1,424 matches
-
șașiu îți poate purta noroc dacă îl mângâi pe pavilionul urechii drepte și îi dai un bănuț vechi, din cei moșteniți, și o optime de măr uscat pe ziarul bunicii. focul pe care îl vezi cu un ochi îți va căli lancea sticloasă a dragostei tale. amurg, vase spălate tristețea cară de la mine la tine două vagoane de vase spălate cu care să mâncăm din nou aceleași motive de tristețe. amurgul îți transportă prin nervii mei întinși culorile tristeții, ca un
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
Aproape c-ar fi vrut să-l îmbrățișeze, dar nu era copilul lui... De asemenea, aceasta era neprețuită și pentru autorul ei însuși, căci fusese născută din sămânța nestăpânită a talentului său, ce parcă se asemăna cu o piatră nestemată, călită în focul mistuitor al suferințelor avute și înnobilată cu o sensibilitate adâncă. Curând după aceea, cartea văzu lumina fericită a tiparului. Deschizând-o, pe prima pagină cititorul putea vedea limpede aceste sincere cuvinte, venite direct din partea autorului: Tot ceea ce stă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Poftim, ce ai spus?!, sări din locul ei ca arsă, aproape turbată și vuind, Luiza, simțind că abia acum a dat, în sfârșit, peste punctul cu adevărat nevralgic din sufletul Adrianei, în legătură cu care își luă numaidecât misiunea să îl vindece, călindu-l în flăcările adevărului propovăduit de ea. Ce vorbe smintite, neglijente și anapoda rostești! N-ai să mă zăpăcești pe mine cu ele, te asigur! Ia zi-mi, că eu nu înțeleg deloc, de ce spui că speri? În ce speri
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
pentru cei mai mulți oameni și cu care ieșea grabnic în evidență: era parcă prea dur în inimă, rece ca gheața și abrutizat din punct de vedere spiritual; în purtarea lui obișnuită, se putea citi foarte multe lucruri stranii... Părea întratât de călit sufletește, încât nu mai simțea aproape deloc frica sau uimirea; era omul care știa să-și mențină aceeași mină mereu și pe care nu-l putea surprinde nimeni cu nimic. De aceea, până și atitudinea pe care și-o impusese
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
preocupat de valorile în care am crezut, cu toate că respectul, încrederea în oameni și generozitatea mi-au fost puncte vulnerabile. După arestarea tatei, firea mea timidă a devenit și mai retrasă, iar toate caznele care m-au urmărit ulterior, m-au călit și înverșunat, astfel că la moartea prematură a celor care mi-au dat viață nu am putut vărsa o lacrimă. Atunci, la 28 de ani, devenit stâlp al familiei, am suferit a doua schismă a maturizării, chiar dacă nu mai eram
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sala cinematografului Vama, iar o zi pe săptămână se deplasa cu căruța la Căminul cultural din Prisaca Dornei, până a plecat în armată. Majoritatea filmelor care rulau atunci erau rusești îde genul : „Pământ desțelenit”, „Pe Donul liniștit”, „Așa s-a călit oțelul”, „Katiușa”) sau românești cu scenarii de pe marile șantiere patriotice din Bumbești și Livezeni, populate cu harnicii tineri brigadieri care mărșăluiau cu cântec : „Heirup, heirup, cad stânci de fier, / În lupta dusă de brigadier...” ori din agricultură, cu reforma agrară
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
el, delicat, mantaua lungă, Încheiată pînă la ultimul nasture, gulerul ridicat...nimic deosebit. Și totuși, ghetele-i scîlciate par a adăposti picioare foarte late. Incredibil de late! Labele picioarelor... altui scriitor! Cum s-ar zice, trei sferturi de Anton Pavlovici, căla re pe un sfert de...Oedip! Și ca să rămînem În domeniu : am două nedumeriri nepublicate ( celelalte sunt spuse În cartea mea Caiete de regie, apărută În 1985) . Una : de ce traduc francezii Livada cu vișini, La Ceri saie - care Înseamnă livada
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
așa-replic eu ascunzând din nou intenția de ezitare Parcursul prin viața exigentă de la mănăstire, cu regulile ei de fier, practic reprezintă etapa de fortificare spirituală a personajului. Ea va face din el un cu totul alt om. Îl va căli, așa precum fierul se lasă călit în cleștele fierarului. Vorbim limbi diferite, d-le Gerard. Eu mă refer la un Mihai de Giulești actual. Ce ar face astăzi un astfel de personaj? Așteptam o astfel de întrebare-lovitură sub centură-care să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
