240 matches
-
Corect ar fi: "Romania chibiate." Sperăm ca doamna doctor Delia Grigore să nu înțeleagă greșit scopul articolului nostru. Este scuzabilă eroarea dânsei, din moment ce dumneaei nu este vorbitoare nativă. Concluzie finală: Supriza domnului Courthiade este tocmai folosirea acestui articol "OL" la căldărarii din Caraș-Severin. În acest moment, tot eșafodajul elegant al domnului Marcel Courthaide este destrămat. De ce? Pentru că dumnealui consideră că doar dialectele declarate de domnia sa mai vechi (cf. teoriei isogloselor) îl folosesc pe acest "OL". Iată că cercetarea limbii romani nu
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
pe acest "OL". Iată că cercetarea limbii romani nu se face de la înălțimea catedrei din Paris, Sorbona, ci amestecându-se cu noi, plebea fără doctorate,dar posedând cea mai înaltă calificare în limba romani, aceea a moștenirii genetice. Dacă romii căldărari folosesc articolul "OL", atunci și Căldărărească este la fel de veche ca și dialectul Arli, fiind deci de rang ÎNTÂI. Dacă luăm în calcul că toate dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești O și I, atunci TOATE dialectele rome sunt de grad
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
Dacă luăm în calcul că toate dialectele rome folosesc articolele hotărâte grecești O și I, atunci TOATE dialectele rome sunt de grad TREI, adică mai noi, inclusiv Arli cade în categoria a treia. Domnul Marcel Courthiade a dogmatizat că dialectul căldărarilor este cel mai nou, pt. că folosește sufixul grecesc -imos. Dar Arli, declarat de Courthiade cel mai vechi dialect rom, folosește la fel de intens articolele grecești O și I, ca și dialectul căldărăresc. Cu ce este mai prejos sufixul grecesc -imos
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
frumusețea, nu se mai căsătorește-deși femeile din sat o sfătuiesc să facă acest pas- se resemnează, spunând: “Fiecare om are un destin al lui.” “Catalina, fir de iarbă” este povestea unei fete care este răpită de la părinți de niște țigani căldărari când avea un an și jumătate. Crescută în șatră, deprinde obiceiurile țigănești inclusiv pe acela de a da în cărți, inclusiv descântecul atunci când le amestecă. Trecând printr-un sat și fiind foarte cald afară, poposește la o casă de români
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
nr. 16, al lui Dan Norea , 30 de puncte vântul năprasnic- lângă birt se leagănă un plop și-un bețiv Locul ÎI, la mustață, poemul cu nr. 37 al Doinei Bogdan , 29 de puncte: foșnet arămiu - la marginea pădurii iar căldărarii Locul III, poemul cu nr 17 al lui Radu Ignatescu, 20 de puncte secetă mare - pe un lăstar uscată o libelulă Mențiune I, poemul cu nr. 21 al Marcelei Ignatescu, 18 puncte criză de apă - nici cârtitele nu scot pământul
HAIKU , ETAPA 203 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356473_a_357802]
-
femeile care le cad la pat din diferite motive, și-ar da seama că trăiesc degeaba! Aiurea, m-am consolat eu, porcul e porc și-n ajunul Crăciunului! Îmi venise în minte un tip abject, o nulitate cu mustață de căldărar, care se credea ziarist, absolvise Ștefan Gheorghiu, fusese tractorist și îl luase de bun o familie influentă de evrei, care erau conștienți de această mezalianță, da' sperau să-și fortifice rasa cu un specimen robust din popor. Da' tractoristul tot
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
duce, Cu sila la arest; O amăgire suie 'n oglinzile ovale Iar ipsosu-n statui e 'ntre cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își
IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
-
paznici zăceau legați pe lângă zidul de beton al gardului. Numai văzându-i, lui Ady “Bruslea” li se făcu părul măciucă. Începe partea poetică. Mama lui Cosette a murit, mama Marucăi zace în închisoare, nevinovată, bătrîna bunică numără gîndacii de pe pereți! ... Căldărar Zambilica zăcea pe patul metalic din colțul salonului și își trecea timpul numărând gândacii de pe pereți. Avea 68 ani. Era bătrână și se simțea bătrână. Nimeni, din fosta ei familie, nu ajunsese la vârsta aceasta... Nu că cei 68... Pentru că
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
