96 matches
-
un car de foc și niște cai de foc i-au despărțit pe unul de altul, și Ilie s-a înălțat la cer într-un vîrtej de vînt. 12. Elisei se uita și strigă: "Părinte! Părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!" Și nu l-a mai văzut. Apucîndu-și hainele, le-a sfîșiat în două bucăți, 13. și a ridicat mantaua, căreia îi dăduse drumul Ilie. Apoi s-a întors, și s-a oprit pe malul Iordanului; 14. a luat mantaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
Samaria cu împărații lui Israel. 14. Elisei s-a îmbolnăvit de o boală de care a murit. Ioas, împăratul lui Israel, s-a coborît la el, a plîns pe fața lui și a zis: "Părinte, părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!" 15. Elisei i-a zis: "Ia un arc și săgeți." Și a luat un arc și niște săgeți. 16. Apoi, Elisei a zis împăratului lui Israel: Încordează arcul cu mîna ta." Și după ce l-a încordat cu mîna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
că se trage. Ei sânt împărțiți în trei stări: în cea dentîi sânt boierii acei pe carii îi rânduiește domnul în trebile țării, într-al doilea curtenii sau oamenii cari au de moștenire case și sate, întru al treilea sânt călărimea slujitorilor, care pentru veniturile moșiilor ce li s-au dăruit lor de la Domni sânt datori numai cu a lor cheltuială să iasă cu domnii la oaste. În sfârșit, sânt răzeșii, cari mai bine s-ar chema oameni de țară, slobozi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întinsă a lucrării este, la rându-i, o parodie a temei războiului de tradiție epopeică, pe "fatala câmpie de bătaie din biblioteca Saint James" înfruntându-se, ce-i drept, mai puțin numeroasa oaste a Anticilor, în care "Homer era căpetenia călărimii, iar Pindar a cavaleriei ușoare; Euclid era starostele inginerilor; Platon și Aristotel erau mai mari peste arcași; Herodot și Titu-Liviu peste pedestrași; Hipocrat conducea dragonii"276 și oastea Modernilor, "unde fiecare răcan pretindea să fie căpetenie (...) de la Tasso și Milton
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nici un împărat înaintea ta și cum nici nu va mai avea după tine. 13. Solomon s-a întors la Ierusalim după ce a părăsit înălțimea de la Gabaon și cortul întîlnirii. Și a domnit peste Israel. 14. Solomon a strîns cară și călărime; avea o mie patru sute de cară, doisprezece mii de călăreți, pe care i-a așezat în cetățile unde ținea carăle și la Ierusalim lîngă împărat. 15. Împăratul a făcut argintul și aurul tot atît de obișnuite la Ierusalim ca pietrele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
A întărit apoi Bet-Horonul de sus și Bet-Horonul de jos, ca cetăți întărite cu ziduri, porți și zăvoare; 6. Baalatul, și toate cetățile care slujeau ca cetăți pentru merinde și care țineau de el, toate cetățile pentru cară, cetățile pentru călărime și tot ce a găsit cu cale Solomon să zidească la Ierusalim, la Liban, și în toată țara al cărei stăpîn era. 7. Pe tot poporul care mai rămăsese din Hetiți, din Amoriți, din Fereziți, din Heviți și din Iebusiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
de corvoadă, ceea ce au fost pînă în ziua de azi. 9. Solomon n-a întrebuințat ca robi pentru lucrările lui, pe nici unul din copiii lui Israel; căci ei erau oameni de război, căpeteniile lui, slujbașii lui, mai marii carălor și călărimii lui. 10. Căpeteniile puse de împăratul Solomon în fruntea poporului, și însărcinați să privegheze peste el, erau în număr de două sute cincizeci. 11. Solomon a suit pe fata lui Faraon din cetatea lui David în casa pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
a cules în Bulgaria. Întîiele două tablouri sfârșite sunt expuse la magazinul de muzică Gebauer, Calea Mogoșoai[ei]. Unul înfățișează Un transport de provisii pentru armata românească prin mijlocul nămolurilor și mlaștinelor Bulgariei; celălalt înfățișează O năvală de tunuri si călărime românească la atacul Opanezului. E de prisos a mai aduce laude deosebitului talent al d-lui Grigorescu; destul e să spunem că și aceste din urmă două tablouri nu dă de minciună penelul din care a ieșit Un iarmaroc în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
calul său Bucephalos. Cea dîntîi potcoavă cu cuie s-a găsit în mormântul regelui francilor, Childerich I, la Tournay. Pentru a înlesni suirea la deal, Via Appia și orice drum roman pentru armate avea trepte de piatră pentru cai, apoi călărimea romană avea la lănci un fel de călcâi, cum sunt catalicii, pentru a se urca pe cai. Grecii și romanii creșteau cai mai cu seamă pentru petrecerile publice. Se călărea și se umbla în căruți cu câte patru cai sau
