614 matches
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VIAȚA M-A ÎNVĂȚAT TRĂIREA DRAGOSTEI Autor: Elena Lavinia Niculicea Publicat în: Ediția nr. 584 din 06 august 2012 Toate Articolele Autorului Scrisul este pentru mine ca și cum mi-aș înmuia degetele sufletului în călimara vieții și aș face iubirea să existe pe foaia clipelor. Am învățat să gust limpezimea unei lacrimi, candoarea unui surâs, eternitatea unei clipe. Am învățat să simt tremurul unei flori, atingerea diafană a fluturilor, frumusețea inimii... Și astfel Viața m-
VIAŢA M-A ÎNVĂŢAT TRĂIREA DRAGOSTEI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Viata_m_a_invatat_trairea_dragostei_elena_lavinia_niculicea_1344271362.html [Corola-blog/BlogPost/340881_a_342210]
-
Acasă > Poezie > Cântec > ELOGIU ARTEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU ARTEI Lui Mihai Moșandrei Un elixir ori o esență pură-n călimara și-o până, de păun, în splendida culoare, un ghimpe-n frunte, al razei calzi, de soare, și-n piept, un nerv febril, de dulce primăvară - și-o muză-n tremur, ca o libelulă - o tânără vestala iubita de-un
ELOGIU ARTEI de ION MARZAC în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_artei.html [Corola-blog/BlogPost/367345_a_368674]
-
mirat de flori Ce-s udate-n roua dimineții Și aroma ta de floare răsărită Printre valurile albe ale ceții. Bunătatea ta cea nesfârșită Cântu-ți de alint la ceas de seară Apa vie a sufletului tău, Măicuță, Mi-este-acum cerneală-n călimară! MAMA ESTE ... Mama este Raiul Ce ades suspină, Lacrima-i curată E prosop de vină! Mama este cerul Cu steluțe dalbe, Înger de Lumină Gândurilor toate. Mama este chipul Zorilor albaștri, Ce la cap veghează Visul printre aștri. Mama e
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_albastru_gheorghe_stroia_1362730455.html [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
valoarea artistică primită din partea înaintașilor. Dar cartea reprezintă „hrisovul cel dintâi“, adică documentul care atestă mutația petrecută în viața robilor pământului, din planul material în cel spiritual. Această schimbare epocală, de transformare a sapei în condei și a brazdei în călimară, s-a datorat muncii de veacuri a robilor pământului: „Din graiul lor cu îndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite“. Poezia nu este un simplu joc de „cuvinte potrivite“, ci este o muncă stăruitoare asupra cuvântului. Poetul trebuie sa
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
arhaice și rustice, dar și de expresii argotice: „cârmâz“, „scăpău“, „fraier“, „birlic“, „putoare“. Altă idee din Testament privește ridicarea țăranului din planul material în cel spiritual, fapt care a dat posibilitatea poetului să transforme „sapa în condei și brazda în călimară“. Ilustrativ în acest sens este poemul sociogonic, după cum îl aprecia Tudor Vianu, Cântare omului, volum care se deschide cu poezia „Umbra“, continuând apoi cu ridicarea omului la verticală, răscoala omului împotriva zecilor de dumnezei. Cu ajutorul mâinii, comparată de poet cu
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI by http://revistaderecenzii.ro/referat-testament-de-tudor-arghezi/ [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
tren imaginar spre un peron pustiu și incisiv, Pe care-ades se plimbă doar stihii, Ce-și scriu în roșu, negru și dativ, sofismele cu iz de parodii. Îmi ticăie în geană-un premolar și pulsul răzvrătit încă se zbate În călimara-n care un molar, Ar vrea să te sfâșie, dar nu poate. O rană sângerândă se închide tot de pumnalul ce-l arunci subtil, În sânul meu ce iar se va deschide când gura ta îl va trezi, abil. Stimate
PARTEA II de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1471339293.html [Corola-blog/BlogPost/366295_a_367624]
-
