452 matches
-
născut. Într-o dimineață, m-a trezit lumina ce se strecura printre ramurile alunului bătrân, mângâindu-mă cu multă căldură și iubire. M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zice „căluș”, unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului și eram primul lui copil.. În jurul meu însă, cei bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
printre ramurile alunului bătrân, mângâindu-mă cu multă căldură și iubire. M-am frecat la ochi și am privit în jur. Eram într-un leagăn căruia i se zice „căluș”, unde mă simțeam răsfățată pentru că, la fiecare adiere a vântului, „călușul” mă dădea huța. Tatăl meu era foarte tânăr, crescuse din rădăcina bunicului și eram primul lui copil.. În jurul meu însă, cei bătrâni spuneau multe povești pe care le ascultam cu atenție. Și bunicul stătea la taifas cu vecinii lui. Ei
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
flori, întrucât sunt bune de leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să-ți spun povestea. Tot în noaptea aceea am auzit că denumirea dansului magic „Călușul” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că, mai târziu, am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în legănatul ei...ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
leac și de dragoste. Noroc că eram atât de mică și nu m-a zărit nimeni, altfel nu mai aveam ocazia să-ți spun povestea. Tot în noaptea aceea am auzit că denumirea dansului magic „Călușul” vine de aici, de la „călușul” care este leagănul meu. Pot spune că, mai târziu, am fost o alună răsfățată. Pădurea era mama mea. În fiecare dimineață mă trezeam în legănatul ei...ce semăna cu o îmbrățișare tandră. Astfel se petreceau zilele copilăriei mele fericite, în
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
cânt și eu. Credeam că o zână folosise nuielușa magică și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-a trecut repede...Bunicul era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză galbenă alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat că a venit Toamna, că vom rămâne fără straie, că va veni și iarna cu frig și ninsori, că e vremea odihnei... „Tu să nu te sperii, la Primăvară ne
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465458822.html [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
în ale dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Cămășile și ițarii le erau albe ca zăpada și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute și cusute de fecioare, apoi înălbite la ger. Traseul călușarilor era stabilit dinainte. Și, în fiecare localitate, călușarii primeau câte un costum nou-nouț, alb ca neaua. Nimeni însă nu știa cu ce se hrăneau
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
dinainte, câte un cap de cal, cioplit din lemn de alun, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica. Aici, în mare taină, se ciopleau steagul și ciocul călușului, în prezența căruia se depunea jurământul față de Vătaf. Ceata era formată din 9 dansatori, mutul, stegarul și doi lăutari, în total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
în când, tălpile. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui bolnav. Se credea că oala a fost sacrificată pentru ca bolnavul să trăiască. Bolnavul se ridica și se prindea în Hora Călușului la care participau și cei prezenți. Alt ritual este acela când un călușar este atins de vătaf cu steagul, iar el cade, ca fulgerat, la pământ, preluând boala asupra lui. E adevărat, putea fi vorba de sugestie și autosugestie, dar
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
dansuri populare românești cu rădăcini adânci în vremurile de demult, fiind legat de cultul Soarelui. În „Suferințele urmașilor”, Ion Lăncrănjan analizează microscopic acest joc magic, încărcat de energii oculte, care-l intrigă și exaltă în același timp. Dumirit de semnificația Călușului el spune:”jocul acesta nu e numai joc, e rugă și blestem, e un semn pe care îl dăm Soarelui că suntem aicea, pe pământurile noastre”. Putem fi mândri că acest dans magic, „Călușarii”, a fost inclus de UNESCO pe
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
al călușarilor conține multe elemente oculte prin care se face transferul de energii și secrete doar pe cale orală ca în vechile inițieri ale druizilor. Puterea nu se dă în mâna celui ce nu știe a o folosi spre binele comunității. Călușul are rădăcini și în ancestral protejând oamenii și gospodăriile lor, vitele și recoltele, de spiritele malefice. (Vor urma dezvăluiri din secretele de inițiere, împărtășite de nea Ion al lui Căldăruș, înainte de a trece în cealaltă dimensiune). (Floarea Cărbune) Referință Bibliografică
