490 matches
-
și cealaltă singură. Mie îmi place muzica, dar nu am voce. O să mă chinui. E bine că aceste cântece sunt mai mult cu strigături”, a declarat Monica Tatoiu, pentru click.ro Monica Tatoiu. “Cânt pentru Victor Marinescu, unul dintre dansatorii călușari din Craiova, care suferă de ciroza hepatică și nu are bani de medicamente. Fondurile care se vor stânge, le va folosi pentru tratament. Așa că merită să te faci de râs pentru o faptă bună”, a mai declarat Monica Tatoiu.
Monica Tatoiu: Merită să te faci de râs pentru o faptă bună by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78796_a_80121]
-
cred că în scurt timp va recâștiga terenul pe care l-a pierdut și în curând vom demonstra că suntem parte fundamentală, ce contribuie la realizarea identității noastre de români. Oina este următoarea valoare a țării noastre după doină și călușarul. Federația Română de Oină împreună cu Muzeul Culturii și Muzeul Satului își propun să facă oina parte din patrimoniul Unesco. Dacă am reuși asta, probabil că ar fi cea mai mare realizare din istoria oinei, după cele realizate în trecut de
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
cele mai cerute în momentele difuzate de Televiziunea Română. A jucat în filme de televiziune precum "Directorul nostru" (1955), "Telegrame" (1959), "Politică și delicatese" (1963) sau "Mofturi 1900" (1964). În teatru a deținut roluri în spectacole precum "Pe aripile Revistei", "Trei Călușari", "Vitamina M... Muzica!", "Horia și Radu își asumă riscul", " Cu muzica e... de glumit!", "Carnaval la Tănase" și "Nepotul domnului prefect". 17 octombrie - Mircea Ghițulescu, scriitor Scriitorul Mircea Ghițulescu a murit la vârsta de 65 de ani. Mircea Ghițulescu a
Vezi ce mari oameni a pierdut România în anul 2010 () [Corola-journal/Journalistic/70872_a_72197]
-
nu e de capul lui. El e cocoțat și ținut în funcție de un alt nenorocit: Mircea Sandu. Care știa, bine, că ageamiul ăsta n-a avut rezultate ca antrenor la Universitatea Craiova și Pandurii (unde se înverșuna să-l bage pe călușarul de fi-su, un antitalent înnăscut) și mai știa că bișnițarul titularizează la Națională tot felul de repetenți, pentru a le crește cota și a-i vinde, în colaborare cu niște ticăloși de geambași (impresari). Echipa Națională a României a
Vadim Tudor: "Victor Piţurcă e tumoarea din fundul lui Mircea Sandu" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/74752_a_76077]
-
Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creațiile poeților: George Coșbuc, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici, Grigore Vieru etc. Au fost interpretate cântece și dansuri de pe tot cuprinsul țării: hore, sârbe, „Brâul”, „Ciobănașul”, „Brașoveanca”, „Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri cuprinzând: „Hora”, „Bătuta
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
nepoata Și cu glasul dulce... mă întreabă încet: Spune-mi, ce înseamnă ca să fii poet? Pe copii în viață nu ai cum să-i minți, Când mă uit cu grijă-n ochii ei cuminți Îmi tresaltă-n versuri, ca un călușar, Sufletul meu tânăr, fără de hotar... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Copilul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1979, Anul VI, 01 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
COPILUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385307_a_386636]
-
s-ar putea crede ca suntem idioți, noi jucăm însă doar un joc terestru. 17. Reperaj: în lume toți se plâng de hoți, fură discipolul devenind încontestat maestru, suntem un popor de "patrioți" ce ne iubim condiția în dans de călușar alpestru. 18. Reperaj: în astă existență nu se știe cine inspiră pe cine, dintre noi care-i elev și care-i maestru? Avem mințile cu intenții luminoase, pline, sau facem doar un dans ecvestru? 19. Reperaj: în astă viață toți
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
anume ca să fie ferit de boli”. Nu se precizează în ce mod se desfășura sărbătoarea, care erau acțiunile rituale prescrise; putem deduce că se încadrau în categoria largă a ritualurilor „taumaturge”, dintre care le putem aminti pe cele săvârșite de „călușari”, care se bucură de o mare popularitate în zona menționată. De asemenea, Simeon Florea Marian menționează că în comuna Roșia din jud. Gorj exista în trecut o datină de Dragobete, pe cale să se stingă la momentul când făcea relatările (1899
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
