276 matches
-
-mă pentru unele scăpări datorate emoției de moment, câteva nume cunoscute și recunoscute în societatea literară a municipiului și nu numai: Cezarina Adamescu, Paul Sân-Petru, Angela Baciu, Vera Crăciun, Pompiliu Comșa, Rodica Cernea, Georgeta Muscă Oana, Mariana Eftimie Kabbout, Maria Călinescu... Ei bine, zilele trecute, la Galați, l-am cunoscut pe inimosul domn ILIE ZANFIR - profesor doctor, manager la Biblioteca „V. A. Urechia”, Galați, absolvent al Facultății de Limbă și Literatura Română, Universitatea București, omul care a susținut și a sprijinit
BIBLIOTECA ESTIVALĂ „V. A. URECHIA” DIN GALAŢI – LOCUL IDEAL ÎN PERIOADA VACANŢEI COPIILOR ŞI ADULŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353884_a_355213]
-
probleme de cultura viței de vie, de pe Dealul Viilor din Drăgășani, scriitorii în postura lor de epistolar nu izbutește întotdeauna să-și ignore condiția lor de artiști, de personae deprinse a se adresa unui public. Această observație a subliniat-o Călinescu în genul epistolar, în volumul „Scriitori străini” apărut la E.L.U, 1967: „Scrisoarea în general uzează de anume convenții, de procedee retorice specifice, și oricine știind că are un public, fie și de o singură persoană, compune mai mult sau
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
răsunătoare consensul, sacrifică opțiuni. Ibrăileanu, omologând, pește idiosincrazie, mesajul lui Baudelaire celui al lui Eminescu, în același timp îl implică pe Schopenhauer, dar aruncă și o punte critică necesară pentru viitor. Se reține azi cu mirare - dar fără mirare recomandă Călinescu să credem că și Mihai Eminescu ar fi citit Leș Fleurs du Mal - publicarea, accidentala după cei mai mulți, a primelor traduceri din Baudelaire sub semnătură lui Vasile Pogor, în numărul 3 al Convorbirilor literare din 1870. Pentru gustul și detașarea ironică
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
LUPU Elenă Rodica 13. MALCIU Marian 14. PREDA Elisabeta 15. ROCĂ George 16. SMARANDACHE George 17. STANCU Nicolae 18. STUPARU Ioana 19. VERDEȘ Constantin Florin 20. VOLCINSCHI Elenă VOLUMUL 4 1. ANDOR Andrei 2. ARDIELEANUMioara 3. BADEA Mihai Gabriel 4. CĂLINESCU Andana 5. CERNEA Rodica 6. TURLEA-CHIFU Cornelia 7. DOBRE-VOICILA Ioana 8. DURES Radu 9. JANIK Gabriela 10. LUPU Elenă Rodica 11. MIHAI ȘTEFAN Valeria 12. MILESCU Victoria 13. MOISA Gavril 14. ORASANU Laurențiu 15. POPA Ines Vândă 16. PREDA Elisabeta
„SIMBIOZE LIRICE VOLUMUL IV” O NOUĂ ANTOLOGIE DE POEZIE PUBLICATĂ LA EDITURA „ANAMAROL” DIN BUCUREŞTI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347337_a_348666]
-
fac primii pași pe cărările și drumurile vieții. Desigur universul copilăriei îl percepem mult mai târziu, atunci când diverse amintiri ne cuceresc și independent de propria voință revenim la anii inocenți ai copilăriei. Dacă memoria nu mă înșeală, neuitatul critic George CĂLINESCU vorbea despre universalitatea copilăriei în lucrarea sa; Viața lui Ion CREANGĂ. Periplul creator al autoarei Liliana APOSTU-ALBU este foarte divers, cuprinzând cu delicatețea specific feminină, prin anotimpuri, legende, lumea satului care este o imensă sursă de cunoaștere pentru cei mai
INOCENŢA POEZIEI LILIANEI APOSTU-ALBU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346525_a_347854]
-
Irina Codreanu, Cornel Mihalache, Vava Ștefănescu Curator: Igor Mocanu Organizator: Cinemateca Eforie - Arhiva Națională de Filme a României În anii '50, în RPR personalitatea lui Constantin Brâncuși era una indezirabilă, opera catalogată decadentă și aproape degenerată de către minți luminate precum Călinescu sau Graur. În 1956 are loc prima retrospectivă bucureșteana a operei lui Constantin Brâncuși, organizată, printre alții, de criticul și istoricul de artă Marin Mihalache, iar în 1967 are loc la București unul dintre cele mai mari colocvii internaționale dedicate