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII-CĂLUŞARII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401867026.html [Corola-blog/BlogPost/354091_a_355420]
-
de locomoție pentru tăcere chemați poetul la prefectură să vedem dacă în fagurii de miere n-are cumva lacrimi amare de ură Chemați poetul la prefectură să vedem are sau n-are documentul și dacă e dotat cu gură un căluș îi poate tempera talentul Are sau n-are documentul să vedem în fagurii de miere încape cum scrie firmamentul sau numai tone de tăcere Legați-l cobză de-i poet și-apoi să cânte dar discret Costel Zăgan , Cezeisme , 2008
POET LA ETC. de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poet_la_etc_costel_zagan_1391707442.html [Corola-blog/BlogPost/360172_a_361501]
-
de artă, prin operele grafice care însoțesc poemele: ,,Dragă Damian! Viața? Apocalipsă a Apocalipsei! Ce ne desparte, azi ne unește! Ce ne-nfioară, doar Moartea zidește! Păsările tale, reptile nebune, îmi sluțesc așternutul! Inima, în galop pe străzile de purpură crudă, căluș, hăituit noaptea în somn. Deliormanul? Să suspine! La Courneuve? Nu mă știe!...” Poștalionul de seară este o carte a întrebărilor și a mirărilor, a clipei și a veșniciei, a dorului nesfârșit de Om și Dumnezeu, o carte a meditației, căci
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea by http://revistaderecenzii.ro/radiografii-lirice-cronica-de-prof-dr-nicoleta-milea/ [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
ghitara, banjoul, contrabasul vertical clasic și mandolina. Blue grass-ul nou are instrumentele de coarde amplificate, a mai adăugat acordeonul, muzicuța, ghitara bas, ghitara de armonie Dobro, uneori bateria și keyboard-ul. Scripca nu e altceva decât o vioară, care are uneori călușul modificat, dar pe care se cântă în stilul vechi popular din Irlanda și Scoția, diferit de intepretarea clasică. Vioara e ținută mai jos, arcușul se mișcă rapid și lovește coardele într-un mod țopăit, la notele mai lungi se apasă
Blue Grass, muzica zonei Apalașe by https://republica.ro/blue-grass-muzica-zonei-apalase [Corola-blog/BlogPost/338816_a_340145]
-
Dragnea, „sora șefă” din Kiseleff, fiind cel mai invocat. Dacă teleormăneanul nu ar avea și alte dosare penale, în afara condamnării definitive, ar fi plauzibil scenariul, dar așa nu mi se pare fezabil. Sigur, versatul Iordache-Marțea Neagră va dori să pună căluș Justiției, mulți din zona Puterii fiind cu ditamai musca pe căciulă. Prin votarea Legii amnistiei, penalii ar ieși de la „Nufărul Parlament srl”, curățați de toate încălcările. Mai ales încălcarea poruncii a VIII-a! Însă, în contextul actual, nu cred poate
TABLETA DE WEEKEND (182): GUVERNUL KAMIKAZE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1483880609.html [Corola-blog/BlogPost/340368_a_341697]
-
Până nu demult, prin satele comunei Câineni, în cele trei zile ale Crăciunului umblau ,,Irozii” - niște tinerii costumați specific (costum popular cu panglici colorate și clopoței, coifuri sau ,,jobene” înalte și colorate, săbii, bâte etc.) care jucau un fel de ,,căluș”. De obicei, aceste echipe de călușari veneau, în special la Greblești, din județele Argeș și Olt, zone recunoscute pentru tradiția călușarilor. În fine, în textele cântecelor de Crăciun din Greblești, județul Vâlcea, ca de altfel din toată Țara Loviștei, întâlnim
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
dansului. Când jucau, tălpile lor nu atingeau pământul, atâta măiestrie aveau. Își sincronizau astfel mișcările, încât păreau că zboară, păreau cocori în zbor planat. Câtă grație! Cămășile și ițarii le erau albe ca neaua și se păstrau așa până la dezlegarea Călușului. Care era secretul straielor? Erau țesute, cusute și brodate de fecioare, apoi înălbite la ger. Pe deasupra cămășii se încingeau cu bete, iar peste ițari trăgeau ciorapi din lână albă, apoi se încălțau cu opinci. Ceea ce le sporea farmecul erau clopoțeii
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
vă povestesc, călușarii formaseră o nouă ceată. Unii flăcăi se însuraseră, alții plecaseră la București, la muncă, iar sarcina de a alcătui ceata, îi revenea Vătafului. Acesta trimitea fiecărui flăcău, ales cu grijă dinainte, gâtul cu cap de cal (Ciocul Călușului), cioplit din lemn de alun și învelit într-o blană de iepure, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica, unde avea loc Nașterea Călușului. Aici, în mare