particularizat unele mișcări, ritmuri și le-au dat nume, pentru a se individualiza în raport cu alte etnii. După cum spun specialiștii, hora, dansă tradițional românesc, are origini preistorice (o horă feminină este „figurată” în ceramică, descoperită la Frumușica), la fel și Călușul (Călușarii) este un dansă inițiatică și care, în diverse variante, denumite altfel, se mai păstrează în multe zone ale țării. Călătorii străini prin șările Române au remarcat, printre multe altele, și dansul de la curțile domnești, boierești, din satele ieșite în calea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe ulițe în două șiruri, unul de bărbați, celălalt de femei ... Afară de aceste jocuri, care se joacă pe la sărbători, mai sunt încă alte câteva aproape de eres, care trebuie alcătuite din numerele făr soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
soț 7, 9 și 11. Jucătorii se numescă „călușari”, se adună o dată pe an și se îmbracă în straie femeiești...” Prezentând dansul la românii moldoveni, Dimitrie Cantemir nu face nicio deosebire de ordin social între participanții la horă sau la călușari, numai că se referă la oameni liberi - boieri de toate categoriile mari, mijlocii și mici și alte categorii sociale care nu țineau de ceea ce se numește țărănimea dependentă. Dacă, așa cum spune Dimitrie Cantemir, în Moldova toți țăranii dependenți sunt de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
directă în data de 19 .VIII. 2009, a soților Ignătescu Mircea și Maria. 18 Claud Levi Strauss, Antropologia structurală. 19 Mircea Eliade, Istoria credinșelor și ideilor religioase, Editura Științifică, Vol. III. București, 1992, p.16 20 George Sârbu, Dansurile de călușari din Moldova, în „Lumea Carpatica”, Suceava, nr. 3/2002, p.60-65. 21 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, Editura Tineretului, 1961, p. 169-170. 22 Gheorghe Pâțu, Monografia satului Cașvana; Vasile Boca, Istoricul satului Botoșana. Botoșana, monografie folclorică, 1974 și profesorul de geografie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
târziu, spre sfârșit de liceu, mă adusese pe calea revelației mitologice, m-a învățat să caut cheia în mituri, pentru tine, ele sunt importante, acolo e cheia, îmi explicase frumosul preot cu vocea lui de cântăreț de operă. Miturile solare, Călușarii, spre exemplu, și astea erau dezbătute de preot cu fiul său, am ajuns în ultimul an de liceu, așteptând Bac-ul pasiv, dezinteresat, mă durea în cot de școală, de Vasile Roaită, de Lazăr de la Rusca și de Mitrea Cocor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
tânără, foarte tânără, și tocmai de-aia trebuie să mai citești câte ceva, să ții minte asta, cărțile, fetițo!, știi tu că toți comuniștii ăia au ars cărți?, așa, ca în Fahrenheit 451, al lui Truffaut, o națiune care a dat Călușarii, dansul ăsta oltenesc protejat acuma de UNESCO, minunea cu Mutul și Vătaful, cu mișcarea, coregrafia, costumele, muzica, cu usturoiul și pelinul, cu jocul lor solar, ei bine, națiunea asta n-a reușit să tămăduiască Răul, au venit comuniștii și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
jocul lor solar, ei bine, națiunea asta n-a reușit să tămăduiască Răul, au venit comuniștii și au stricat sufletul unui popor, psihologia oamenilor, care popor mai dedublează așa?, care mai minte așa de ușor?, națiunea asta care a dat Călușarii și-a ars mai târziu cărțile din biblioteci publice sau particulare, la Florica, numai așa, ca să-ți dau un exemplu, sat celebru odată, care amintește de Brătieni, Mecca liberalilor, cum i se mai spunea, biblioteca din conacul familiei Brătianu - mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
tradiționalistă, țin să condamn aici stupida neânțelegere (ori substituirea frauduloasă?) cuprinsă în recenta biografie romanțată Viața lui Anton Pann a celor doi publiciști. Din geniul impersonal și fermecător al înțelepciunii târgovețe au făcut, printr-un inoportun zel de romantism, un călușar, fiu de baci daco-roman. Un lucru de silă... - Credeți într-o revenire a clasicismului, care să aducă viață nouă poeziei? - ... - Sau credeți - cum s-a dat țipătul de alarmă în străinătate - în moartea, dispariția poeziei? - E posibil, în văzduhurile Cetății
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rău, jucătorii se tem de forțele răului, de zânele rele, de ielele din Carpați, de Necuratul, de Nefârtatele, despre care sunt multe basme și povești populare românești care ne-au încântat copilăria. Pentru a preîntâmpina, pentru a îndepărta forțele răului, călușarii trebuie să depună un jurământ pe care îl păzesc cu sfințenie. Iată câteva mărturisiri ale unui vătaf ( șef al călușarilor) din Crăciunei, judetul Olt: G M (60 de ani): ceata călușarilor se constituie cu câteva luni înaintea datei când urmează
