmurând...” Odihnește, Doamne, pe roaba Ta, Anghelina.. unde drepții se odihnesc..!”, mirosul de tămâie și feștilă arsă , plutește în aer.. Cortegiul se oprește în răstimpuri și preotul citește din Evanghelii.. Clopotul bate.. bate.. întruna... bate
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Ceaușescu, ca să facă loc la megalomania lui, a distrus bisericile, casele, parcurile, locurile de joacă ale copiilor, tot, tot, și a semănat blocuri. Dintr-o dată, o samă dintre cei care s-au simțit reprimați de regim, și-au pus în „cădelnița” minții prea multă tămâie ca să mai rămână loc și de altceva, și, crezând că astfel se pun bine cu cele sfinte, au format corul celor care îl denigrează pe Ceaușescu și după moarte. Trebuie să vă dezamăgesc și să vă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
scumpe, pe care domnul le acorda boierilor și vitejilor săi, la marile ospețe organizate după câștigarea unei bătălii. Obiecte de cult. Influențe orientale sau gotice se pot recunoaște în obiectele de cult, confecționate din argint în atelierele transilvane, așa cum este cădelnița de argint, pe care domnul a dăruit-o Putnei. Domnul trebuie să fi făcut multe danii de acest fel, dar cum Moldova a fost jefuită de năvălitori (turci, poloni, cazaci, tătari), foarte puține odoare au ajuns până la noi. În contact
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Șerban Cantacuzino. 20. Rucavițe (o pereche) de la Cotroceni. 21. Rucavițe (o pereche), epoca lui Constantin Brâncoveanu. 22. Rucavițe (o pereche), epoca lui Ștefan cel Mare. 23. Sfită de la M-rea Cozia; după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân. 24. Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Ștefan cel Mare. 23. Sfită de la M-rea Cozia; după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân. 24. Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rea Cozia; după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân. 24. Cădelniță de argint de la M-rea Tismana (secol al XIV-lea). 25. Cădelnițe de argint M-rea Bistrița (sec. XVI) două bucăți. 26. Cădelniță de argint, epoca Alexandru Lăpușneanu. 27. Cădelniță de argint din sec. XV-lea - XVI-lea. 28. Cățuie de la M-rea Bistrița, secol al XVI-lea. 29. „ „ Tismana, „ XVI-lea. 30. Ripide de argint aurit (două bucăți) de la M-rea Cotroceni (1675). 31. Disc de argint de la M-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]