KorAP: Find »[drukola/base=căldărar & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...10 >

240 matches

Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285

asta înseamnă că urmașii lor trăiesc astăzi încă, dar și-au uitat limba. Există o credință printre țiganii fierari care nu stiu limba români că doar ei, cei ce nu știu limba sunt fierari, nu și romii vorbitori, care sunt căldărari. Această credință am auzit-o deseori, dar cea mai puternică impresie mi-a făcut-o domnul Ciprian Necula, doctor în antropologie romă, de origine țigan fierar, care la ziua romilor anul acesta, mi-a zis că doar țiganii nevorbitori de

AFRICAN SAU ȚIGAN? NU ORICE ȚIGAN ESTE ROM. UN RĂSPUNS POSTUM PT. NICOLAE GHEORGHE de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1465315849.html [Corola-blog/BlogPost/343956_a_345285]
Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113

își educă copilașii să sape tunele prin pământ, albina să culeagă miere, iar oamenii să facă ceea ce fac domniile lor, sau ce au făcut părinții acestora... Oglinda lor! Majoritatea reușesc... dacă pot face față influențelor nocive ale societății moderne. Ești căldărar, înveți copilul să facă căldări. Ești muzician, înveți copilul să îi placă muzica. Scrii, ești om de litere... Scrie și copilu'! Uneori chiar literatura de calitate. La început imita părintele... apoi personalitatea îi dictează să fie indepentent. Fără influențe... dar

DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404

consemnat la 2 noiembrie 1854, la București, Țara Românească. Anton Pann se naște în familia lui Pantoleon sau Pantaleon Petrov, acesta fiind numele tatălui său ("vreun Pandele sau Pantelimon", cum sugerează într-un studiu Tudor Vianu) care era de meserie căldărar sau arămar. George Călinescu afirmă că prin tatăl său, Anton Pann era român de origine: „Cunoașterea miraculoasă a limbii noastre e un semn că era sau român (valah curat ori cuțovlah), sau că venise aici în fragedă copilărie" [1]. După

ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412148146.html [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016

duce, Cu sila la arest; O amăgire suie 'n oglinzile ovale Iar ipsosu-n statui e 'ntre cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își

IARMAROC de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Iarmaroc.html [Corola-blog/BlogPost/355687_a_357016]
Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793

Râpa Robilor de la Aiud, Pentru Harap Alb, Divertis, Ivan Turbincă și martiriul Sfinților Brâncoveni, pentru brânza și lâna oilor sibiene și bucovinene, pentru noblețea zimbrilor de la Hațeg și Cazinoul din Constanța, pentru trilurile privighetorii și cobza lui Tudor Gheorghe, pentru căldărari, covaci, lingurari, aurari, gabori, șatră și căruța cu coviltir și pentru Școala Ardeleană și Școala de la Păltiniș, pentru Curtea de Argeș, Tismana și Râmeți, pentru cântecele de stea și Hora Unirii, pentru susurul cristalin al izvoarelor carpatine și cântecele de leagăn, pentru

RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
Corola-website/Journalistic/105416_a_106708

Jude. Distinși cu Premiul Zilele Filmului Românesc pentru Debut, în valoare de 1.000 de euro, oferit de Raiffeisen Bank, Cosmin Bumbuț și Elena Stancu au mărturisit că nu se așteptau să câștige vreodată un premiu când au realizat Ultimul căldărar. Premiul Zilele Filmului Românesc pentru secțiunea Scurtmetraj, în valoare de 1.500 de euro, oferit de Jameson, și servicii echipament cameră & electrică & grip, oferite de R3 Film Rental, în au mers către Scris/Nescris, de Adrian Silișteanu. În discursul său

Trofeul Transilvania merge către ,,Familia mea fericită’’ by Magdalena Popa Buluc (2017) [Corola-website/Journalistic/105416_a_106708]
Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705

