1,134 matches
-
care îl implică în realitatea de a trăi păcatul naturii umane ca și realitatea nouă a mântuirii într-un Iisus Hristos, la care el participă ca ființă vie și activă în același timp. Cu credință și pietate, el trăiește această căință continuă, această schimbare ca pe o reînnoire a dorului botezului, ca pe o evoluție întru Domnul, o evoluție spre existența și Sensul ultim. Nu dorim să exagerăm importanța monahismului ca atare, în contextul creștinismului contemporan, dar vrem să subliniem faptul
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1458893828.html [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
de câte ori murise Chiar murise-adevărat... Dacă n-ai fi existat Te-aș fi plăsmuit din drama Unui film neregizat Când își vinde fiul mama, Răstignirii condamnat... Dacă n-ai fi existat Te-aș fi făurit din ruga Unui pustnic izolat Preferând căința, fuga De ispite și păcat. Dacă n-ai fi existat Te-aș fi reprodus din duhu-ți, Chip și nume ți-aș fi dat, Trup de înger și din trupu-ți Înger-pui ai fi-ntrupat... Referință Bibliografică: Dacă n-ai fi existat / Romeo
DACĂ N-AI FI EXISTAT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 813 din 23 martie 2013 by http://confluente.ro/Daca_n_ai_fi_existat_romeo_tarhon_1364083770.html [Corola-blog/BlogPost/345362_a_346691]
-
lui Șușman, cît și de la fel de criminala Securitate. Pledoaria pro Șușman a lui Marius Oprea e, după opinia mea și a marii majorități a răchițenilor, bună de îngropat. Ar putea s-o facă el însuși ca un gest de căință. Îl asigurăm că la Răchițele se va găsi un hîrleț care să-l ajute la această treabă - spre liniștea sa și a răchițenilor. Țin să închei cu cuvintele lui Viorel Cacoveanu din finalul romanului său “Învinșii”, apărut la Casa Cărții
CENZURA NU A DISPARUT IN ROMANIA de DAN BRUDAŞCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cenzura_nu_a_disparut_in_romania.html [Corola-blog/BlogPost/342566_a_343895]
-
un fost torționar, iar cartea îl poartă dincolo de porțile unei mănăstiri, unde îl întâlnește pe Părintele Filip, care fusese unul dintre cei supuși la chinuri în pușcăriile comuniste tocmai de fostul torționar. Părintele, sub taină spovedaniei, ascultă mărturisirea plină de căința a torționarului, care-i ucisese fratele, îi batjocorise sora și îi croise un dosar cu zeci de ani de muncă silnica. “Pierderea cunoștinței era momentul milei lui Dumnezeu. Până acolo însă, adeseori îți doreai moartea cea adevărată.” Aceasta este partea
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă by http://uzp.org.ro/scriitorul-jurnalistul-si-publicistul-crestin-cornel-constantin-ciomazga/ [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
Dumnezeu, celui ce și-a aflat calea, pentru care lucrurile materiale nu mai prezintă importanță: „n-am să mai alerg după lucruri mărețe...”, chiar dacă, uneori, „mai cad pietre din vis” (ispitele, încercările, mai apar), spovedania sinceră - „eu sunt păcatul”, iar căința și credința aduc în final iertarea - „Tu lumina iertării”. Vorbind de o dublă cheie lirică a iubirii, nu m-am înșelat pentru că Iubirea dintre bărbat și femeie este binecuvântată de Dumnezeu. Nici Dumitru Brăneanu nu nesocotește darul Domnului. Astfel că
DAR DIVIN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1485816877.html [Corola-blog/BlogPost/377432_a_378761]
-
Să trăiască Eliad ce-a murit și-a înviat era necontenita strigare“(scrisoare către soția sa din 3 iulie 1848- Magazin istoric, 1968, nr.7-8, p.114-116 ). Autorul poeziei Zburătorul se socotea privit cu invidie și căzut pradă intrigilor, iar căința a devenit un leit motiv al Scrisorilor din exil:” Cine m-a pus a-mi sacrifice zilele și nopțile, să deștept opinia?, se va întreba el“. Într-o scrisoare către Barbu Știrbey:”( ... ) căci pricepea ea ce înțelegi Domnia-Ta cu
