1,168 matches
-
mărunți! I se păru c-a trecut o viață de când nu mai intrase aici. Urmări scaunele înșirate pe lângă pereți, măsuțele pătrate, așezate la intervale, cu fețe de mese albe, deasupra, și sticle burduhănoase, cu gâturile înfășurate în ștergare, răsturnate în căldările cu gheață. Senzația aromată, înțepătoare și rece din cerul gurii îl făcu să-și lingă buzele și să-nghită în sec. Mirosea a rouă și rădăcini crude. Mestecă în gând gustul de pâine bună și buchetul vinului. Suava dulceață îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mia dat troacarul ei pepit cu alb /maro și a plecat în drumul ei. Eu am rămas singură și, când m-am întors, l-am văzut pe părintele Solcan pe deal. Când am ajuns lângă el, bea apă dintr-o căldare. Mi-a oferit și mie un pahar cu apă cristalină. Atunci a apărut Maria, îmbrăcată în haine împărătești alb-argintii strălucitoare cu marginile și ghileții aurii, cu coroana pe cap și mi-a făcut semn s-o urmez. Am urcat la
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Cleopa. Ca în majoritatea cazurilor, sunt la Frasin, într-o cameră mare și goală, cu parchetul ca mierea. Într-un colț al camerei, pe o suprafață destul de mare, un morman de fecale, iar bunica intră pe ușă cu încă o căldare plină s-o arunce pe deasupra. Eu, într-o cămașă de noapte largă umplută și ea cu aceeași substanță. Eu țineam cămașa umflată sub burtă, ca să nu curgă pe jos și strigam la bunica să mă ajute să scap de mizerie
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
substanță. Eu țineam cămașa umflată sub burtă, ca să nu curgă pe jos și strigam la bunica să mă ajute să scap de mizerie. Bunica îmi spune că mă ajută, dar așa am rămas: cu colțul și cămașa pline și cu căldarea plină în mâna bunicii. E bine așa. O să mă ajute bunica să fac ce trebuie cu ele. Mulțumesc. A doua zi primesc o scrisoare de la București pentru completarea și autentificarea actelor necesare retrocedărilor din legea 290/2003. Doamne ajută! Marți
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
trebuie să ne facem în continuare datoria de om. Lumea mea Fiecare om are lumea sa, și eu am lumea mea, în care mereu o să ajut o bătrânică să ducă o sacoșă grea până acasă sau să-i duc o căldare de apă, căci și altcineva poate să facă acest lucru pentru bunica mea. În lumea mea, voi da întotdeauna ajutor unei persoane nevoiașe. Voi oferi locul meu pe scaun unei persoane bolnave, însărcinate, unui bătrân sau unui om obosit de la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să fie rotunzi, dar mai mult păreau să fie niște ouă gigantice. Puneam acești bulgări unul peste altul. Puneam morcovul, apoi niște ochi din cărbuni și-i făceam și gură. Dar baba noastă trebuie de îmbrăcat, și atunci, găseam o căldare veche, găurită, ruginită și o puneam pe căpușorul acestei babe. Luam un fular sau o lentă decorativă de sărbători și i-o puneam împrejurul gâtului. Mâinile i le făceam din două mături vechi, rufoase. Era cea mai frumoasă babă a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
aruncăm din propriul teren, din acela care dă roade comune, dar utile. Nici pentru asta nu te lăsa ghidat de alții, de căldărușa lui Odin. Sunt aceștia cei care ridică în semn de salut pălăria, ca zeul scandinav, o mare căldare, o enormă formă de brânză, a cărei margine le cade până la călcâie și care îi privează de a vedea lumina; merg cu o imensă formulă, în care cred că încape totul, pentru a o aplica, dar nu găsesc lapte cu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele... Clopote... bomboane , rahat, gogoși... Pălării, testemele. Lume... lume... lume... Apoi închide gazeta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
zidurilor înalte, iar dacă ridicai privirea de-a lungul acelor ziduri - totul putea fi privit așa cum ai fi admirat, de pildă, un tablou, agățat pe un perete de muzeu nu te luau prin surprindere șuvoaiele de foc care curgeau din căldările imense, răsturnate de străjeri. O astfel de luptă părea inegală - sau, mai bine zis, imposibilă, înainte de toate -, dacă analizai la rece situația, cu mintea prinsă în chingile strânse ale timpurilor moderne, prea puțin sau deloc decise să ofere credit întâmplărilor
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