EDIŢIA A IV-A SESIUNEA A VII-A (CONSTANTIN BRANCUŞI) de IGOR MOCANU în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376399_a_377728]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > PREMIUL G.CĂLINESCU ACORDAT DOMNULUI PROF.UNIV.DR.OVIDIU GHIDIRMIC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului ROMÂNIA MINISTERUL CULTURII Premiul G. CĂLINESCU acordă Revista DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ DOLJ Craiova, 27 mai 2014 DIRECȚIA JUDEȚEANĂ
PREMIUL G.CĂLINESCU ACORDAT DOMNULUI PROF.UNIV.DR.OVIDIU GHIDIRMIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376422_a_377751]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > PREMIUL G.CĂLINESCU ACORDAT DOMNULUI PROF.UNIV.DR.OVIDIU GHIDIRMIC Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1332 din 24 august 2014 Toate Articolele Autorului ROMÂNIA MINISTERUL CULTURII Premiul G. CĂLINESCU acordă Revista DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ DOLJ Craiova, 27 mai 2014 DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU CULTURĂ DOLJ Director executiv, D AN LUPESCU Domnului Prof. Univ. Dr. OVIDIU GHIDIRMIC critic și istoric literar de certă vocație, mai presus de toate Profesor, Om
PREMIUL G.CĂLINESCU ACORDAT DOMNULUI PROF.UNIV.DR.OVIDIU GHIDIRMIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376422_a_377751]
-
PLASTICIENI ANGHEL I. GHEORGHE, aprilie 1938 la Cluj-Galați ANTON ALINA, n. 22 martie 1978 la Galați AVRAM TEODOSIA, n. 8 iulie 1961 la Cudalbi BĂLAȘA GABRIEL, n. 26 septembrie 1984 la Tecuci CAPMARE LUMINIȚA, n. 22 iulie 1979 la Galați CĂLINESCU AURELIA, n. 5 februarie 1960 la Galați CÎMPEANU-MANEA MARIA, n. 14 august 1970 la Tecuci CODREANU CĂTĂLINA, n. 13 iulie 1955 la Galați COJOCARU TRANDAFIRA, n. 1 mai 1961 la Negrilești, sculptor CONSTANTIN ELENA, n. 23 iulie 1963 la Tudor
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
cu confrații de la "Presa". Într-o discuție din Cameră în care d. ministru de externe combătea, în numele partidului liberal-național, opoziția conservatoare, d-sa a zis o vorbă foarte mult gustată, cum s-ar zice franțuzește, de d-nii Pătărlăgeanu și colonel Călinescu: "Partidul d-v. conservator n-are șef, n-are domiciliu". Asupra acestei glume enorme s-a țesut multă vreme polemică între noi și "Presa". Există sau nu un partid conservator? aceasta era întrebarea pe care o puneam noi confraților noștri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dublat însă, în permanență, de "simbolurile ascensionale": castel, palat, cetate, tumul, dom, turn, clopotniță, boltă, schele, arcuri.11 Toate aceste geometrii sacre sunt verigi ale ciclului etern, "sigilii" ale faptei umane. Ridicarea lor, conviețuirea lângă ele, meditația, conferă după același Călinescu personajelor (regi, magi) "propria forță și slăbiciune, titanismul și asceza, damnarea și harul creației": cetate: "Babilon, cetate mândră cât o țară, o cetate Cu muri lungi cât patru zile, cu o mare de palate..." (Memento mori) "Memphis, colo-n depărtare
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
p. (Eminesciana; 2) * VIANU, Tudor. Mihai Eminescu. Prefață de Al. Dima. Ediție îngrijită de Virgil Cuțitaru. Iași: Junimea, 1974, 355 p. (Eminesciana; 3) * BULGĂR, Gh. De la cuvînt la metaforă în variantele liricii eminesciene. Iași: Junimea, 1975, 263 p. (Eminesciana; 4) * CĂLINESCU, G. Viața lui Mihai Eminescu. Iași: Junimea, 1977, 408 p., 15 il. (Eminesciana; 5) * DRAGOMIRESCU, M. Mihai Eminescu. Ediție îngrijită, prefață și note de Leonida Maniu. Iași: Junimea, 1976, 296 p. (Eminesciana; 6) * EMINESCU, Mihai. Scrieri pedagogice. Cu un cuvînt
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