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se introduseră abia în zilele lui Cesar. Rasa excelentă a cailor arabi durează după tradiție, din cele cinci iepe ale lui Mohamed; în realitate însă e mai veche. Dar Mohamed, în contrast cu ovreii, pe cari legea-i oprea de a avea călărime (5 Moisi, 17 16, Jes. 2 7), a făcut din contra din cultura calului o prescriere religioasă. Rasa spaniolă, îmbunătățită prin cai arabi, a căzut iar sub Carol V prin cultura catârilor. În zilele războiului de 30 de ani cultura
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și copiii știu cauza căderii Domniei române, numai modernul Erodot nu. Cauza e că Dimitrie Cantemir a încheiat cu Petru cel Mare fatalul tratat de alianță de la Lusk și că spătarul Toma Cantacuzin, în contra voinței Domnului său, a trecut cu călărimea în partea rușilor, a împresurat Brăila, ce era cetate turcească, și a luat-o cu asalt. Brâncoveanu, spăimântat de fapta lui Toma Cantacuzin, se retrage la Târgoviște și se declară neutru. Petru cel Mare voiește să spargă capul trimisului lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pună la siguranță; și cioarele din grădina de vară ar fi câștigat atunci în istorie aceeași celebritate ca și gâștele Capitoliului. În timpul acesta Pahlen luase dispozițiuni spre a se apropia de palat din partea "Perspectivei ". El trimise acolo câteva detașamente de călărime cari se uniră cu batalionul gardei Preobrajenskoi. Dânsul însă nu veni la palat decât după ce se determinase totul. Ceilalți conjurați îl acuzară apoi că a întîrziat dinadins spre a profita de momentul când ar reuși afacerea, iar, dacă n-ar
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oaste nenumărată ... și el însuși era oștean în oastea lui. A luat cu sine chiar și mai mulți, pentru colonizare cu soțiile gospodarilor ... ; a pornit pe față la luptă cu puteri neîntrecute împotriva dacilor. Iar Decebal, rege războinic, a trecut călărimea lui peste Dunăre în Missia și a dat o luptă aprigă împotriva romanilor. Dar întrecerea ... a pierdut-o în fața romanilor, care pe atunci erau mai bărbați și mai răbdători la suferințele războiului din câți a văzut lumea vreodat. Traian rămase
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
româna veche (180) și este prezent ca strategie și în româna modernă (cu majoritatea verbelor care pot avea complement propozițional) (181) (fiind prezent și în alte limbi, v. Holmberg 1997). (180) a. Iar tătarâi și cu o samă de turci călărime le-au ieșit înainte și-i tot ceheiea prenpregiur, de le lua oamenii di pre la iarbă, iar să le stea împrotivănu putea. (NL.~1750−66: 363) b. Năcăji-i-vor și a sta / N-or putea, nice sălta (CPV
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
oamenilor mari și pe care noi, mirm idoni de generați, nu le putem nici prețui, nici înțelege, le vizitam călăuzit de un bătrân mazil din Cotnari, la care trăsesem la gazdă. Nu știi care e balta unde au pierit atâta călărime leșească în vremea domnului Constantin Cantem ir, am î ntrebat pre călăuzul meu. — N a fost niciodată baltă, ci numai un loc hleio s, p lin de mlaștini, colo devale. — Unde mi se înglodaseră roțile trăsurii? — Așa; și încă acum
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
era, după înciudații zeloți încuibați la Qumran, căpetenia Belial sau a Celui Rău. Crapa-v-ar rînza în voi, mincinoși întunecați și plin de ură! În Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, manuscris descoperit în centrul de la Qumran, scriind despre călărime, zice că frăția lor avea o pedestrime de douăzeci și opt de mii de oșteni iar călărimea era de șase mii, la care trebuie adăugați cei cinci mii racolați la ivriții dintre Neamuri, care au pornit toți deodată răzmerița. Dacă raportăm această
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