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1395127787.html [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
murind Hristos a și înviat, cel care fericește pe cel dintâi adeverește că acei ce mor și, mai mult încă, acei ce cad, nu sunt încercați de vreo deznădejde” (XV- Despere curățenie). Acest cuvânt este de o mare forță a căinței, o putere în a lăsa viața păcatului și a plăcerii și a învia în Iisus Hristos, și de o nădejde că chiar dacă cazi, ridicarea ta și a mea este oricând posibilă. Părinții au arătat că nimeni nu moare sub cruce
DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428562737.html [Corola-blog/BlogPost/350339_a_351668]
-
poziția de a nu mai face. Nu să te spovedești și să spui că și-așa fac. Asta e o fraudă. Nu trebuie să te îngrijoreze marile păcate, pentru că toate se iartă, dar să fii pe o poziție de mare căința. Eu văd că duhovnic. Vin foarte mulți și, dacă nu-i ajuți puțin... Ei, ce-ai mai făcut? Păi n-am făcut nimic, părinte. Păi de ce-ai venit la mine? Păi să vedeți... Și atunci îmi dau seama și
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie by http://www.zilesinopti.ro/articole/12313/despre-spovedanie-si-impartasanie [Corola-blog/BlogPost/100113_a_101405]
-
nr. 2007 din 29 iunie 2016 Toate Articolele Autorului ZBUCIUMUL MARII Azi marea-ai liniștită, Dar ce ascunde oare Căci din lăuntru-i urcă Un urlet până-n zare. Zâmbește cu durere Cu chin și suferință, Și liniștea-i ascunde Tristețe și căință. E plină de suspine Ce gem fără odihnă Din suflete-nghițite De mare și n-au tihnă. Se-aud de prin adâncuri Reci șoapte ce cerșesc Luminii să le poarte În dar un loc ceresc. Dar liniștea deodată Se-ncruntă și
ZBUCIUMUL MARII de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1467218443.html [Corola-blog/BlogPost/382261_a_383590]
-
călătorim: „Cu Iisus pe valurile vieții”, „Cu Dumnezeu prin istorie”, ne explică despre: „Cincizecimea perpetuă a Duhului”, „Sfinții - între Dumnezeu și neamul lor”, ajungând la „trei piedici existențiale ale omului contemporan”, „recunoștința - virtute a sufletelor superioare”, „Teologia vederii”, „Icoană de căință”, „Îndemn la simplitate”, „Post și postire”, „Liturghia Sfintei Cruci”, „Scara virtuților - Scara Raiului”, „De la Demon la Înger” ori „Împăratul Slavei Crucificat”, ca să pomenim doar câteva titluri ale acestei cărți, alcătuită din șapte părți mari: „Darurile Cuvântului”, „Postul - itinerar duhovnicesc spre
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
să mai plângă, când atâtea rugi mai curg? Împietrite-s și ce goale se arată lumii-ntregi Fețele privind spre Tine și ce falsă suferință! Cetele de oi pierdute, credincioșii Tăi pribegi Îți împart la cina sfântă, cu agheazmă și căință... În genunchi, lângă altare, cu un gând domesticit Avem fețe de icoane și ne credem măcar sfinți, Dar în ochiul dintre spații plânge gândul chinuit Care se trezește-n ruga ignoraților părinți... Nu avem nimic în lutul ce se pierde
POEZIE DE POST de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sufelte_si_vieti_hulim_poe_violetta_petre_1361543766.html [Corola-blog/BlogPost/341259_a_342588]
-
că și te iubesc? Nu prea te cunosc, dar nespus mă atragi, Ce pot să vorbesc e că nespus îmi plăci! E noapte și viața asta mare și atât de grea, Ca prin ceață vrea să sfarme această stea, În 'căințe dușmănoase vor să ne piardă, Și-nălțări înstelate îndatorii vor să ceară! Referință Bibliografică: Chipul ce străluce... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile
CHIPUL CE STRĂLUCE... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1396876803.html [Corola-blog/BlogPost/354060_a_355389]
-
