2,562 matches
-
pe Bd. Camil Ressu, Calea Dudești, Bd. Octavian Goga, Bd. Mărășești, Str. 11 Iunie și Bd. Regina Maria. Linia 40 va funcționa între terminalul „FAUR Poartă 4” și „Piața Sf. Vineri”, pe traseul Bd. 1 Decembrie 1918, Bd. Basarabia, Calea Călărașilor, Bd. Corneliu Coposu și Str. Sf. Vineri. Pentru preluarea fluxurilor de călători din zona Bd. Th. Pallady - Bd. 1 Decembrie 1918, RATB va înființa două linii naveta de autobuze, care vor circula pe următoarele trasee: Linia naveta 627 va funcționa
RATB modifică traseele tramvaielor 23,27 şi 40 () [Corola-journal/Journalistic/82331_a_83656]
-
BACĂU REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul BIHOR REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul BRĂILA REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul BOTOȘANI REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul BRAȘOV REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul BUZĂU REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul CLUJ REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul CĂLĂRAȘI REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul CARAȘ-SEVERIN REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul CONSTANȚA REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul COVASNA REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul DÂMBOVIȚA REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul DOLJ REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul GORJ REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul GALAȚI REZULTATE BACALAUREAT 2013: Județul GIURGIU
REZULTATE BAC 2013: Unde se vor afișa primele rezultate by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77966_a_79291]
-
alegerile parlamentare. Fuia va lansa, în perioada următoare, ''la sugestia și cu sprijinul fermierilor'', o ''platformă agrariană'' care se ve prezenta în alegeri, au precizat sursele. Fuia este deputat, ales în Colegiul 4, și a fost președinte al organizației județene Călărași a PDL.
Stelian Fuia demisionează din PDL () [Corola-journal/Journalistic/42834_a_44159]
-
transmite ordinele și primi tot felul de informații. De asemenea, s-au inmulțit relațiile cu străinătatea, în funcție de interesele domnilor români, ceea ce a dus în secolul al XV-lea, la sporirea numărului de curieri și trimiși speciali. Prin curieri speciali, numiți călărași, au loc schimburi de corespondențe între domnii munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin corespondență, fie prin alte mijloace, mai ales solii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la curte dregători pentru toate nevoile, inclusiv pentru lucrările de cancelarie. Unul dintre ei, Marele Postelnic, se ocupa de serviciul poștal, ținea corespondența domnului, atât cea internă cât și cu străinătatea. Dregător de curte important, era ajutat de vătafi de călărași. În timpul lui Constantin Brâncoveanu(16881714), de pildă, funcționa o cancelarie numeroasă, care primea informații și întreținea legături prin corespondență cu multe țări. Scrisorile erau redactate, după caz, în latină, italiană, germană, turcă etc. În același timp, stolnicul Constantin Cantacuzinoăun fel
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fost un pas înainte pentru buna funcționare a poștelor. Serviciul poștal, organizat la început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest timp, curierii interni se mai numesc lipcani. Cei pentru străinătate, călărașii, realizau legătura între Țările Române cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Austria. Tot călărașii asigurau tranzitul de corespondență prin Țările Române, între ambasadorii străini acreditați la Constantinopol și țările respective. Domnitorii înlesneau acest transport. Spre exemplu: Domnul Munteniei, Constantin Brâncoveanu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
început numai pentru nevoile statului, admite acum călătoria persoanelor particulare, dar cu autorizația domnului. În acest timp, curierii interni se mai numesc lipcani. Cei pentru străinătate, călărașii, realizau legătura între Țările Române cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Austria. Tot călărașii asigurau tranzitul de corespondență prin Țările Române, între ambasadorii străini acreditați la Constantinopol și țările respective. Domnitorii înlesneau acest transport. Spre exemplu: Domnul Munteniei, Constantin Brâncoveanu, favoriza schimbul de scrisori între Austria și ambasada ei din Constantinopol, iar Domnul Moldovei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
călători, mai ales, personalitățile de seamă ale vremii. Iată ce a consemnat Paul de Alep, despre călătoria patriarhului Antiohiei, prin țările române, pe la mijlocul secolului al XVII-lea: “De cum am sosităla Galați-n.a.), sa dat de știre domnului printr-un călăraș sau olacăeste vorba de curierii gălățeni-n.a.), care transmitea știrile în interiorul țării și în afara ei, folosind cai de olac”. Ajuns la Tecuci “... pârcălabul acestui oraș ne-a făcut rost de căruțe și de cai de beilic, ne-a dat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru șeaua și geamantanul său, ceea ce face ca în o asemenea ocaziune sunt întrebuințați 70-80 cai. Prințul ia caii de la țărani pe un preț de nimica, ceea ce înmulțește serviciile, silniciile și asupririle. Prinții au două feluri de curieri, unii numiți călărași, cari fac drumul la Constantinopol, și alții lipcani, care nu se întrebuințează decât în interiorul țării, pentru a duce ordinle guvernatorilor și altor funcționari. Cei din urmă sunt plătiți după distanțele pe care le fac și după un tarif al visteriei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a celor ce merg fără ugerit...” etc. Relatări despre serviciile poștale din Moldova secolului al