negre; o catapultă fixată pe ușa camerei care-l trezea dimineața prin aruncarea unei mingi spre pat; un dispozitiv ca o vârtelniță electrică ce-i punea la îndemână, prin rotire, ustensilele de scris; un stilou care aspira singur cerneala din călimară. Și câte altele... Dar găselnița cea mai mare era o pereche de ochelari. Ramele groase de bagá fuseseră ale bunicului și-i dădeau un aer demodat, dar respectabil. Lentilele erau însă ce erau! Le făcuse - doar el știa cum - să
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1422117474.html [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
Acasa > Strofe > Timp > VECHIME Autor: Lorena Georgiana Craia Publicat în: Ediția nr. 2034 din 26 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Timpu’-nvârte-n carusel Peruzele în duel; Noaptea nopților prelinge O lumină, ce mă stinge. Scriu cu alb din călimară Cât îți sunt eu de amară; Din creion și rumeguș, Te împing pe repeguș. Patul stă ca o peluză Și, cu perna la ecluză, Își primește-n așternut Raza lunii, cât un cnut. „Suflete, faci pantomimă? Nu știai că e
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469560168.html [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
nopților prelinge Pe prichiciul ce învinge Câte-o ramură de brad. Stele curg și stele cad. O lumină ce mă stinge Se hlizește și m-atinge, Mă trimite în iatac, Pentru un taifas c-un drac. Scriu cu alb din călimară Cum pe mine mă omoară Drumurile-n depărtări, Cu tălpi fără încălțări. „Cât îți sunt eu de amară Tu să vii la mine, iară, Să ne spovedim în taină, Nimănui și fără haină.” Din creion și rumeguș, Trag o linie-arcuș
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469560168.html [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
Suflete, faci pantomimă?” Raza lunii, cât un cnut, Se primește-n așternut Și cu perna la ecluză, Patul stă ca o peluză. Te împing pe repeguș, Din creion și rumeguș; Cât îți sunt eu de amară, Scriu cu alb din călimară. O lumină, ce mă stinge, Noaptea nopților prelinge; Peruzele, în duel, Timpu’-nvârt în carusel. 23 mai 2016, Constanța Sursa foto: #Woman Writing a #Letter - #Rupert #Shephard #Oiloncanvas, 1939 #poezie #literatura #poezii #ArsMuriendi Referință Bibliografică: Vechime / Lorena Georgiana Craia : Confluențe
VECHIME de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1469560168.html [Corola-blog/BlogPost/361039_a_362368]
-
există alte terenuri ai căror proprietari sunt Borțosu, Tia lu’ Laie-n Dungă și Piele, deci tot Teșcuț. Terenul numit Pe Pod se află la intrarea în sat, cum vii dinspre Câineni, pe malul stâng al Pârâului Jidovului, după Colțu’ Călimării - denumire ce nu are legătură cu micul recipient în care se ține cerneala, ci provine de la denu- mirea de Calea Mare - numele vechi al drumu- lui Câineni-Perișani-Sălătruc-Curtea de Argeș, printr-o intere¬santă translație fonetică: Colțu’ de pe Calea Mare - Colțu
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
are legătură cu micul recipient în care se ține cerneala, ci provine de la denu- mirea de Calea Mare - numele vechi al drumu- lui Câineni-Perișani-Sălătruc-Curtea de Argeș, printr-o intere¬santă translație fonetică: Colțu’ de pe Calea Mare - Colțu’ Călii Mari -Colțu’ Călimării. Pe Pod a fost dintotdeauna, și încă mai este, teren de porumbi, pentru că, în sat fiind, aceștia, după ce leagă, nu mai trebuie păziți noaptea de urși, viezuri și porci mistreți, așa cum trebuia făcut cu terenul din Gruiu’ Pleșciorii. Locul acela
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (III) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474632261.html [Corola-blog/BlogPost/366405_a_367734]
-