interioară a poeziilor lui Eminescu. Cu un cuvânt al autorului către cititorii români. Traducere de Gh. Bulgăr și Gabriel Pîrvan. Iași: Junimea, 1977, 608 p. (Eminesciana; 11) * BHOSE, Amita. Eminescu și India. Iași: Junimea, 1978, XII, 176 p. (Eminesciana; 12) * CĂLINESCU, G. Mihai Eminescu (studii și articole). Ediție îngrijită, postfață și bibliografie de Maria și Constantin Teodorovici. Iași: Junimea, 1978, 312 p. (Eminesciana; 13) * Eminescu după Eminescu. Comunicări prezentate la Colocviul organizat de Universitatea din Paris-Sorbona (12-15 martie 1975) Eminescu après
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
15) * KOJEVNIKOV, I.A. Mihai Eminescu și problema romantismului în literatura română. Traducere, prefață și indice de autori de Ariton Vraciu. Iași: Junimea, 1979, 328 p. (Eminesciana; 16) * IRIMIA, Dumitru. Limbajul poetic eminescian. Iași: Junimea, 1979, 472 p. (Eminesciana; 17) * CĂLINESCU, G. Avatarii faraonului Tlà. Ediție îngrijită, prefață, note, anexe și indici de D. Vatamaniuc. Iași: Junimea, 1979, 191 p. (Eminesciana; 18) * PAPU, Edgar. Poezia lui Eminescu. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Iași: Junimea, 1979, 256 p. (Eminesciana; 19
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
nu s-au ferit de riscul ridicolului, ba, l-au provocat cu bună-știință, oferindu-l unei lumi care-și pierduse, în anii tristei ofensive ideologice, busola nativă și-și confecționase un facies de ghetou. Exstă, antologic, reconfortanta fotografie cu un Călinescu în maximă ebuliție discursivă inspirată mască de histrion superior studenții amfiteatrului, împresurîndu-l pe orator și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste vizate în fel și chip de scriitor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cel alegoric, reintrările familiare în chestiune, indignările, întristările, mustrările, interogațiile retorice, curmate la timp înainte de a deveni bombastice, pasiunea ce echilibrează toată exacta mașinărie a cazaniei destăinuie un orator excelent și un stilist desăvârșit. Didahiile rămân și azi vii. G. CĂLINESCU SCRIERI: Predice făcute pe la praznice mari, îngr. și pref. I. Bianu, București, 1886; Didahiile ținute în Mitropolia din București, I-II, îngr. și pref. Constantin Erbiceanu, București, 1888-1889; Sfătuiri creștine-politice, tr. Constantin Erbiceanu, București, 1890; Din Didahiile ținute la Mitropolia
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
fabulosul alegoric, însă din ea a derivat și un imagism [...]. Puțină, impopulară, proza lui D. Anghel este excepțională și revoluționară. Fără ea nu s-ar înțelege proza de mai târziu a lui Arghezi, care perfecționează și sistematizează maniera angheliană. G. CĂLINESCU SCRIERI: În grădină, București, 1905; Legenda funigeilor (în colaborare cu St. O. Iosif), Iași, 1907; Cometa (în colaborare cu St. O. Iosif), București, 1908; Caleidoscopul lui A. Mirea (în colaborare cu St. O. Iosif), I-II, București, 1908-1910; Carmen saeculare
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
oriental, cu ișlic, antereu și iminei, obișnuit a subtiliza pe sofale și a-și trimite mesagiile prin țiganii lăutari, neverosimil în pădure, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă, și tristețea occidentală până la pandalii și istericale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii. Alcătuiri și tălmăciri, îngr. Neculai Ionescu, Iași, 1856; ed. 2, îngr. Miron Pompiliu, pref. Caterina Vogoride-Konaki, introd. Em. Vogoride-Konaki, Iași, 1887; ed. I-II, Iași, 1893; Poezii, îngr. Ion Pillat, București, 1942; Scrieri alese, îngr. Ecaterina și Alexandru
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