dogme ca mările de riduri Și potrivim pe brațe cătușele de fier. Plâng verbele pe rană de-atâta necredință, Cad stelele bolnave de-atâta adevăr, A refuzat lumina să mai lucreze-n măr, Magistru-i dus pe gânduri, bufonu-i în căință, Plutonul execută a regelui sentință, - Un foc - și precum glonții, cuvintele se-aprind. Atavic maica-și duce vecia-n suferință Și toamna-și exilează cocorii într-un lied. A trăi pentru Cer Când ziua-mi se termină Și noaptea stă
CÂNTECE DIN RAI de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Cantece_din_rai_traian_vasilcau_1375361424.html [Corola-blog/BlogPost/348378_a_349707]
-
vânt Cu pași izbăvitori, sub pânza cerului senin Cruce devin, îmbrățișare spre Cuvânt Când brațele-mi deschid alintului divin. M-opresc sub imperialii platani, crengile lor Desenează simbol măreț, de biruință Bogăția ramurilor, rotundul fructelor Mi-amintesc de înțelepciune, de căință. Alung din mine și din jur norii tristeții Sub cerul liber, sub platanii maiestuoși Mă rog și mulțumesc în numele vieții Pentru toată bucuria, pentru anii frumoși. Spre semeni, spre confrați mă duce gândul Rugători și ei în moment de răscruce
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_solstitiu_sub_platani_elena_armenescu_1356873276.html [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RUGĂ Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Doamne, limpezește-mi ochii, spală-mi privirea, așază-mă cu fața la chipul tău, picură-mi lacrima pe rugăciune! Ascultă-mi căința inimii, plânge-mi suferința curată și primește-mi păcatul în nepăcatul tău unic și necuprins! Iartă-mi neputința și ignoranța care s-au născut în mine, prinde-mi în mâinile tale sufletul și-l mângâie cu degetele! Însoțește-mă pe
RUGĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_llelu_nicolae_valareanu_1329903816.html [Corola-blog/BlogPost/346813_a_348142]
-
dinți ascuțiți, Și mușcă din noi, ca o fiară flămândă, Să nu pierdem speranța! Tăcută, stă la pândă. Să nu uităm nicicând să mai fim pioși, Deși suntem cu toții ....niște păcătoși, Dumnezeu ascultă, și-o să ne răspundă, Doar așteaptă clipa, căința să ne pătrundă. Referință Bibliografică: Să nu uităm nicicând... Andreea Văduva : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2344, Anul VII, 01 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Andreea Văduva : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SĂ NU UITĂM NICICÂND... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/andreea_vaduva_1496320190.html [Corola-blog/BlogPost/359009_a_360338]
-
poziția de a nu mai face. Nu să te spovedești și să spui că și-așa fac. Asta e o fraudă. Nu trebuie să te îngrijoreze marile păcate, pentru că toate se iartă, dar să fii pe o poziție de mare căința. Eu văd că duhovnic. Vin foarte mulți și, dacă nu-i ajuți puțin... Ei, ce-ai mai făcut? Păi n-am făcut nimic, părinte. Păi de ce-ai venit la mine? Păi să vedeți... Și atunci îmi dau seama și
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie by http://www.zilesinopti.ro/articole/12312/despre-spovedanie-si-impartasanie [Corola-blog/BlogPost/100195_a_101487]
-
lui, învingând credința. Tare a mai fost mâhnit Atotputernicul de încâlcarea poruncilor sale care-l crease pe om după chipul și asemănarea lui, apoi pe Eva spre a-i fi tovarășe de viață. Zadarnice au fost încercările și implorarea iertării, căința lor nu a mai ajutat, cu durere i-a anunțat că au fost transferați pe Pământ, la munca de jos unde să muncească din greu pentru a-și asigura hrana, creîndu-le grija zilei de mâine spre a fi feriți de
ADAM ŞI EVA LUI de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_aberman_1404817996.html [Corola-blog/BlogPost/349181_a_350510]
-
astfel am aflat, cât de temerar și băgăcios e frățiorul meu! - Nu am scuze! Știu și nu pot să mai fac nimic, acum! Am crezut că e bine ce fac! Lea, îmi pare rău! Te rog, iartă-mă! Văzându-i căința sinceră, Lea consideră că fusese destul de severă și îl prinse afectuos de după umeri, liniștindu-l: - Inițiativa ta, deși nelalocul ei, a avut un rezultat fericit și trebuie să-ți mulțumesc! Mâine Carlos va fi aici, datorită ție! Băiatul o privi