spăl cu tăceri, le învelesc cu umbra ta, despletind din ghemul clipelor o emoție ruginie. O, rog, să-mi împartă în măsuri egale stropii de iubire să-și pună semnătura pe această poveste nescrisă. Muza să-și înmoaie degetele în călimara nopții să scrie-n mine: Mi-e bine în sufletul tău! Lasă, toamnă, fericirea să fie titulară în jocul de-a iubirea. să ne răscolească frunzele c-un dor astenic cocorii să scuture-n noi o ultimă lacrimă. Așterne-mi
VIS AUTUMNAL de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1477311339.html [Corola-blog/BlogPost/371416_a_372745]
-
ningea. Bogat și rar ningea... Poșta centrală. Poșta cu „scriitorii de petiții” în holul mare, la masa cu sticlă. Petiții scrise caligrafic, frumos, în limbajul conțopistic al timpului, scrise - contra cost - cu condei și peniță de tablă, muiată pedant în călimara de birou, în care se mai găsea, uneori, câte-o muscă moartă. Era ocupația câtorva întreprintători particulari, veterani de război, mi se pare, cu niscaiva știință de carte. (Nu era puțin!). Oamenii cu necazuri trimeteau câte-o petiție, o cerere
MICI TABLOURI DE-ALTĂDATĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_mici_tablour_roni_caciularu_1362594665.html [Corola-blog/BlogPost/345598_a_346927]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > DESCRIERE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1009 din 05 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Și-a umplut cerul călimara cu sufletul meu și agață cuvinte brumate pe liniștea copacilor cuminți sub respirările așteptării. Penițe înfiorate se joac ă pe norii gândului dezmierdat în tomnatica reverie a culorii Referință Bibliografică: Descriere / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1009
DESCRIERE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1009 din 05 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scriere_lia_vana_1380928428.html [Corola-blog/BlogPost/352320_a_353649]
-
de Ioan Slavici. Multe de învățat de acolo... Doamne, Dragoș ce ai pățit ? Am citit tot și pot să spun că ai avut timp să scrii nu glumă, adică făcând o comparație între ce scrii în general, acum a curs călimara... Probabil că în fiecare zi românii pățesc ceia ce spui tu, eu sunt indignat de bătrâni adică citește aici : http://www.tetatet.ro/blog/post/view.php?post id=460 să nu se înțeleagă faptul că am ceva împotriva bătrâneții dar
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
noi o sărbătorim cu rodii, O sămânță servești tu, o sămânță servesc eu, Ca și cum am lua leacuri sacre Pentru nemurirea sufletului. El, Eminescu avea darul luminii și visului, Ca și cum natură i-ar fi dat doar lui nemurirea Cuvântului românesc și călimara dorului, Ca și cum El, Eminescu, ar fi trecut prin multe galaxii Și ne-ar fi adus versul dorului că dar, Dorul de părinți, dorul de codru, dorul de izvor, Dorul de țară și dorul de reîncarnabila iubire! O sămânță de rodie
DARUL LUI MIHAI EMINESCU de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1423259570.html [Corola-blog/BlogPost/340439_a_341768]
-
reapar la orizont, neprihănit, Atingi cu sufletu-ți o filă-a zilei Și tot ce era vechi, devine înnoit; Când îți iubești copiii, orice zi Se face într-o clipă primăvară, Cu dimineți, din lacrime-aurii, E timpul care curge-n călimara. Când îți iubești copiii, și tu esti Sub a întrebărilor baghetă dirijat, Răspunsul tot tu trebuie să-l găsești- Cu ei, să te compui, c-ai meritat. Și tot când mai revii la unitate, Câteodată singur printre cărți, Și-aici
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1464772103.html [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
Poet, Spiritul lui(eremitul) și evoluția lui(drumul). Spiritul lui(eremitul) și evoluția lui(drumul). În simbolistica aceasta, reflexiile, întrepătrunderile de sensuri și concluzii trasează crezul filozofic demonstrat al autorului. Chiar prologul anunță un trio călător. Dungile prelungi sunt scrisul, călimara e inspirația, muza, iar oceanul substituie universul gândurilor, toate sunt arsenalul Poetului, care nu bănuia, poate, acest destin ce s-a trasat de la sine, desenat pe suflet. prolog „dungile prelungi paralele ale norilor peste ocean la orizont călimara ascuțită a