mult mai puțin spontan, este rodul unei arte. El are lunga respirație epică, simțul sublim al destinului uman, meșteșugul patetic de a se opri din când în când să răsufle de greutatea faptelor și să le contemple de sus. G. CĂLINESCU SCRIERI: De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, publ. M. Kogălniceanu (Cartea pentru descălecatul dintâi a Țării Moldovii și neamului moldovinesc), în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 1-32, în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
deosebite, cerul și pământul. E vorba, dar, nu de antiteza de concepte ideal - real, ci de un proces, văzut în planul poeziei, de metamorfoză, de osmoză între spiritual și material, amândoi termenii luați ca momente îndepărtate ale aceleiași materii. G. CĂLINESCU SCRIERI: Cuvinte potrivite, București, 1927; Icoane de lemn. Din amintirile ierodiaconului Iosif, București, 1929; Poarta neagră, București, 1930; Flori de mucigai, București, 1931; Cartea cu jucării, București, 1931; Tablete din Țara de Kuty, București, 1933; Ochii Maicii Domnului, București, 1934
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
mizantrop, iubitor de Moldova lui după care tânjește și aventurier, cântăreț în tambură țarigrădean, academician berlinez, prinț rus, cronicar român, cunoscător al tuturor plăcerilor pe care le poate da lumea, Dimitrie Cantemir este un Lorenzo de Medici al nostru. G. CĂLINESCU Prima sa carte se adresează cititorilor de acasă, pentru a atesta - în română și greacă - însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit. [...] Divanul nu este afirmarea unui misticism
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
reciproc. Privită cu lupa, comedia Omul cu mârțoaga de G. Ciprian este un mozaic de toate varietățile teatrale câte au putut intra în experiența unui actor. [...] De fapt, piesa e un „mister” și deocamdată unica scriere teatrală veritabil „mistică”. G. CĂLINESCU SCRIERI: Omul cu mârțoaga, București, 1927; ed. București, 1983; Nae Niculae, București, 1928; Soț ori făr’dă sau Odiseea lui Haralambie Cutzaftachis, București, 1936; Capul de rățoi, București, 1940; Cutia cu maimuțe, București, 1942; Măscărici și mâzgălici, București, 1958; Scrieri
CIPRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286273_a_287602]
-
refulat care se consolează în poezie. Dar de ar fi ales paleta, n-ar fi fost un Delacroix, ca poetul francez, ci un pictor din secolul XIV ori un iconar bizantin, însetat de aurărie, coloare focoasă și hieratism liniar. G. CĂLINESCU SCRIERI: Figurile de ceară, București, 1912; Salomeea, București, 1915; Din paharul cu otravă, București, 1919; Fata din dafin (în colaborare cu Scarlat Froda), București, 1918; Meșterul, București, 1922; Lângă pământ, București, 1924; La Gravure sur bois en Roumanie, București, 1929
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
constituirea literaturii române moderne și la închegarea unei tradiții culturale. După D. Cantemir, a doua mare personalitate a literaturii române este fără îndoială I. Eliade Rădulescu, scriitor cu suflet ardent, creator pretutindeni, desfășurat deopotrivă în viață și în artă. G. CĂLINESCU Pentru Ion Heliade-Rădulescu a scrie înseamnă, în sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu intră în limbajul său. Nici aceea de angoasă, răspândită printre spiritele întemeietoare. Limpede, hotărât este la Heliade sentimentul datoriei. Literatura
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
INSTITUTUL DE ISTORIE ȘI TEORIE LITERARĂ „G. CĂLINESCU”, instituție de cercetare a Academiei Române. A început să funcționeze la București, cu personal propriu, de la 1 martie 1949, inițial numindu-se Institutul de Istorie Literară și Folclor. Director este din 1951 G. Călinescu, care va rămâne în această funcție până la
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]