282 matches
-
vadă căstrăveții împrăștiindu-să. Câte-o măi căpătat, n-o măi numărat. O căzut în țărâna din ocol. Când s-o trezit, și-o văzut cămeșa ruptă de biciu' din piele împletită și cu vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă ie plânsu', maică!. Mult o măi cusut la cămeșa aia în vara dinainte de-a o
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
vârf de sârmă. Și sângele înflurit pă cămeșe, așe, ca domnișorii roșii din uliță. Și pă cumnată-sa, Sâlviuca, șezân' lângă ie cu mânile-n poală și plângân' . O podidit-o și pă ie plânsu', maică!. Mult o măi cusut la cămeșa aia în vara dinainte de-a o mărita mumă-sa! - Plângi și rabdă, maică, rabdă, ăsta-i datul muierii pe pământ, i-o zâs soacră-sa. Și tată-so, Dumnezeu să-l ierte, m-o bătut. Asta-i soarta nόstă, a
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
l-o plâns ca o bună nevastă și i-o făcut o pomană ca on uspăț. N-o știut nime' că-n dimineața îngropăciunii, devreme de tăt, pă când începeu a cânta cocoșii, Ana o scos din lada de zestre cămeșa ruptă de bici- și-ave' și-acu' sângele ei uscat pă mânecă- și-o așezat-o adânc în sicriu, lângă Niculae...Lângă cămeșe, biciul ... De-atunci, tăt măi rar am mai auzit-o cântând , maică, și numa' pin grădina lor
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
îngropăciunii, devreme de tăt, pă când începeu a cânta cocoșii, Ana o scos din lada de zestre cămeșa ruptă de bici- și-ave' și-acu' sângele ei uscat pă mânecă- și-o așezat-o adânc în sicriu, lângă Niculae...Lângă cămeșe, biciul ... De-atunci, tăt măi rar am mai auzit-o cântând , maică, și numa' pin grădina lor. Drăguț caaar cu paaatru boi, Drag mi-ooo fost mie de vooooi,măăăi, Dar măi draaag de cini' vă mânăăă, Că țâââne biciuuu-ntr-o mââână
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
semn al cunoașterii psihologiei oamenilor de la sat, care nu își lasă lucrurile ce le au de făcut nici măcar dacă poarta casei este deschisă de fiul umblat prin lumi timp îndelungat, nici măcar dacă este duminică sau sărbătoare, că doar ” Să coși cămeși, să țeși la război e păcat, că faci lucruri pe care le porți pe tine și pot aduce nenoroc.” După ce suntem purtați în lumea satului cu noul și vechiul care îl definesc într-un mod ce ne duce cu gândul
MAIA SAU ROMANUL SURPRIZELOR de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341873_a_343202]
-
fiecare dată. Șeful de la Securitate mă sperie spunându-mi Excelentă. Râd ca prostul de unul singur pentru câteva minute. Vine și Simona. Peste câteva zile o să avem o întâlnire antologică cu un ambasador pe care o să îl bolunzească accidental cu cămeșa ei un pic decoltată și o să râdem cu lacrimi. Deocamdată însa Simona e serioasa tare și un pic speriată. Chiru o să vină peste vreo două săptămâni și primă luna o să se poarte ca premianta școlii în fața dirigului nou și cam
Un fost secretar de stat din cabinetul Cioloș își publică Jurnalul () [Corola-blog/BlogPost/337742_a_339071]
-
strigă, acompaniat de Larion Marica): „Oi, drage mni-s oițăle măi/ Oi, ș-apoi copilițăle/ Oi, dragă mni oaia lânoasă/ Oi, copila care-i frumoasă/ Oi, păcurari la oi am fost/ Oi, fetile nu mă cunosc/ Oi, șî mă cunosc pe cămeșă/ C-am fost harnic la coleșă/ Oi, șî mă cunosc pe ceptari/ Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putem să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
printre răsărituri, când soarele ajunge în dreptul casei mele își pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora, îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciunea apoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți, își sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă. Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorul și toată ziua muncește fără oprire. Din când în când întinde câte o rază să dea noroc cu țăranii cu pluguri de fier și să le laude caii, schimba
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
petrec viața printre răsărituri,când soarele ajunge în dreptul casei meleîși pune în fiecare zi la clop o bentița tricolora,îngenunchează în ușă bisericii, își face rugăciuneaapoi își face o cruce mare în care ne cuprinde pe toți,isi sufleca mânecile cămeșii și e gata de muncă.Acoperă câmpul cu privirea, pornește tractorulși toată ziua muncește fără oprire.Din când în când întinde câte o razăsă dea noroc cu țăranii cu pluguri de fier și să le laude caii,schimbă o vorbă