scurt, cu o textură aproape africană. Amănunte pe care autorul nu le uită: ...pe chipul Lăcrămioarei mai dăinuiau încă vechile trăsături ale războinicilor Rajput, care își începuseră milenara lor istorie în apropierea Gangelui sfânt... Iată cine era mama Marucăi. Lăcrămioara Căldărar terminase un liceu și avusese și o mică bursă ce se acorda elevilor săraci, dar cu rezultate excelente la învățătură. Absolventă a Liceului de Muzică “George Enescu”, cânta la vioară cu un talent moștenit parcă din generațiile de țigani lăutari
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
drept, aparținea “Viperei”. Urmase o noapte de coșmar. Adriana fusese nevoită să ajungă în București parțial “per pedes”, parțial cu autostopul, pe o noapte rece de toamnă. și cine o culege de pe drumuri ? ...fu angajată de către El-Coyote drept menajeră pentru Căldărar Zambilica și Maruca. În momentul de față, viața ei părea să capete o turnură mai normală și mai liniștită. În fine, un interlop din lumea largă: În orașul acesta balcanic, prăfuit, mitocănesc, plin de o lume pestriță și amestecată, Enver
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
în infraroșu. Derulă mulțumit materialul în dublă înregistrare. Era perfect. Își aruncă șapca de șofer pe bancheta de alături și parcă limuzina... Lăcrămioara este găsită nevinovată: Deținuta 13666, încătușată, fu escortată de gardianul morocănos până în biroul procurorului de serviciu. Lăcrămioara Căldărar fu cuprinsă de un copleșitor val de panică. De cinci ani, viața ei pendula între dormitor și curtea Penitenciarului... Tânăra îl privi, timorată. - Căldărar Lăcrămioara, noile elemente apărute în dosarul dumitale te absolvă de orice vină începând din această clipă
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
găsită nevinovată: Deținuta 13666, încătușată, fu escortată de gardianul morocănos până în biroul procurorului de serviciu. Lăcrămioara Căldărar fu cuprinsă de un copleșitor val de panică. De cinci ani, viața ei pendula între dormitor și curtea Penitenciarului... Tânăra îl privi, timorată. - Căldărar Lăcrămioara, noile elemente apărute în dosarul dumitale te absolvă de orice vină începând din această clipă, ești un om liber. Mama Porcului, contabilul bandiților, își alege un drum cucernic: Lucinda “Vipera” îi arătase testamentul: toată fabuloasa avere, la care contribuise
SERBAN MARGINEANU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355658_a_356987]
-
Mureș, prof. Birton Laszlo Premiul al III-lea PARAGINA REMUS, TĂBĂCAR ANDREI, Școala Gimnazială ,,G. D. Teutsch” Agnita, prof. Hârțoaga Paul BRUMĂRIU PATRIZIA, Colegiul Tehnic „A.T.L.” Agnita, prof. Timar Doina BARBU ANA MARIA, Școala Gimnazială Nocrich, prof. Gligan Remus CĂLDĂRAR ELISABETA, Școala Gimnazială Nocrich, prof. Hulea Ionela 3. Nivel liceal Premiul I TĂNASE MARIA, Liceul Teoretic „C. Noica” Sibiu, prof. Teglas Raluca Premiul al II-lea BRAD ANDREEA IOANA, Colegiul Tehnic „Cibinium” Sibiu, prof. Balteș Aurelia Premiul al III-lea
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
și o voi publica în curând, cu bogate referințe bibliografice (peste 4000 de titluri!). Limba romani, o limbă cu mii de graiuri Limba romani actualmente are MII de graiuri. Există mici dar URIAȘE diferențe gramaticale între graiuri, astfel încât un rom căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
graiuri, astfel încât un rom căldărar când întâlnește un rom ursar pentru prima dată, îl va înțelege foarte greu pe romul ursar. De ce? Datorită pronunției DIFERITE a acelorași cuvinte rome. Mai există cuvinte arhaice indiene specifice fiecărui dialect, unele păstrate de căldărari și uitate de ursari, și invers. Mai există și împrumuturile lexicale din limbile de contact. Aceste caracteristici sunt comune tuturor graiurilor rome. Exista MII de graiuri, câte localități din România au comunități rome, atâtea forme de limba romani există. Chiar
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
sg, prezent din căldărărească se confundă cu conjugarea a treia viitor din spoitorească și dialectul arli din Macedonia și Serbia. Exemplu de confuzie: când un spoitor sau arli va zice în judecată țigănească „fiul meu nu mai face acest păcat”, căldărarul va înțelege „fiul meu nu VA mai face acest păcat” (înțelegând că totuși fiul spoitorului va continua să-l facă în prezent) , pentru că sufixul de formare a viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
