61 matches
-
materialului original prin faptul că e construit ca poveștile clasice barbare (în cazul de față, a la "Red Sonja"). Diferențele semnificative dintre carte și BD sunt reprezentate de eliminarea unora dintre aventurile din Ankh-Morpork și Krull. De asemenea, în carte, călărețele dragonilor sunt descrise ca având sânii dezgoliți, așa cum obișnuiesc să apară femeile barbare în ficțiuni. În romanul grafic, femeile au sânii acoperiți. Romanul grafic a fost publicat în ediție hardcover împreună cu romanul grafic "Lumină fantastică", sub titlul "The Discworld Graphic
Culoarea magiei () [Corola-website/Science/323249_a_324578]
-
" A Girl and Five Brave Horses, " în limba , este o carte de memorialistică scrisă de Sonora Webster Carver și publicată în 1961. Sonora Webster Carver (1904 - 2003) a fost una din primele femei călărețe din Statele Unite care a fost autoarea unor numere ecvestre extreme, printre care saltul călare într-un bazin cu apă de la înălțimi variind între 12 și 20 de metri era numărul său de senzație. Autobiografia Sonorei Webster Carver a fost inspirația
O fată și cinci cai curajoși () [Corola-website/Science/324353_a_325682]
-
Comprado, El Rostro de Analia), Segundo Cernadas (Muneca Brava, Bella Calamidades) și Ana Layevska (La Madrastra, Las Dos Caras de Ana) în primul rol antagonic, interpretând gemenele Calcano. Povestea debutează cu două nunți tragice prezentate concomitent. Elena Lafe, o tânără călăreață, îl părăsește pe iubitul său Ovidio la altar, realizând că nu-l iubește în timp ce Eduardo Giron își lasă soția în momentul căsătoriei pentru a asista la nașterea unui iepe. A doua nuntă se soldează cu sinuciderea soției, Elena Calcano, care
Iubire blestemată () [Corola-website/Science/322601_a_323930]
-
fără luptă, retrăgându-se la 2 km înafara acestuia, unde a așteptat sosirea batalionului încartiruit într-un sat din nordul orașului Hotin - comandat de maiorul Popescu, a companiei de la Caplevca - comandată de sublocotenentul Ardeleanu și a Bateriei 3 de Artilerie călăreață - comandată de sublocotenentul Dumitrescu. Un raport ulterior, a relevat că În dimineața zilei de 9/22 ianuarie generalului Davidoglu i-au parvenit informații despre intenția unor colaboratori ai bolșevicilor din Caplevca, Darabani, Botineni și Nedăbăuți (situate pe un aliniament aflat
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
Davidoglu este omis în a fi deferit curții marțiale, în timp ce cei retrași odată cu acesta, maiorul Popescu, locotenentul Dumitrescu și sublocotenentul Ardeleanu (comandanți ai batalionului aflat la nord de Hotin, al companiei de la Caplevca și respectiv al Bateriei 3 de Artilerie Călăreață), nu. Trei ofițeri britanici, maiorul MacLaren, căpitanul Iohansohn și locotenentul Edwin Boxhall (mai târziu colonel în serviciile speciale britanice), unul dintre ei cunoscător al limbii ruse, au fost arestați la Clișcăuți în toiul evenimentelor sub acuzația de a fi spioni
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
camarazilor lor”. Trupele retrase se regrupează la Bulboaca, primesc întăriri - 2 batalioane și la 24 ianuarie, contraatacă. „Înaintarea spre Bender se face pe trei coloane: În dimineața de 25 ianuarie, la ora 6, cele trei baterii ale detașamentului, împreună cu baterie călăreață a Brigăzii 4 Roșiori, deschid un foc violent asupra Benderului, iar peste 20 min., infanteria pornește la atac. Înaintarea s-a făcut ușor până la liziera de vest a orașului, dar în localitate a fost grea, fiind primită cu foc dens
Lupta de la Tighina (1918) () [Corola-website/Science/330695_a_332024]
-
pentru război. Generalul Constantin Pantazi nota despre el: „Adevărat general sub toate raporturile.” În cadrul regrupării unităților a condus după acea Regimentul 9 Roșiori, Regimentul 35 de Infanterie, Divizioanele 3 si 4 de Cavalerie pe jos și un Divizion de artilerie călăreață la Cetatea Albă. Din cauza ultimatelor sovietice de la 26 si 28 iunie 1940, Armata Romana trebuia sa se retragă din Basarabia și Nordul Bucovinei. Racovitză a pregătit și condus retragerea trupelor sale la vest de Prut. Generalul Nicolae Ciupercă nota: „Mă
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
a asigurat comanda Diviziei 3 Cavalerie. Apoi unitățile de cavalerie au fost reorganizate, diviziile de cavalerie fiind desființate. Brigada sa 6 Cavalerie mixtă a avut in compunere: Regimentul 9 Roșiori, Regimentul 10 Roșiori Purtat, Regimentul 5 Călărași, Regimentul 4 Artilerie Călăreață, și unitatea 43 auxiliară. La comanda acestor trupe va începe campania din vara anului 1941. Brigadierul a fost alăturat corpului XI de armata sub generalul de infanterie Joachim von Kortzfleisch. Intrând în luptă a ocupat un cap de pod la
Aurel Racovitză () [Corola-website/Science/330980_a_332309]
-
provenea dintr-o familie din nobilimea guberniei Sankt Petersburg. A absolvit liceul militar din Orel, în 1873, și "Școala Militară de Ofițeri de Artilerie „Mihailovskaia”" din Sankt Petersburg, în 1876, fiind repartizat cu gradul de sublocotenent la "Bateria 3 Artilerie Călăreață". La 30 august 1877 este mutat în "Brigada de Artilerie Călăreață de Gardă", unde este avansat locotenent, în 1881. Între 1882-1884 urmează cursurile "Academiei Statului Major General „Nicolaevskaia”" din Sankt Petersburg. După absolvire, rămâne în cadrul "Districtului Militar Sankt Petersburg". La
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
liceul militar din Orel, în 1873, și "Școala Militară de Ofițeri de Artilerie „Mihailovskaia”" din Sankt Petersburg, în 1876, fiind repartizat cu gradul de sublocotenent la "Bateria 3 Artilerie Călăreață". La 30 august 1877 este mutat în "Brigada de Artilerie Călăreață de Gardă", unde este avansat locotenent, în 1881. Între 1882-1884 urmează cursurile "Academiei Statului Major General „Nicolaevskaia”" din Sankt Petersburg. După absolvire, rămâne în cadrul "Districtului Militar Sankt Petersburg". La 15 noiembrie 1884 este numit adjutant-superior în statul major al "Diviziei
Dmitri Șcerbaciov () [Corola-website/Science/335012_a_336341]
-
fost o mare unitate înființată la sfârșitul lunii mai 1917 prin transformarea "Regimentului 1 Cavalerie pe jos" în două noi regimente: "Regimentul 1 Roșiori pe jos" și "Regimentul 3 Călărași pe jos". La trupele de cavalerie, pe lângă divizionul de artilerie călăreață erau alipite detașamente de cicliști și motocicliști. În timpul celei de-a doua bătălii de la Oituz din vara anului 1917, în ziua de 10 august criza tactică a bătăliei se apropia de apogeul ei. Decimate, obosite și amestecate trupele române trebuiau
Monumentul Eroilor Cavaleriști din Primul Război Mondial (Pasul Oituz) () [Corola-website/Science/333833_a_335162]