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
sunt scrisul, călimara e inspirația, muza, iar oceanul substituie universul gândurilor, toate sunt arsenalul Poetului, care nu bănuia, poate, acest destin ce s-a trasat de la sine, desenat pe suflet. prolog „dungile prelungi paralele ale norilor peste ocean la orizont călimara ascuțită a insulei oceanul nesfârșit manuscris papirus lichid scris cu alb pe albastru” „călătoria spre tenerife a început când nimeni absolut nimeni nu bănuia că drumul se și desenează în negura serii în negura sufletului eu bănuiam desigur cel mai
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
Acasă > Stihuri > Mozaic > SONETELE MĂRII NEGRE (1) Autor: Păscu Balaci Publicat în: Ediția nr. 123 din 03 mai 2011 Toate Articolele Autorului ÎN CĂLIMARA PONTICA, ALBASTRĂ... Sub piatră asta zace un poet: Publius Ovidius; astăzi mă cheamă, Ca un patrician și om de seamă, Și-mi poruncește ca să scriu... sonet! Vechi amintiri întind pe șevalet Să zugrăvesc a Mării panoramă.. „Carmen et error”, ’năbușit
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
cheamă, Ca un patrician și om de seamă, Și-mi poruncește ca să scriu... sonet! Vechi amintiri întind pe șevalet Să zugrăvesc a Mării panoramă.. „Carmen et error”, ’năbușit exclama- Inima lui e-al dragostei sipet. În pontica și trista-i călimara Eu mă scufund că după zăcământ, În metru antic pescărușii zboară, Țesând statuii sale alt veșmânt: Mă-ntorc spre țărmu-ncins că spre o moară Să-mi macine o mierța de cuvânt. O GHICITOARE Ce mare-nchisă se adapă-ntruna Din
SONETELE MĂRII NEGRE (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_marii_negre_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343187_a_344516]
-
noi o sărbătorim cu rodii, O sămânță servești tu, o sămânță servesc eu, Ca și cum am lua leacuri sacre Pentru nemurirea sufletului. El, Eminescu avea darul luminii și visului, Ca și cum natura i-ar fi dat doar lui nemurirea Cuvântului românesc și călimara dorului, Ca și cum El, Eminescu, ar fi trecut prin multe galaxii Și ne-ar fi adus versul dorului ca dar, Dorul de părinți, dorul de codru, dorul de izvor, Dorul de țară și dorul de reîncarnabila iubire! O sămânță de rodie
MARINELA PREOTEASA by http://confluente.ro/articole/marinela_preoteasa/canal [Corola-blog/BlogPost/367432_a_368761]
-
Eminescu, noi o sărbătorim cu rodii,O sămânță servești tu, o sămânță servesc eu,Ca și cum am lua leacuri sacrePentru nemurirea sufletului.El, Eminescu avea darul luminii și visului,Ca și cum natura i-ar fi dat doar lui nemurirea Cuvântului românesc și călimara dorului,Ca și cum El, Eminescu, ar fi trecut prin multe galaxiiși ne-ar fi adus versul dorului ca dar,Dorul de părinți, dorul de codru, dorul de izvor, Dorul de țară și dorul de reîncarnabila iubire! O sămânță de rodie servești
MARINELA PREOTEASA by http://confluente.ro/articole/marinela_preoteasa/canal [Corola-blog/BlogPost/367432_a_368761]
-
Cântecul broaștei se oglindea în lacul cu ramă de stuf. Versurile sar gardul și fug la fata cu rime în sân. După ureche soarele își prinsese floarea de cireș. Copilul avea prieten un greieruș c-un picior în ghips. În călimară tocul își primea-n vară botezul laic. Trestia tăia în felii dimineața numărând fluturi. În primăvară pământul se bărbierea cu lame de plug. Strângeam amândoi stelele și nucile care cad în zori. O păpădie își plătește cu aur zbuciumul în
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1419574881.html [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]