viitorului din căldărărească corespunde conjugării verbelor la prezent din spoitorească. Spoitoreasca formează viitorul prin adăugarea prefixului KA înaintea conjugarii verbului la prezent. Romii ciubotari formează și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii. Sunt SUTE de diferențe între graiuri
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
și ei viitorul verbelor în același mod ca și spoitorii, dar pronunță cuvintele ca și căldărarii. Spoitorii pronunță majoritatea cuvintelor ca ursarii și romii arli din Serbia. Corbenii formează viitorul ca romii arli din Serbia, deși vorbesc un dialect căldărăresc, căldărarii nu pot înțelege tot ceea ce vorbesc corbenii sau ciubotarii. Sunt SUTE de diferențe între graiuri, diferențe care NU sunt studiate sau explicate de NICI un PROFESOR de LIMBA ROMANI. Romii moderni nu știu NIMIC despre ISTORIA formării limbii romani în India
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
consemnat la 2 noiembrie 1854, la București, Țara Românească. Anton Pann se naște în familia lui Pantoleon sau Pantaleon Petrov, acesta fiind numele tatălui său ("vreun Pandele sau Pantelimon", cum sugerează într-un studiu Tudor Vianu) care era de meserie căldărar sau arămar. George Călinescu afirmă că prin tatăl său, Anton Pann era român de origine: „Cunoașterea miraculoasă a limbii noastre e un semn că era sau român (valah curat ori cuțovlah), sau că venise aici în fragedă copilărie" [1]. După
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsou-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de cracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
aceștia ai trecutului trăiau după regulile neamului lor nomad, iar autoritățile nu le impuneau apatrizilor legile locului prin care colindau. Așa îi încolți în minte lui Gheorghe Dinvale să-și afle prin ei scăparea de glonțul plutonului de execuție. Deși căldărarii știau că-și pun și ei viața în primejdie, dacă se va afla că au tăinuit un dezertor, proscrisul de la apa Moldovei găsi bunăvoință la bulibașă. Dar asta numai cu înțelegere sub jurământ de moarte că românul va plăti tăinuirea
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
Gheorghe Dinvale a rămas pentru totdeauna bântuită de fantasma oșteanului neîntors de la război. Dar dacă te ei după gura lumii, peste ani, din când în când, pe ulița satului în care-și avea gospodărie miroslăveșteanul de demult dispărut, un bătrân căldărar, singur și tăcut, purtând, doar ca pretext, vreun cazan sau vreun ceaun în spinare, zăbovea prin preajma unei case anume și arunca priviri ascunse și încețoșate de lacrimi, amare în loc de sărate, peste gardul acelei gospodării. Altădată, doi căldărari mai tineri, în timp ce
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
dispărut, un bătrân căldărar, singur și tăcut, purtând, doar ca pretext, vreun cazan sau vreun ceaun în spinare, zăbovea prin preajma unei case anume și arunca priviri ascunse și încețoșate de lacrimi, amare în loc de sărate, peste gardul acelei gospodării. Altădată, doi căldărari mai tineri, în timp ce reparau stricăciunile metalice ale localnicilor, puneau întrebări indiscrete despre familia lui Gheorghe Dinvale. Destui clienți ai acestor întreprinzători ambulanți își dădeau ghionturi ascunse pe seama faptului că unul dintre făurari era leit mezinul din sat al ostașului neîntors
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
-
dintre făurari era leit mezinul din sat al ostașului neîntors din război. Fiii celui dispărut, gospodari vrednici pe la casele lor, n-au putut sta cu mâinile-n sân, după toate aceste șoapte care îi ocoleau. I-au descusut pe câțiva căldărari din preajma celor care păstrau taina și, astfel, au aflat identitatea celor doi făurari ambulanți și locul în care s-au împământenit ai lor. Ajunși într-un sat de lângă Roznov, la vatra statornică a nomazilor veniți dinspre părțile Nistrului, cei doi
FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]