-ar rînza în voi, mincinoși întunecați și plin de ură! În Războiul fiilor luminii împotriva fiilor întunericului, manuscris descoperit în centrul de la Qumran, scriind despre călărime, zice că frăția lor avea o pedestrime de douăzeci și opt de mii de oșteni iar călărimea era de șase mii, la care trebuie adăugați cei cinci mii racolați la ivriții dintre Neamuri, care au pornit toți deodată răzmerița. Dacă raportăm această cifră la populația Iudeei din acele vremuri de cca 150000 de suflete, rezultă că mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se de castel. Nici o surlă nu sfâșie noaptea cu tonurile ei... Neliniștit, Conrad se plimba În sus și În jos prin Încăperile lui, chibzuind ce era de făcut. În cele din urmă se hotărî să plece el Însuși, cu toată călărimea pregătită pentru marea Întâlnire de a doua zi. Dar părintele Bernhard clătină din cap: — Unde să-l cauți pe duce, Înălțimea Ta? știe cineva Încotro a plecat? Îl cauți Într-o parte și el apare din alta! și apoi mâine
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
3. Mare medelnicer: stă și el la mesele mari îmbrăcat într-un costum la fel cu stolnicul. Are subt el alți medelniceri îmbrăcați cu caftane și încinși cu brâie roșii. 4. Serdar, general de cavalerie cătră tătari, având subt mână călărimea dela Orhei și Lăpușna. 5. Mare clucer adună la camară cele trebuitoare, cum și vânatul și sarea. El adună mierea, untul, brânza pentru peșcheșul la Turci.10 Pe când visa în lumina zorilor, a venit un înger grăbit ș-a sărutat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Mircea 3 1469 Costache 1 = 466 Teodora 2 466 Lucia 2* D. 10 L. 11 M. 12 52 M. 13 23 58 1 156 23 2 104 174 1196 116 1234 Vara anului 1469 Neagu comis Toma logofăt Căpitanul de călărime Vlaicu Dunea Chiriac Sturza Luca stolnic p. Hotin Negrilă paharnic Badea spătar Căpitani mai mici: Isaiia vornic Toma Cândea Yonée Rugină Iuga vistiernic Alți slujitori: Boureanu Onofrei Herța Iuga postelnic Ștefan Mertic Anton Saviu Petrică Ionchimovici Toader Hârea Albu p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tatăl lui Soliman Mărețul, purta șapte stigmate, semne ale omorurilor fraților și nepoților săi, când s-a suit pe tron. Ianicerii purtau ciubote ferecate. Sultanul poartă turban cu surguciu trei pene de bâtlan de Creta albe cu spic fumuriu. Akivgiii călărime ușoară și de pradă care merge înainte și pe laturile ordiei împărătești. Întăiu atacau Azabii, după aceea ianicerii. Deliii nebunii, îmbrăcați în piei de fiară, leoparzi și lei. Amestecați cu urdia umblau dervișii, cu comanace înalte de păr de cămilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în case de lemn și pae, acoperite cu trestie. * V. Veranțiu De situ Transilv. Mold. Transalp. Verancsics ... casele țărănești puțin ridicate de la pământ, făcute din lemn de pădure, lipite cu lut și acoperite cu pae sau trestie. * V. Veranțiu ... Numărul călărimii lor te pune în mirare, și țăranii atât sunt deprinși de a infesta inimicul în acele locuri (munți și păduri) dificile, încât cel ce n-a văzut, cu anevoe ar putea să creadă asemenea lucru. Ei poartă îmbrăcăminte de o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
înainte de miezul nopții și să-i măcelărească pe unguri. Regele nu l-a crezut, l-a dat pe mâna străjilor, și, deși nu mâncase, s-a ridicat de la masă și „îi strânge de îndată pe toți Optimații, Sutașii și Comandanții călărimii, le povestește primejdia ce-i amenința dinspre dușman (și) le poruncește să ia armele pe ascuns, rânduiește străji în cetate pe toate căile și la toate porțile, (iar) la intrările pieții așează cohortele pretoriene. Dinaintea gazdei sale el rânduiește două sute
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căreia o mare pondere o aveau țăranii, așa cum scriau Dlugosz și Bielski. Din Transilvania îi veneau în ajutor domnului 5.000 de secui și 2.800 de unguri. În întâmpinarea armatei lui Suleiman, Ștefan și-a trimis o parte din călărime. Fără să se angajeze într-o luptă cu oastea otomană, acest corp de oaste trebuia să hărțuiască neîncetat pe dușman, să nu-i îngăduie să se aprovizioneze. Din calea dușmanului sunt retrași toți locuitorii inapți de luptă. Femeile, bătrânii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și faptul că după bătălie, sultanul a rămas timp de trei zile în tabăra de la Războieni. Mahomed avea la dispoziție o cavalerie foarte numeroasă formată din spahii, azapii și achingii. Victorios, în chip firesc ar fi trebuit să lanseze această călărime în urmărirea oastei lui Ștefan. N-a făcut-o, iar acest amănunt spune multe. Rămâne de discutat care au fost pierderile suferite de oastea moldovenească la Războieni. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare, s-a scris: „În anul 6984 [1476
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]