întrebă a fost dacă are apă curentă. Petre își dădu seama că se acomodase ușor cu căratul apei de la fântână. Treaba asta îi și plăcea apa era răcoroasă, îl bucura să învârtă roata la fântână, să audă lanțul și apoi căldarea scufundându-se . Era o încântare dimineața, când se ducea la fântână. Îi răspunse Cameliei că nu avea! Când vei avea și apă curentă, am să vin! Bine. Se sui în mașină și plecă înapoi, la casa lui de vacanță. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
carcasa metalică. Cred că gardianul se aștepta și plecase să vadă ce poate face pentru ca vagonul să fie iar cuplat și pus în mișcare, pentru a stinge focarul revoltei care amenința să se declanșeze. A apărut după cîteva minute, cărînd căldări cu apă și dîndu-le cu cana, prin vizetă, celor de la dreptul comun. Politicii erau prea istoviți pentru a-și mai croi drum către vizetă. Hoțul-șef mi-a declarat, probabil socotindu-mă purtătorul de cuvînt a politicilor, că nu mai
Un povestitor remarcabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8805_a_10130]
-
tânărul cap de familie, care poate spune însfârșit junei soții: "Uau, Mi-ai născut un băiat!" Sau tot el, urlând îngrozit din prag: "Uau! Iar vine soacra!" Ori, să zicem, îl putem auzi pe Bulă, căruia i-a căzut o căldare cu var în cap: "Uau! Cred că sunt victima unui accident de muncă!" Sau pe majoreta Ramona: "Uau! Ce fundul meu se țin de mine toți puțoii?"... Dar am proceda incorect dacă n-am recunoaște că arhaicul nostru vocabular s-
Săracii de noi by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/8034_a_9359]
-
de gât: de data asta, ca s-o pupe. Esmé îl oprește cu un gest ferm: Nu te grăbi să-mi mulțumești. Trebuie să rezolvăm mai întâi o mică problemă. — Ce problemă? se panichează Lionel. — Problema banilor. Ai câștigat o căldare de bani de pe urma prezicerii mele. Corect ar fi să-i împărțim. — Jumi-juma e bine? Exact la asta m-am gândit și eu. Întotdeauna mi-a plăcut să fac afaceri cu morții vii. Lionel scoate banii de sub saltea. Pune deoparte suma
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
popularul Amza Pellea, cel care povestea la modul „ ăsta de venii Îi zice Gheorghe a lu’ Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu’ Stan a lu’ Vadră, nepotul lu’ Stăncel a lu’ Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu’ Marin Juvete”... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări ...oltenești!), delicata Liliana Țicău, cu care autorul practica „arta conversației”, histrionul Gicu, mereu nemulțumit că nu prea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
oraș. Simona căută casa mătușei Varvara, dar nici una din imaginile rămase cândva pe retină n-o ajutau să o recunoască printre cele ce-i răsăriseră în cale. La o fântână, o femeie tocmai răsturna ciutura cu apă proaspătă într-o căldare. Când o văzu pe fată care părea o rătăcită, puse găleata deoparte și o întrebă: Dar dumneata pe cine cauți? Dacă nu vi-i cu supărare, aș vrea să aflu unde e casa unei mătuși de-ale mele, Varvara. Varvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
avocatul se hotărî să întreprindă o escapadă în tabăra calangiilor de la marginea orașului. Era o frumoasă zi de duminică. Când ajunse în lunca înverzită, dimineața încă mai râdea înveselită de cântecul păsărelelor împânzite pe meleagul împrejmuitor. Soarele vărsa binevoitor din căldarea sa aur topit, bucurând făpturile cuvântătoare și necuvântătoare ale lui Dumnezeu. Doar un vânt ușor înfiora firele de iarbă ca pe un alint în pragul începutului de nouă zi. Corturile înșirate ca mărgelele pe o ață se întindeau de-a
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
-l mai privi o dată pe băiatul ei drag. Vișinel rămase cu tigaia în mână, privind imaginea fetei atât de dragă lui. Neîndoios, numai el o vedea! Era întocmai Voica așa cum o văzuse el în dimineața acelei zile, când venea cu căldările pline cu apă proaspătă de la o fântână, de la marginea taberei. Părea o zână! Ochii negri ca murele coapte îi pătrunseseră în cel mai adânc lăcaș al sufletului său. Sprințară, veselă, părea o trestie clătinată ușor de adierea alintată a unui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dar se vede că nu avusese încotro. Și dădu o altă turnură discuției : - Dacă vei avea puțin noroc, garsoniera aceea ar putea fi a ta! Acum când știu cine e tatăl tău sunt sigur că poate să-ți dea o căldare cu var, și ce ar mai fi de pus la punct pe acolo. Un bun gospodar poate să o facă locuibilă. Cei doi se despărțiră, salutându-se reciproc. Vișinel era fericit că încheia ziua sub auspiciile unei stele norocoase. Deși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
