119 matches
-
aprecierea Mariei) Am un mesaj. Maria: Aha, înțeleg se retrag felicitările... E și cazul... Delegatul: (foarte blînd) Știți, azi, tocmai azi, ce să-i faci, noi, locatarii blocului, facem muncă patriotică... Udăm, stropim, mai smulgem o buruiană... mai cu o căldărușă, mai cu săpăliga... și am venit să vă spun... dacă vreți să participați și dumneavoastră... voluntar bineînțeles... Mihai: Da... înțeleg... dar azi... nu prea ne-ați nimerit bine cu treaba asta... Avem și noi... Delegatul: Noi știm... și poate că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
celălalt. DA sau NU un spectacol intens artistic. O artă intens angajată. O angajare intens mobilizantă. O mobilizare intens politică. O politică intens convigătoare. PS: Nostima metaforă concretă, sau fabula cu obiecte, sau sinteza șugubeață cu trombonul, ramele goale și căldărușa de pompieri din debaraua anexă, fac ca cutia roșie, spațiul unde se ține ședința să vorbească mult mai mult decât ceea ce nu se poate spune. (Nelu Ionescu) 1978 ÎNAINTE DE TĂCERE Casa de Filme UNU Depășind o epică cinematografică simplă, filmul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
oamenii ca să răsară soarele, așa să mă aștepte și să mă dorească și pe mine flăcăii.“ Fetele fură strune de la scripcă și le leagă la mînă, ca să fie așa iu bite cum îi iubit tonul strunelor. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, fetele mari iau mărgelele de la gît și le pun în pragul ușii, ca să treacă popa peste ele. Cînd este aproape să treacă și cîntăreții, le ia, ca să le îndrăgească băieții. Se spune că dacă se gîdilește tare o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
din ea trei picure pe pămînt; pămîntul se va aprinde și va arde cu tot de pe el: vremea de apoi. în lună sînt doi frați. Cel mic a omorît pe cel mare și acuma îl poartă în spinare, ținîndu-i o căldărușă la nas în care curge sînge. Cînd luna, mergînd în drumul ei, calcă o stea, moare omul a cărui stea a fost arsă. Nou-născutul nu se culcă cu fața la lună pînă ce nu împlinește un an, căci slăbește. Nu-i bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că și sîmbria* cu vitele se va sparge curînd. Vinerea după Sf. Toader și în cea din urmă marți să se dea la vite sare descîntată, ca să nu le facă Sf. Toader vreun rău. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, să faci două pîni, una mai mare și alta mai mică, și să le bagi în țest. După ce s-au copt, pe a mai mică o oprești ca s-o dai la vite s-o mănînce, iar pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unele care pot fi semănate direct în pământ. • Urmați indicațiile date la rubrica „Flori anuale și bianuale” pentru semințele puse direct în pământ. Principalele flori perene Acanta (talpa-ursuluiă, Achillea filipendulina, coada-șoricelului, omagul (mierea-ursuluiă, Agastache foeniculum, crețișoara, albița, amsonia, Anaphalis margaritacea, căldărușă (Aquilegia migricansă, anemonă, clopoței de grădină, arabis, armeria, pelin, Asclepias tuberosa, ochiul-boului, Astilbe arendsii, Aubretia deltoidea, bananier, baptisia, Aruncus dioicus, barba împăratului, călțunul doamnei, bergenia, Brunnera macrophylla, miruța (Anchusa officinalisă, cacteea, Calandrinia grandiflora, mușețel, clopoței, albăstrele, cornuț (canariță, Cerastium arvenseă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
vulturii planând deasupra lor, în voia curenților ascendenți, am văzut norii (minunații nori, din care izvorăsc ploaia și vremea frumoasă, umbra și lumina) ascunzând și dezvăluind peisaje de o frumusețe sublimă; și, câteodată, pe marginea potecii, am întâlnit o floare, căldărușa, cu care făcusem cunoștință într-o poezie a lui Apollinaire : Anemona, căldărușa În grădină răsăriră, Unde-n somn melancolia Dragoste, dispreț respiră... Ea există, deci, și crește și în alte părți, nu numai în poezii, iar ursul o întâlnește inevitabil
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nori, din care izvorăsc ploaia și vremea frumoasă, umbra și lumina) ascunzând și dezvăluind peisaje de o frumusețe sublimă; și, câteodată, pe marginea potecii, am întâlnit o floare, căldărușa, cu care făcusem cunoștință într-o poezie a lui Apollinaire : Anemona, căldărușa În grădină răsăriră, Unde-n somn melancolia Dragoste, dispreț respiră... Ea există, deci, și crește și în alte părți, nu numai în poezii, iar ursul o întâlnește inevitabil în timpul ieșirilor lui nocturne. Eu nu am întâlnit ursul, ci numai oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză, cretă, morcov; c) cais, scaun, păr, smochin; d) ninge, coardă elefant, trotinetă, căldărușă. memorarea unui material cu sens; test privind investigarea nivelului mintal; Exemplu: Definiți: a) obiecte: casa, scaunul ... b) ființe: c) fenomene: test privind clasificarea; Exemplu: Grupați cuvintele în serii, după o calitate comună: caiet, carte, bancă, vrabie, avion, mașină, vultur, scaun