își educă copilașii să sape tunele prin pământ, albina să culeagă miere, iar oamenii să facă ceea ce fac domniile lor, sau ce au făcut părinții acestora... Oglinda lor! Majoritatea reușesc... dacă pot face față influențelor nocive ale societății moderne. Ești căldărar, înveți copilul să facă căldări. Ești muzician, înveți copilul să îi placă muzica. Scrii, ești om de litere... Scrie și copilu’! Uneori chiar literatura de calitate. La început imita părintele... apoi personalitatea îi dictează să fie indepentent. Fără influențe... dar

INTERVIU CU GEORGE ROCA – DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE by http://uzp.org.ro/interviu-cu-george-roca-despre-prietenie-literatura-si-arta-intre-doua-continente/ [Corola-blog/BlogPost/92413_a_93705]
Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243

există, dar totuși, suntem obligați să acceptăm o lingua franca a limbii români FĂRĂ studiu COMPARATIV și fără BIBLIOGRAFIE. Domnul Marcel Courthiade a decis, fără bibliografie, ca dialectul Arli este mai corect decât alte dialecte, cum ar fi Lovar sau Căldărari. Doar cu un studiu comparativ între 9 cuvinte rome, domnul Marcel Courthiade a ȘTIUT că cele mai VECHI dialecte sunt în primul strat, adică dialectele tip Arli. Cine a spus domnului Courthiade că acestea sunt cele mai vechi dialecte cu

THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
în primul strat, adică dialectele tip Arli. Cine a spus domnului Courthiade că acestea sunt cele mai vechi dialecte cu adevărat? Unde este bibliografia pentru a demonstra propria să supoziție transformată într-o DOGMĂ? Doar presupunând că dialecte de tip căldărar sunt mai noi decât Arli, deoarece sufixul -IMOS se presupune că este de origine greacă, domnul Courthiade A DISTRUS toate dialectele noastre. Am auzit soția lui este un vorbitor dialect Arli. Poate că aceasta este bibliografia lui. Dar eu pot

THE ROMANI LANGUAGE IS DEAD? WHO KILLED IT? BILINGUAL EDITION. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1478387929.html [Corola-blog/BlogPost/343914_a_345243]
Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054

aceștia ai trecutului trăiau după regulile neamului lor nomad, iar autoritățile nu le impuneau apatrizilor legile locului prin care colindau. Așa îi încolți în minte lui Gheorghe Dinvale să-și afle prin ei scăparea de glonțul plutonului de execuție. Deși căldărarii știau că-și pun și ei viața în primejdie, dacă se va afla că au tăinuit un dezertor, proscrisul de la apa Moldovei găsi bunăvoință la bulibașă. Dar asta numai cu înțelegere sub jurământ de moarte că românul va plăti tăinuirea

FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
Gheorghe Dinvale a rămas pentru totdeauna bântuită de fantasma oșteanului neîntors de la război. Dar dacă te ei după gura lumii, peste ani, din când în când, pe ulița satului în care-și avea gospodărie miroslăveșteanul de demult dispărut, un bătrân căldărar, singur și tăcut, purtând, doar ca pretext, vreun cazan sau vreun ceaun în spinare, zăbovea prin preajma unei case anume și arunca priviri ascunse și încețoșate de lacrimi, amare în loc de sărate, peste gardul acelei gospodării. Altădată, doi căldărari mai tineri, în timp ce

FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
dispărut, un bătrân căldărar, singur și tăcut, purtând, doar ca pretext, vreun cazan sau vreun ceaun în spinare, zăbovea prin preajma unei case anume și arunca priviri ascunse și încețoșate de lacrimi, amare în loc de sărate, peste gardul acelei gospodării. Altădată, doi căldărari mai tineri, în timp ce reparau stricăciunile metalice ale localnicilor, puneau întrebări indiscrete despre familia lui Gheorghe Dinvale. Destui clienți ai acestor întreprinzători ambulanți își dădeau ghionturi ascunse pe seama faptului că unul dintre făurari era leit mezinul din sat al ostașului neîntors

FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
dintre făurari era leit mezinul din sat al ostașului neîntors din război. Fiii celui dispărut, gospodari vrednici pe la casele lor, n-au putut sta cu mâinile-n sân, după toate aceste șoapte care îi ocoleau. I-au descusut pe câțiva căldărari din preajma celor care păstrau taina și, astfel, au aflat identitatea celor doi făurari ambulanți și locul în care s-au împământenit ai lor. Ajunși într-un sat de lângă Roznov, la vatra statornică a nomazilor veniți dinspre părțile Nistrului, cei doi

FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
astfel, au aflat identitatea celor doi făurari ambulanți și locul în care s-au împământenit ai lor. Ajunși într-un sat de lângă Roznov, la vatra statornică a nomazilor veniți dinspre părțile Nistrului, cei doi frați miroslăveșteni găsiră acolo un bătrân căldărar care-și pierduse de mult graiul. Ori, poate, se prefăcea că i s-a întâmplat asta, ca, asfel, pentru fiii si nepoții lui din Miroslăvești, el să rămână mereu soldatul Gheorghe Dinvale, cel dispărut în război. Referință Bibliografică: FANTASMA SOLDATULUI

FANTASMA SOLDATULUI NEÎNTORS DE LA RĂZBOI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Fantasma_soldatului_neintors_de_la_raz_gheorghe_parlea_1333044989.html [Corola-blog/BlogPost/359725_a_361054]
Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726

lebăr, maioș - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu ) • (I) RATTUNI GOJ (literal “cârnat din/cu sânge” = sângerete - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu) • (I) ZARUNI CÀXRA < c`ër·ra zaruji (cort flocos/mițos/din par/din blană [de capră] - la căldărari) • BIS-/BIZ- & DES-/DEZ- (prefixe privative cu sensul de “fără”, “lipsit de”) Referință Bibliografica: CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de

CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1434805190.html [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676

tare, pentru că nu știa sensul de "unt" al acestui cuvânt, în dialectul ei, "ha khil" însemnând "mănâncă spermă". Dar sensul primar al acestui cuvânt este indianul GHI- unt clarificat, în limbile sătești indiene folosindu-se chiar formă khil. Deci, romii căldărari au dreptate când spun "khil" untului, ursarii folosind formă romanizata "untos". Deci, daca țiganii URSARI ar avea o cunoaștere bazată pe satisfacerea instinctului primar de foame, nu ar avea probleme să pronunțe substantivul khil, care înseamnă "unt". Este evident de ce

VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
Dar și Benga . Romii înainte credeau că din Calul primordial, Deva l-a creat pe primul Adam Kadmon, (r)omul primordial. De aceea la romi caii sunt animale sfinte. Ursarii îl aveau că animal totemic pe Rich- ursul (hindi, români). Căldărarii și Gaborii îl țineau la cinste pe Sap-șarpe (hindi, români). Mai multe le veți citi în viitoarea mea carte. Harul creștin nu este carne, ci spirit. Puterea lui Iisus stătea în puterea spirituală de a indura batjocuri. El ne-a

VASILE IONESCU, SĂ NU SPUI URSARULUI MĂNÂNCĂ UNT ! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1482148481.html [Corola-blog/BlogPost/374347_a_375676]
Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806

cerul gurii”, traducând-o cu țigănescul DEVEL, care înseamnă Dumnezeu sau cer. Cuvântul original țigănesc pentru cerul gurii este TALOI, și este înrudit cu hindusul TALU, cu același sens. Ursarii au pierdut definitiv indianul „taloi”, păstrând doar „devel”. La romii căldărari însă, „deskărau” se folosește concomitent cu indianul „pâtărau”. Limba ursarilor păstrează cuvinte pe care căldărarii le-au uitat, și invers. Astfel, ursarii la talpa piciorului spun „patum”, iar căldărarii au uitat acest cuvânt indian. Substantivul „talpa” este indo-european, pt. că

O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
pentru cerul gurii este TALOI, și este înrudit cu hindusul TALU, cu același sens. Ursarii au pierdut definitiv indianul „taloi”, păstrând doar „devel”. La romii căldărari însă, „deskărau” se folosește concomitent cu indianul „pâtărau”. Limba ursarilor păstrează cuvinte pe care căldărarii le-au uitat, și invers. Astfel, ursarii la talpa piciorului spun „patum”, iar căldărarii au uitat acest cuvânt indian. Substantivul „talpa” este indo-european, pt. că limba hindi îl are sub formele „talla” sau „talva”- तलवा. Exemplele pot fi foarte