spus că i se pare că ar fi o garsonieră în zona Fabricii de ulei, care nu e chiar de lux, și dacă nu a fost ocupată, s-ar putea să mi-o repartizeze. Dacă-ți dă tatăl tău o căldare cu var, și mai vezi tu pe acolo ce nu-i în ordine, ai putea să ai o locuință, chiar așa mi-a spus! Rămâne să mai trec pe la el săptămâna viitoare, deocamdată am un serviciu. Cât privește locuința... - Vișinel
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
să-mi reproșeze. De altfel, de la 10 ani am devenit, într-un fel, cap de familie, căci, alături de bunica Ilinca și de tanti Jeni, mă implicam înainte de toate în treburile gospodărești mai ușoare: scosul și adusul apei de la fântână cu căldarea, statul la coadă în fața magazinului cu pâine neagră, care se vindea pe cartelă și tot nu ajungea tuturor, căratul lemnelor de foc din șură la sobe. Mai greu îmi era iarna la curmatul lobdelor de fag cu ferăstrăul de mână
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
mai tare decât Freud. Puse apoi sticlele într-o geantă burduhănoasă din vinilin adică piele ecologică, pe înțelesul tuturor generațiilor pe care o strecură strategic în spatele tomberoanelor încă pline. Ostenit, mai trase o dușcă zdravănă din "Romulus" și umplu o căldare cu apă, căldare pe care o deșertă frumușel în bidoanele cu insecticid lipsă. Închise încetișor ușa de la micul depozit și, în cel mult un sfert de oră, aproape că isprăvi cu vodca, păstrându-și o ultimă înghițitură după ce va fi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Freud. Puse apoi sticlele într-o geantă burduhănoasă din vinilin adică piele ecologică, pe înțelesul tuturor generațiilor pe care o strecură strategic în spatele tomberoanelor încă pline. Ostenit, mai trase o dușcă zdravănă din "Romulus" și umplu o căldare cu apă, căldare pe care o deșertă frumușel în bidoanele cu insecticid lipsă. Închise încetișor ușa de la micul depozit și, în cel mult un sfert de oră, aproape că isprăvi cu vodca, păstrându-și o ultimă înghițitură după ce va fi mâncat. Rumen de
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
în mână s-o umple la cișmeaua aflată pe post de hidrant, lângă așa numitul punct PSI, o alcătuire din lemn, vopsită într-un roșu coșcovit, unde se găseau uneltele de bază împotriva incendiilor. Adică un târnăcop, o cazma, două căldări de tablă galvanizată și un extinctor ce servise la stingerea pârjolului izbucnit în urma bombardamentului american asupra Bucureștilor, cel de la 4 aprilie 1944, dar având avizul pompierilor la zi. În afară de aceste ustensile aici trebuie precizat pentru o mai mare exactitate că
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ăla bunu', nu ca ăla nasol de la florărie", pe care mâțele dumneaei nu-l suportau. Mda, povești vechi. Evident, dom' Petrică folosea găleata de plastic a portarilor, șmecherită de nea Vasile direct din camion, atunci când sosiseră rechizitele și consumabilele. Oricum, căldările din zestrea P.S.I.-ului aveau fundul mâncat de rugină și, deși erau numărate la fiecare inventar, nu erau câtuși de puțin utilizabile. După ce umplu bidoanele, Petrică le mirosi pe fiecare în parte. O făcu temeinic și părea destul de mulțumit. Abia
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
bine bașii de la stația automobilului. Cu privirile după mașină capabilă a parohului, Petrică era să vină în nas, împiedicându-se de gălețile lăsate lângă scară de coana Sofica. Acest mic accident declanșă în mintea lui un șir de asociații. De la căldări, gândul îl duse pe neașteptate, fiindcă evenimentele din noaptea trecută parcă i se șterseseră până atunci din amintire, la apa pe care o turnase în bidoanele răsturnate în buza canalului. Iar de aici, traiectoria imaginilor mentale se opri la insecticid
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]