intenția de ezitare Parcursul prin viața exigentă de la mănăstire, cu regulile ei de fier, practic reprezintă etapa de fortificare spirituală a personajului. Ea va face din el un cu totul alt om. Îl va căli, așa precum fierul se lasă călit în cleștele fierarului. Vorbim limbi diferite, d-le Gerard. Eu mă refer la un Mihai de Giulești actual. Ce ar face astăzi un astfel de personaj? Așteptam o astfel de întrebare-lovitură sub centură-care să mă descopere și mai bine, care
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
înțelegi că nu s-a schimbat? N-a fost niciodată unul dintre aceia care n-ar îndrăzni să atingă femeia nici cu o floare, e același amorez dintotdeauna. În plus, nu mai are nici măcar slăbiciunile de altădată, Revoluția l-a călit, l-a uns cu toate alifiile, nu mai are nici mamă, nici tată, zice Gulie. L-a dezamăgit toată lumea, Piticul, că a avut încredere în niște lingăi, complotiștii, că l-au împușcat prea repede, revoluționarii, că au trădat adevăratul spirit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
au înlocuit uniformele, gradele, și-au pus oamenii lor peste tot să aibă grijă să nu miște nimeni în front. Armata era ținută tot sub papuc, cu alți comandanți, cîrpe în mîinile noului sistem. Atunci am început eu să mă călesc, să-mi deschid ochii în stînga și-n dreapta, foarte bine, mi-am spus, eu n-o să renunț la carieră de dragul unor țărănoi care îmi tot băteau apropouri de fiecare dată cînd veneau să mă interogheze. De ce nu aveam chef
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dacă nu doream totuși să... Nu, nu, m-am grăbit să-i mulțumesc, nu era nevoie de așa ceva. Ca să par mai convingător, i-am dat câțiva reichspfenning În plus și m-am Întors În stradă cu obrajii care mă usturau - căliți parcă de-un vânt de iarnă. Orologiul montat pe fațada gării indica unsprezece și douăzeci de minute când am traversat scuarul, grăbindu-mă spre zidurile cărămizii dinspre est. Mi-am amintit prea târziu că Wickert mă rugase să nu folosesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
o fac să se gândească la altceva, chiar dacă nu la ceva plăcut. Împreună cu Dora, știi - prietena mea, care m-a vizitat la Apollo săptămâna trecută. Dar ce are de-a face Cancelarul Sănătății cu proiectările lui Stegemann? În spatele nostru, Otto călea niște ceapă. Mirosul, surprinzător de plăcut, se răspândea În aerul serii, cu o urmă ștearsă de piele prăjită plutind după el. Începea să-mi pară rău că nu i-am acceptat invitația la cină. — Froehlich? Nimic. Întorcându-și scaunul, Else
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
ultimii douăzeci de ani ai vieții sale. Ascultînd fanfara, inima Îi bătea cu putere, iar În țeasta lui fragilă de om trecut prin multe fremăta copilăria. — Poftiți să vă-ncercați norocul, domnule, Îl Îmbie pastorul, cu o voce de bariton, călită În atîtea predici. Nu prea am mărunțiș... — Vă dăm treisprezece pence pentru un șiling. Arthur Rowe Își lăsă banii să se rostogolească unul cîte unul prin jgheabul Îngust, urmărindu-i pînă se opreau pe eșichier. — Mă tem, domnule, că astăzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
despicătura feselor sale, dorindu-mi ca afișele acelea cu bare de protecție și bucăți de parbriz să poată prinde forma unui automobil complet, în care să-i pot apuca trupul în mâini, ca al unui câine vagabond, și să-i călesc rănile în acea arcadă de posibilități. Am vizualizat porțiunile acelea de grilaje ale radiatoarelor și de tablouri de bord coagulându-se în jurul meu și al lui Vaughan, îmbrățișându-ne în vreme ce îi desfăceam cureaua din cataramă și-i trăgeam în jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține Încordat toată dimineața, Își va păstra sângele rece prin rugăciune, cu Îndârjire, cu dinții Încleștați, Înfrânându‑și viscerele și sistemul simpatic, În ciuda pornirii lor trădătoare, căci Își călise În timp bravura, instruindu‑se În spiritul legendelor de familie. De aceea, ca ultimă dorință care i se rezervase prin protocolul caritabil, nu va cere un pahar de apă, cu toate că‑l ardeau măruntaiele, ci o țigară, așa cum pe vremuri unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
bluzele făcute de ea, îi arăta câte un material cumpărat pentru vreo fustă, o întreba ce model preferă. După o săptămână tatăl veni cu o altă idee. Inactivitatea Carminei era cauza lipsei de ambiție, a inerției. Mintea și trupul se călesc prin muncă, susținea și saliva îi sărea din gură, educație prin muncă. Așa o să înveți, domnișoară, să prețuiești orele pe care le pierzi aiurea, așa, numai lovindu-te de greutăți. Era violaceu în obraji, vocea îi gâjâia, ochii nici verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