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
sociometric; teste privind analiza și sinteza; Exemplu: Eliminați prin tăiere cu o linie cuvântul nepotrivit din seriile: a) fluture, albină, pește, crocodil, tunet; b) roșie, castravete, salată, varză, cretă, morcov; c) cais, scaun, păr, smochin; d) ninge, coardă elefant, trotinetă, căldărușă. memorarea unui material cu sens; test privind investigarea nivelului mintal; Exemplu: Definiți: a) obiecte: casa, scaunul ... b) ființe: c) fenomene: test privind clasificarea; Exemplu: Grupați cuvintele în serii, după o calitate comună: caiet, carte, bancă, vrabie, avion, mașină, vultur, scaun
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
din Botoșani. Media de vârstă a acestor eroi a fost de 26 de ani. Totalul decedaților este de 53. d. Buhăiești În anul 1917, satul Buhăiești era reședința comunei cu același nume. În „cotuna de mijloc” a satului, pe dealul Căldărușa s-a așezat temporar tabăra militară a unei părți din Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu” din Oltenița, și anume P.A. (partea activă) venită aici pentru refacere după grelele încercări din Dobrogea. Parcela militară a fost constituită într-un spațiu separat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care, după o jumătate de oră era limpede și curată ca lacrima. Ea venea din Șontea, dar se filtra prin lut și nisip, astfel că am rezolvat și această problemă. Pentru orice eventualitate, dimineața luam din groapă apă cu o căldărușă al cărui mâner era legat cu o frânghiuță și umpleam o canistră de 20 de litri. A doua zi, pe la ora 12, pentru că peștele mușca mai rar, m-am apucat să fac o saramură. Am curățat de solzi mai mulți
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
din culcușurile nopții. Pășea cu grijă, casă nu calce, doamne ferește, pe vreo coadă de vulpe sau, mai rău, pe laba unui Moș Martin. Deodată, un țipăt răzbătu dinspre partea de nord a codrului. Un stejar se rostogoli spre văgăuna Căldărușei, proptindu-se în firava unduiere a izvorului de apă tulbure, ce ajungea la vitele, care pășteau pe pământurile de lângă Podu de Lut. Bătrânul, încremenit, vedea cum se apropie o arătare nemaivăzută: jumătate om, jumătate șarpe, avea mâinile acoperite cu brățări
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de hârtie și o porni, fără să vadă nimic înaintea ochilor, spre fratele mai mare, Vasile, care ținea o cârciumioară, într-o odaie a casei. Trecu pe la uluc, sorbi cu sete apa răcoroasă, al cărei izvor venea tocmai din Poiana Căldărușei, ajunse la răscrucea drumurilor spre târgul Hîrlăului și spre vechea Cetate de Scaun a Sucevei, oprindu-se, nehotărât, la poarta cârciumei. Fratele nu era acasă, așa că se așeză, abătut, pe lavița dinspre fereastra camerei, unde cumnată sa, Ileana, fierbea grâu
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
luminișuri rare, Printre plopi se vede fumul Hanului din Vadul-Mare. Calul, vesel, simte locul Și s-abate scurt din cale,C-a-nvățat și dobitocul Patima domniei sale... Iar hangița iese-n ușă, Bucuroasă de câștig. Ochii-i râd spre căldărușă: - Frig, părinte? Strașnic frig!” În secolul nostru umorul îmbracă și forma absurdului, realizată prin încălcarea unor principii fundamentale ale logicii, exagerând caracterul ilogic al unor situații din realitate. Arta, în general, și literatura, în special, arată că aceste categorii estetice
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
albă relatează cazul unei Împărătese nefericite care nu putea avea moștenitor. Un rac mare o conduce la un palat minunat, cele șase zâne din palat Îi dăruiesc câte o floare din pietre prețioase (un trandafir, o lalea, o anemonă, o căldărușă, o garoafă și o rodie) și anunță că va naște o prințesă, numită Mult Dorita . O zână Îi dăruiește cumințenia și cinstea, alta, istețimea, a treia, o frumusețe neobișnuită, a patra, o soartă fericită, a cincea Îi urează să fie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