XVIII- lea, au rămas și de la misionarul englez Boscowich. Privitor la acest călător și funcționarea poștei, Nicolae Iorga arăta: “Când și când vede câte un călăraș domnesc care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care duce scrisori la Țarigrad, și curieri de-ai ambasadorilor, căci poșta ambasadorilor cu Turcia se făcea pe la noi. Între alții ... Curierii aceștia mergeau cu cea mai mare repeziciune, aducând știri însemnate, și lumea, când vedea că trece un asemenea călăraș, părăs’a drumul mare și se ascundea în păduri, se înfunda în șanțuri: pentru că obiceiul era să se schimbe calul obosit cu cel d’întâiu cal care se întâlnia, iar bietul păgubit trebuia să umble mult până să-și reia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de trupă, menționați în documente, mai ales, începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de trupă, menționați în documente, mai ales, începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea. Ei
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de trupă, menționați în documente, mai ales, începând cu sfârșitul secolului al XVI-lea. Ei mai erau folosiți la paza străinilor, ambasadorilor și misiunilor diplomatice în trecere prin Moldova și chiar în campanii. Cei din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
secolului al XVI-lea. Ei mai erau folosiți la paza străinilor, ambasadorilor și misiunilor diplomatice în trecere prin Moldova și chiar în campanii. Cei din 1636, erau întrebuințați numai pentru trimiterea scrisorilor. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
paza străinilor, ambasadorilor și misiunilor diplomatice în trecere prin Moldova și chiar în campanii. Cei din 1636, erau întrebuințați numai pentru trimiterea scrisorilor. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava, în acest an erau în funcție expeditori rurali la plasele Muntele, Moldova și Siretul. Consiliul județean Suceava a prevăzut în buget fondurile necesare pentru plata expeditorilor. Pe la jumătatea anului 1878, pachetele cu corespondență, se ridicau de la Oficiul Fălticeni, prin călărașul de serviciu al subprefecturii și erau predate la plase expeditorilor, apoi primarii, prin vătășeii lor de serviciu asigurau transportul în fiecare comună. Pe lângă fondurile necesare salariilor expeditorilor, județul trebuia să mai prevadă în buget fonduri pentru procurarea mobilierului și a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
orologiu, scaune, dulap pentru arhivă și masă fără raft pentru public. Economiile ce se practicau, influențau negativ funcționarea și dezvoltarea poștei rurale. Comitetul permanent al județului Suceava, nu a aprobat în iunie 1877, decât o singură încăpere în Cazarma de călărași din localitatea Broșteni, plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1 iunie 1884. Transportul expedițiilor, între Broșteni și Fălticeni și invers, se efectua de către patru vătășei care foloseau cai din cei mai buni. Oficiul a început să funcționeze în același local în care își desfășurau activitatea, subprefectura și judecătoria, cazarma călărașilor și compania a 8-a dorobanți. Pentru dotarea oficiului, o parte din obiectele necesare au fost procurate de către Direcția Generală, o masă de stejar a fost luată de la primăria Fălticeni, iar la cererea dirigintelui, Comitetul permanent a mai procurat și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de la domnie. A treia este Tigheciul, în ținutul Fălciului, un codru aflat la hotarul cu tătarii din Buceag. Este pavăza cea mai tare a Moldovei între Prut și Basarabia. Locuitorii plătesc domniei în fiecare an o dajdie mică, toți sunt călărași sau călăreți, înainte vreme erau o oaste de 8.000 de oameni; dar acuma abia mai pot aduna la nevoie 2.000; de altminteri întrec în vitejie pe toți ceilalți moldoveni... (1998, pp. 183-185) Dintre cele trei „republici”, despre Câmpulung
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
luna august e singura lună în care mai puteți reorganiza filiala", a spus Dragnea, el adăugând că îi va controla pe membrii organizației privind activitatea pe care o vor desfășura în perioada următoare. El a arătat că felicită membrii PSD Călărași pentru implicarea în campania pentru europarlamentare, dar nu și pentru rezultate. Am făcut greșeala și să mă uit pe programul de activități. Stimați colegi, bucuria mea e că nu ați făcut greșeala să supuneți la vot, că eu mă opuneam
Dragnea către PSD Călăraşi: Nu vă mai puteţi lua concedii! O să vă controlez în permanenţă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77418_a_78743]
-
de inteligență, încât părinții au și renunțat la drepturile paternale în favoarea cui o vrea, statului strâmb, statului în cap, statului altora. Băboiul urcă în pas de ciută cele 70 de trepte care duc de la faleză la Primărie și traversă Calea Călărașilor, sărind peste cablul electric al tramvaielor direct la căsoaia Mioarei Alimentară. Boarfele au umplut curtea și, pentru că bocceaua nu se mai termina, unele țoale au fost atârnate în castan, în dudul din fundul grădinii, îndesate în pod, în beci, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ce pot fi consultate în arhiva Căpităniei Fluviale, de lângă Vama Brăilei, vizavi de Restaurantul "Marinarul"). 1. Născută în Brăila, copilăria, adolescența, precum și școlile primare și gimnaziale astfel: Clasele I-a a IV-a la Școala Generală nr. 4 de pe Calea Călărașilor, lângă Piața Concordia, vizavi de Librăria "Panait Istrati" și Spitalul municipal nr. 1 și în diagonală cu clădirea Primăriei, Restaurantul "Belvedere" și Trezorerie, la 255 de metri distanță de Restaurantul "Continental", Biblioteca Județeană, Casa Tineretului, Farmacia "Iris", Banca "Transilvania" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]