O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
Ursarii au pierdut definitiv indianul „taloi”, păstrând doar „devel”. La romii căldărari însă, „deskărau” se folosește concomitent cu indianul „pâtărau”. Limba ursarilor păstrează cuvinte pe care căldărarii le-au uitat, și invers. Astfel, ursarii la talpa piciorului spun „patum”, iar căldărarii au uitat acest cuvânt indian. Substantivul „talpa” este indo-european, pt. că limba hindi îl are sub formele „talla” sau „talva”- तलवा. Exemplele pot fi foarte multe, dar le-am ales pe acestea două pentru a arăta că limba romilor

O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
limba hindi îl are sub formele „talla” sau „talva”- तलवा. Exemplele pot fi foarte multe, dar le-am ales pe acestea două pentru a arăta că limba romilor conține o hartă invizibilă a migrației strămoșilor lor... Când un țigan căldărar se căsătorește cu o ursăriță Un prieten de suflet, căldărar de neam, s-a căsătorit cu o ursăriță. Diferențele dialectale dintre cei doi romi provoacă suferințe uneori amuzante în viața cuplului. O dată așteptam cu ei autobuzul, și nea Gheorghiță Ciobotaru

O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
ा. Exemplele pot fi foarte multe, dar le-am ales pe acestea două pentru a arăta că limba romilor conține o hartă invizibilă a migrației strămoșilor lor... Când un țigan căldărar se căsătorește cu o ursăriță Un prieten de suflet, căldărar de neam, s-a căsătorit cu o ursăriță. Diferențele dialectale dintre cei doi romi provoacă suferințe uneori amuzante în viața cuplului. O dată așteptam cu ei autobuzul, și nea Gheorghiță Ciobotaru îmi spune enervat, știind că mă pasionează istoria limbii țigănești

O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
cu sensul ursăresc, de „pierdere” - „naș”. „Hasarau” este și el tot indian la origine și înseamnă „eu pierd”. În hindi infinitivul este haarna- a pierde. Unirea Mulți ursari bătrâni însă păstrează sinonimia cuvintelor indiene „sung” și „khand”- „miros” ca și căldărarii. Mulți romi cunosc doar forma „khand” pt miros, iar „sungh” a dispărut din dialectele lor, pt că părinții lor au uitat-o. Eu însumi am învățat de la mama mea cuvintele „phivli” - „văduvă” sau „biruvli”- „albină”, târziu, pe la 25 de ani

O MICĂ INCURSIUNE ÎN ISTORIA ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1476431833.html [Corola-blog/BlogPost/367477_a_368806]
Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967

nominalizatorul principal, deadjectival, deavdverbial și deverbal, pe când varianta -ben transformă doar unele verbe în substantive. În graiurile ‘carpatice’ din Gurghiu - Mureș (domnești = răjikane rroma), din Mera - Cluj (2), Dumbrăveni - Sibiu (rrom-vlahi ardeleni) (3), dar și în graiul bumbăcarilor, în graiul căldărarilor din Sibiu (4), -ben este relict, neproductiv; se întâlnește numai la substantivele abstracte formate de la verbe, cu sensuri specializate. xal (xalǎ) a mânca > xa- + -ben = xaben, ~a s.m. mâncare Sufixul abstractizant caracteristic, cvasigeneralizat, este la domnești N. sg. -(V

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]
N. sg. -(V)bò pl. -(V)bè, OBL. sg. -(V)màs- pl. -(V)màn-, la ‘carpaticii’ din Mera -po, cu varianta -bo, rar -mo, la rromvlahii din Dumbrăveni -bo, ce are varianta -po, la căldărari N. sg. -(V)mòs pl. -(V)màta, OBL. sg. -(V)màh̸- / -(V)màs- pl. -(V)mat`ën-, iar la bumbăcari N. sg. -(V)mò’ pl. -(V)mà

SUFIXUL -B`EN de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1476639065.html [Corola-blog/BlogPost/372638_a_373967]