DILEME ( FRAGMENT 32) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1490214736.html [Corola-blog/BlogPost/375660_a_376989]
-
mai mici sau mai mari, dar important că avem și, de multe ori, abia le mai ducem în sufletul nostru împovă¬rat. Cu fiecare spovedanie sinceră, Dumnezeu prin pocăința noastră sinceră, adică regretul și părerea de rău pentru ele, (po)căința, și rugăciunea înlăcrimată, aduce de fiecare dată iertarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos față de noi. La această bunătate a Lui Dumnezeu trebuie să răspundem și noi tot cu bunătate față de cei de lângă noi. Dacă noi nu reușim să facem acest lucru
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Despre_dreptatea_lui_dumnezeu_stelian_gombos_1374729829.html [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
înțeles: copilul era tot mai bolnav; soția i se îmbolnăvise și nu-i mai făcea mâncare; el de asemenea era bolnav căci nu mai avea dezmierdări. Și atunci ... s-a rugat lui Dumnezeu de Iertare ! Abia atunci, Dumnezeu auzindu-i Căința i-a retrimis copilului Îngerașul, spre Joc și Luminare. Căci lucrurile reveniseră pe făgașul dorit. ~ Îngerașul, după ce dăduse fuga la Dumnezeu, s-a simțit părăsit; îi luase locul Dumnezeu. Acum era din nou Fericit. Iar Povestea a luat Sfârșit, căci
CARTEA CU PRIETENI XXXI-ÎNGERAŞUL PĂRĂSIT de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 by http://confluente.ro/Ingerasul_parasit_ioana_voicila_dobre_1330890094.html [Corola-blog/BlogPost/357925_a_359254]
-
spovedești doar de formă și să spui că, oricum, și-așa fac. Asta e o fraudă. Nu trebuie să te îngrijoreze marile păcate, pentru că toate se iartă, dar să fii pe o poziție, o hotărâre și o decizie de mare căință și pocăință. Și în ce privește canoanele pe care le dau duhovnicii, cred că este o greșeală să se dea canoane care opresc de la Împărtășanie ori sunt cu mari nevoințe. Este o greșeală deoarece credincioșii ori nu le fac, fiind o serie
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
este sete în noi sunt pietre ruine o cruce din lemn vechi atât de sfânt Isus trimis de noi să moară ei știu ce au văzut nu știu când au să-L mai vadă durere atunci acolo sus pe cruce căință dor speranță lipsă aici la noi oriunde pe pământ. Referință Bibliografică: În săptămâna patimilor - lugubru / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1560, Anul V, 09 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LUGUBRU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1428571099.html [Corola-blog/BlogPost/350343_a_351672]
-
spre mine mâna Ta divină Mă mustri cu blândețe să știu că sunt iubit! Unde-aș putea să mă ascund de Tine Când Tu ești veșnicia și totul e al Tău... Mă-nchin și-Ți cer iertare prin fapte și căință Căci numai Tu ești Tatăl...Eternul Dumnezeu! Referință Bibliografică: Omagiu divin 5 / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1430, Anul IV, 30 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
OMAGIU DIVIN 5 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_luca_1417330724.html [Corola-blog/BlogPost/371848_a_373177]
-
greu, Rupându-te din mine se destramă Tot harul oferit de Dumnezeu. Într-un întreg ai fost o parte, Dar ne-au purtat mereu aceiași pași, Ca să rămânem, dincolo de moarte, La judecata vieții, tot părtași. Mai avem încă vreme de căință, Dar nu pentru-a ne judeca în van. Nu știu care e prețul la credință, Nici dacă pot s-o cumpăr cu un ban. Mai caut încă drumul către Tine, De ale lumii nu mă dumiresc, Că văd cum zilnic, fără de rușine
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1389353545.html [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]