afară, dar nici o comunicare venită din exterior nu-i alunga alarma, senzația lui era de cu totul altă natură, era dorință fierbinte, difuză, era viciu. Când revenea la Alexe, inginerul părea decis să suporte orice, cu zâmbetul pe buze, se călise sufletește, se hotărâse să-și lepede orgoliul. Se ducea spășit la profesor, își lua pilula, venea acasă, îi savura efectul sub cupola de lumină de la birou și devenea din nou cel mai obișnuit om cu putință. Uneori Marcu rămânea surprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dramă. Menirea lui este să creeze ceva unic, prin care să-și depășească înaintașii și să uimească veacurile viitoare. Nefiind un om obișnuit, fiind un artist, el acceptă jertfa. La el focul iubirii, se contopește cu focul creației, suferința îl călește. El își jertfește tocmai ce are el mai de preț, soția iubitoare și viața lui însuși pentru a înălța strălucitorul monument. Omul, ființă muritoare, nu poate crea nimic desăvârșit decât cu prețul vieții sale. Numai după ce a fost însuflețit de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Învățat istoria patriei? Care istorie când nici n-au avut patrie câteva mii de ani. Bun, să zicem că-i așa, dar Miorița a citit-o. Precis. A citit tot. Și Meșterul Manole și Toma Alimoș și... Așa s-a călit oțelul. Și Pe Donul liniștit și Pe direcția Minsk și Cei trei mușchetari și Mitrea Cocor și Desfășurarea și Luceafărul și Ultima noapte de dragoste și Sărmanul Dionis și Frații Jderi și O Scrisoare pierdută și Cetatea de foc și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și În absența unui jurnal monumental precum cel scris de autorul Omului fără Însușiri pe care nu-l citise nimeni Întrucât era greu de presupus că o carte cu un asemenea titlu ar putea avea și calități. Așa s-a călit spiritul critic local! Și tot așa și silogismul acesta: Dacă un roman neterminat e socotit genial, unul nescris e Încă și mai genial. Istoria locală a capodoperelor depășea În grosime Istoria literaturii germane a lui Friz Martini, atât de lăudată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
să vadă, gândind cum să întrebe. Da. Am să arunc la picioarele lui și îngerii mei păzitori. Dorința de a-l încropi îi dă valoare întregului și țelul meu e ca și atins. Sunt călită, Autorule! Tehnica de a te căli e să urmezi metoda mea. Ți-o însușești, nu călăuzit de întrebări, ci golit de răspunsuri. Privește în jur ca în primii ani de după naștere. Înghite gândul, bea depărtarea, spală-te pe față cu ziua, îmbracă-te cu noaptea, ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
asceții peșterilor din Univers în care, timpul stătea degeaba, buimăcit de înțepătura veninoasă a celor două timpuri, timpul zvâcnea, neuronii țipau ca arși fulgerați de kilovolții dorinței și dăruirii totale și, deși fierul tot nu voia să ia formă, îl căli în apa rece a sudorii, nicovala icnea cu aceeași impostație de voce tubată, al II-lea Război Mondial începuse de mult, bormașina rotopercuta fierul înciudat zadarnic, trecu la represalii cu fainul, scânteile luminau Universul incognoscibil, strânse pleoapele încercând să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ea. Am hotărât s-o ajut: -Uite, avem escalopuri, paste proaspete, ciuperci, smântână. Gătesc eu, bine? Păru ușurată. -Te pot ajuta cu ceva? întrebă. -Spală ciupercile și taie-le în lamele. Am curățat usturoi, l-am zdrobit și l-am călit în unt, cu carnea. Ciupercile mărunțite se înăbușeau în altă tigaie. Am pus totul laolaltă într-o cratiță cu un borcan întreg de smântână groasă. Sigrid mă privea neliniștită. -Olaf nu face la fel? o întrebai. -Nu știu. Nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
înțelegi că nu s-a schimbat? N-a fost niciodată unul dintre aceia care n-ar îndrăzni să atingă femeia nici cu o floare, e același amorez dintotdeauna. În plus, nu mai are nici măcar slăbiciunile de altădată, Revoluția l-a călit, l-a uns cu toate alifiile, nu mai are nici mamă, nici tată, zice Gulie. L-a dezamăgit toată lumea, Piticul, că a avut încredere în niște lingăi, complotiștii, că l-au împușcat prea repede, revoluționarii, că au trădat adevăratul spirit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]