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
de cal (Ciocul Călușului), cioplit din lemn de alun și învelit într-o blană de iepure, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica, unde avea loc Nașterea Călușului. Aici, în mare taină, se ciopleau Steagul și Ciocul Călușului, în prezența căruia se Depunea Jurământul față de Vătaf. În prima marțe de după Rusalii avea loc *Îngroparea Călușului. Ceata era formată din 9 dansatori plus mutul, stegarul și doi lăutari. În
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
învelit într-o blană de iepure, dar și „porunca” de a se prezenta, în a patra miercuri de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica, unde avea loc Nașterea Călușului. Aici, în mare taină, se ciopleau Steagul și Ciocul Călușului, în prezența căruia se Depunea Jurământul față de Vătaf. În prima marțe de după Rusalii avea loc *Îngroparea Călușului. Ceata era formată din 9 dansatori plus mutul, stegarul și doi lăutari. În total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
de la Paște, într-o poiană secretă din pădurea Sinica, unde avea loc Nașterea Călușului. Aici, în mare taină, se ciopleau Steagul și Ciocul Călușului, în prezența căruia se Depunea Jurământul față de Vătaf. În prima marțe de după Rusalii avea loc *Îngroparea Călușului. Ceata era formată din 9 dansatori plus mutul, stegarul și doi lăutari. În total 13 oameni. Din cei 9, doar doi călușari erau din Purani, unul fiind vărul mamei mele, Ion al lui Căldăruș care, mai târziu, mi-a împărtășit
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
-ne să-l atingem, ca să ne meargă bine, era Mutul. Un personaj misterios, a cărei față n-o puteai nicicum vedea, pentru că era acoperită cu o mască din piele de capră, iar pe cap purta o căciulă de astrahan. -------- *Îngroparea Călușului: Marți, după Rusalii, se celebra Moartea și Îngroparea Călușului, un adevărat ritual funerar executat după Apusul Soarelui. După aceea urma Fuga rituală-fiecare călușar fuge în altă direcție, ca apoi, când se întâlnește întâmplător cu alții, să nu pomenească nimic din
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
Mutul. Un personaj misterios, a cărei față n-o puteai nicicum vedea, pentru că era acoperită cu o mască din piele de capră, iar pe cap purta o căciulă de astrahan. -------- *Îngroparea Călușului: Marți, după Rusalii, se celebra Moartea și Îngroparea Călușului, un adevărat ritual funerar executat după Apusul Soarelui. După aceea urma Fuga rituală-fiecare călușar fuge în altă direcție, ca apoi, când se întâlnește întâmplător cu alții, să nu pomenească nimic din tot ce s-a întâmplat(conform jurământului). Viața reintră
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui bolnav. Oala era sacrificată, ca bolnavul să se însănătoșească. Apa prelua boala și o transfera pământului. După săvârșirea ritualului, omul însănătoșit se ridica și se prindea în Hora Călușului, apanaj al cultului solar la care participau toți cei prezenți. Un alt ritual, la fel de puternic, consta în faptul că un călușar cădea la pământ ca străfulgerat, atunci când îl atingea vătaful cu steagul, preluând boala asupra lui. Unii ar putea spune
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
dansuri populare românești, cu rădăcini adânci în vremurile de demult, fiind legat de cultul Soarelui. În „Suferințele urmașilor”, Ion Lăncrănjan analizează microscopic acest joc magic, încărcat de energii oculte, care-l intrigă și exaltă în același timp. Dumirit de semnificația Călușului, el spune: „jocul acesta nu e numai joc, e rugă și blestem, e un semn pe care îl dăm Soarelui că suntem aicea, pe pământurile noastre.” Călușul, simbol al identității noastre. Noi, românii, putem fi mândri că acest dans magic
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
energii oculte, care-l intrigă și exaltă în același timp. Dumirit de semnificația Călușului, el spune: „jocul acesta nu e numai joc, e rugă și blestem, e un semn pe care îl dăm Soarelui că suntem aicea, pe pământurile noastre.” Călușul, simbol al identității noastre. Noi, românii, putem fi mândri că acest dans magic, „Călușarii”, a fost inclus de UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Universal, alături de obiceiuri și datini din întreaga lume. Dansul magic al călușarilor conține multe elemente oculte prin
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1465197937.html [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]