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
sunt multe basme și povești populare românești care ne-au încântat copilăria. Pentru a preîntâmpina, pentru a îndepărta forțele răului, călușarii trebuie să depună un jurământ pe care îl păzesc cu sfințenie. Iată câteva mărturisiri ale unui vătaf ( șef al călușarilor) din Crăciunei, judetul Olt: G M (60 de ani): ceata călușarilor se constituie cu câteva luni înaintea datei când urmează să fie jucat ( dată variabilă în funcție de data Sfintelor Sărbători de Paști, cu șase săptămâni mai târziu, la Moșii de vară
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
copilăria. Pentru a preîntâmpina, pentru a îndepărta forțele răului, călușarii trebuie să depună un jurământ pe care îl păzesc cu sfințenie. Iată câteva mărturisiri ale unui vătaf ( șef al călușarilor) din Crăciunei, judetul Olt: G M (60 de ani): ceata călușarilor se constituie cu câteva luni înaintea datei când urmează să fie jucat ( dată variabilă în funcție de data Sfintelor Sărbători de Paști, cu șase săptămâni mai târziu, la Moșii de vară). Numărul călușarilor trebuie să fie fără soț. În ajun de Rusalii
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
Crăciunei, judetul Olt: G M (60 de ani): ceata călușarilor se constituie cu câteva luni înaintea datei când urmează să fie jucat ( dată variabilă în funcție de data Sfintelor Sărbători de Paști, cu șase săptămâni mai târziu, la Moșii de vară). Numărul călușarilor trebuie să fie fără soț. În ajun de Rusalii (Moși) mergem la hotare ( intre sate)și depunem jurământul. Printre altele, ei jură să nu se despartă cel puțin nouă ani, dar în general cine începe să joace călușul nu se
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
nu se despartă cel puțin nouă ani, dar în general cine începe să joace călușul nu se mai desparte de el toată viața. Vătaful rămâne până la adânci bătâneți, el neputând părăsi ceata ca ceilalți. În seara când se depune jurământul, călușarii ridică și “steagul” călușului, constituit dintr-o prăjină înaltă de 3-4 metri, în vârful căreia se leagă spice de grâu, frunze de nuc, pelin, usturoi, (plante magice) care conțin uleiuri volatile plăcut mirositoare sau calmante cu reale calitați antimicrobiene și
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
magice) care conțin uleiuri volatile plăcut mirositoare sau calmante cu reale calitați antimicrobiene și un prosop. Vătaful cunoștea o adevărată medicină populară pe care o folosea mai apoi în descântece. Stegarul - cel care poartă steagul - nu dansează! El stă în spatele călușarilor si leagănă steagul de la stânga la dreapta și invers, deasupra călușarilor in timpul dansului. Tot grupul, cât durează sărbătorile au grijă de steag sa nu cadă, deci să rămână mereu în poziție verticală. Se cunoaște că în poziție verticală, lemnul
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
calitați antimicrobiene și un prosop. Vătaful cunoștea o adevărată medicină populară pe care o folosea mai apoi în descântece. Stegarul - cel care poartă steagul - nu dansează! El stă în spatele călușarilor si leagănă steagul de la stânga la dreapta și invers, deasupra călușarilor in timpul dansului. Tot grupul, cât durează sărbătorile au grijă de steag sa nu cadă, deci să rămână mereu în poziție verticală. Se cunoaște că în poziție verticală, lemnul favorizează comunicarea cu energiile telurice, scurgerea energiilor negative Dacă ar cădea
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
dansului. Tot grupul, cât durează sărbătorile au grijă de steag sa nu cadă, deci să rămână mereu în poziție verticală. Se cunoaște că în poziție verticală, lemnul favorizează comunicarea cu energiile telurice, scurgerea energiilor negative Dacă ar cădea steagul, ceata călușarilor s-ar sparge, s-ar desființa. Este un motiv în plus, alături de repausul sexual care este obligatoriu pentru creșterea performanțelor energetice, să nu mai doarmă decât într-un loc sigur “ în carantină”. Tot în seara depunerii jurământului se aprind cărbuni
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
sigur “ în carantină”. Tot în seara depunerii jurământului se aprind cărbuni si tămâie si se taie o gaină neagră, pe care o manâncă cei din ceata călușului. Începând cu acestă seară, ei rămân împreună si mănâncă ceea ce primesc de la gospodari. Călușarii sunt însoțiți de lăutari, care depun și ei jurământul ( confirmat de Constantin Alexandru- cobzar din Optași) În aceeași seară se execută câteva jocuri ritmate pe muzica specifică si nuanțată a călusului, mai lentă sau rapidă, care impune și schimbarea ritmului
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]