din 26 octombrie 1630 și cel din 15 aprilie 1719, primul de la Moise Moghilă, al doilea de la Mihail Racoviță, se referă la următoarele toponime: Pârâul Jereza ( Geredza ) care se varsă în Moldova în dreptul pârâului Hurghiș, poartă acum numele de Pârâul Căldărușa, Măgura Moșului este identică cu Măgura Cortur, unde este obârșia Pârâului Sălătruc, Măgura Sărată este identică cu Ascuțita ( 1024 m ), Dealul Frasinului face parte din Ascuțita, Obcina Dealului Mare este identică cu Muchea Dealului Mare, care începe de la Rogoasa și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
și 1,9 x 1,5 cm), de formă rotundă, neregulată, realizați dintr-un fir de bronz având un capăt îndoit sub forma unei bucle și înfășurat de corpul piesei, iar celălalt capăt îndoit în formă de cârlig, două pandative căldărușă din fier descoperite în zona bazinului și osului umărului drept, dintre care 58 mărunte și de formă cilindrică sunt din agat, 11 de formă rotundă din carneol, 10 din sticlă de aceeași formă, 3 din agat de formă alungită, 2
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
arcul ornamentat cu două moduri, unul sugerat amplasat lângă resort, iar celălalt despărțind arcul de piciorul ornamentat cu un buton, portagrafa trapezoidală și arcul rupt; două mărgele din sticlă incoloră de formă rotundă; mai multe mărgele din sticlă; un pandativ căldărușă din fier; un fragment dintr-o oglindă din bronz cu discul rotund și plat; un obiect de ofrandă reprezentând un vas de mici dimensiuni modelat cu mâna de forma unui clopot, cu gura largă, buza rotunjită, umeri ușor pronunțați și
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
povești] relatează cazul unei împărătese nefericite care nu putea avea moștenitor. Un rac mare o conduce la un palat minunat, cele șase zâne din palat îi dăruiesc câte o floare din pietre prețioase (un trandafir, o lalea, o anemonă, o căldărușă, o garoafă și o rodie) și anunță că va naște o prințesă, numită "Mult Dorita". O zână îi dăruiește cumințenia și cinstea, alta, istețimea, a treia, o frumusețe neobișnuită, a patra, o soartă fericită, a cincea îi urează să fie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se dezvoltă cel mai bine în semiumbra arbuștilor; printre pietre și în zonele însorite se dezvoltă bine clopoțeii (Campanula poscharskyana), floxul pitic (hibrizi de Phlox douglasii), garofițele roz (Dianthus gratianopolitanus), iarba de șoaldină (Sedum sp.), garofița de munte (Dianthus alpinus), căldărușa (Aquilegia pyrenaica), albița (Saxifraga spectabilis), piciorul cocoșului (Ranunculus gramineus), floarea miresei (Gypsophila repens) ș.a. Dintre speciile lemnoase recomandate pentru stâncării se amintesc: Pinus mugo var. gnom, Picea abies var. nidiformis, Picea glauca var. zuckerhut, Juniperus communis var. repandens, Taxus baccata
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
bob, trifoi, cartof, tutun, tomate, ardei, țelină, morcov și pătrunjel. În cursul vegetației răspândirea virusului este asigurată de aproximativ 13 specii de afide. De la un an la altul, virusul poate fi transmis și prin sămânță la lobodă, ciumăfaie, zârnă și căldărușa popii. Pe parcursul anului atacul virusului crește progresiv de la 1-2 % până la 55 % sau chiar mai mult. În lanurile mai vechi, procentul de atac crește de la 5 % în primul an, la 40-70 și chiar 80 % în anul III. Prevenire și combatere. Se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Adriana, născută la 21 septembrie 1955 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Arteni Gheorghe și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 74613 Ohringen, Hungerfeldstr. 9, cu ultimul domiciliu din România, Sibiu, str. Târgul Vinului nr. 16, județul Sibiu. 493. Căldărușa Gabriel Petre, născut la 6 octombrie 1971 în București, România, fiul lui Mircea și Violeta, cu domiciliul actual în Suedia, 58333 Linkoping, Troskaregatan 47/13, cu ultimul domiciliu din România, București, str. I. L..Caragiale nr. 9, sectorul 2. 494. Pop-Ghe
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
cu covoare, cuverturi, obiecte casnice. Tinichigeria presupune prelucrarea tablei, adică confecționarea burlanelor, a jgheaburilor și acoperișurilor; - kïkavari / căldărari - rromi a căror meserie tradițională este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
gabori sau de unii căldărari din zona Munteniei și a Moldovei; c) prelucrarea aramei este ocupația căldărarilor. Aceștia confecționează și repară vase de aramă de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Cositorirea vaselor de aramă este o meserie aproape dispărută, de care s-
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]