VALERIA IACOB TAMAŞ [Corola-blog/BlogPost/377416_a_378745]
-
Iată și un fragment din romanul „SURÂSUL UMBRELOR”, care sper că va va convinge că merită să-l aveți în biblioteca personală: Blestem de dragoste și moarte 1910 - Adus-ai? - Adus! Din tot ce mi-ai cerut! Am adus și cămeșe albă de-a lui, cum mi-ai poruncit! - Și fir? Și ștreangul? - Am adus și fir din urma lui și ștreangul măicuții mele, că s-a dus la Gazda noastră, de minunea satului o-am făcut! Mai bine mă duc
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
sânge peste sânge să nu poată plânge, minte să nu doarmă, durere de-o sfarmă.... Nimeni să nu vadă focu' stins din focu' stins, să nu stea din plâns, atunci și numa' atunci când în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
focu' stins din focu' stins, să nu stea din plâns, atunci și numa' atunci când în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul în jurul ei, laolaltă cu firul și cuțitul aduse de femeia cea tânără. - Amu trebe să ai mare grijă, a
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
focu' stins, să nu stea din plâns, atunci și numa' atunci când în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul în jurul ei, laolaltă cu firul și cuțitul aduse de femeia cea tânără. - Amu trebe să ai mare grijă, a zis baba. Să
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
în ziuă bună piatra s-a muta, cămeșa a afla și cu lacrămi a spăla firuțu' din ea... Din ce-a rămânea, atunci și numa' atunci când cămeșă nouă din cămeșă veche s-a lucra, țesută de mâna mea! Au îngropat cămeșa după ce au trecut de trei ori ștreangul în jurul ei, laolaltă cu firul și cuțitul aduse de femeia cea tânără. - Amu trebe să ai mare grijă, a zis baba. Să nu mai treci prin locu' aiesta nici tu, nici neamul tău
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
folclor, totodată promovator cultural profesoara Măriuca Verdeș, într-un stil original a introdus în scenă formațiile de dansatori care au evoluat și încântat spectatorii ca în vremurile de demult. Tot în această zi a fost sărbătorită ,,Ziua Universală a Leii” (cămeșii). Au fost invitați păstrători ai tradițiilor maramureșene care au expus cămeșile și covoarele specifice zonei. Spre final, au urcat pe scenă oficialități, oaspeți de seamă, dar și cei care s-au implicat în reușita acestui eveniment aflat la prima ediție
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
a introdus în scenă formațiile de dansatori care au evoluat și încântat spectatorii ca în vremurile de demult. Tot în această zi a fost sărbătorită ,,Ziua Universală a Leii” (cămeșii). Au fost invitați păstrători ai tradițiilor maramureșene care au expus cămeșile și covoarele specifice zonei. Spre final, au urcat pe scenă oficialități, oaspeți de seamă, dar și cei care s-au implicat în reușita acestui eveniment aflat la prima ediție. Printre cei prezenți s-a numărat și primarul municipiului Sighetu Marmației
PERENITATEA TRADIȚIILOR CREȘTINE ȘI POPULARE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1650 din 08 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372537_a_373866]
-
iar celălalt la vioară. Erau plătiți în momentul în care ceata le dădea voie să plece. Până în acel moment aproape tot timpul trebuiau să cânte. R: Dar băieții din ceata de urători cum erau îmbrăcați în ziua colindului? M.V.: Aveau cămeși albe cu multe motive florale și geometrice. Îmbrăcămintea oamenilor, pentru astfel de sărbători era deosebită, țesături albe cu cusături migăloase; a făcut o scurtă pauză, după care a continuat cu un oftat: aveam talent și pictam, desenam, potriveam bine culorile
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
a făcut o scurtă pauză, după care a continuat cu un oftat: aveam talent și pictam, desenam, potriveam bine culorile, că cei mari mă dibuiseră și mă foloseau pentru așa ceva, la ocazii. Am să vă desenez, din aduceri aminte, o cămeșă bărbătească, ce se purta pe dedesubt, pe sub cojoacele de oaie sau paltoanele groase din postav negru sau maro închis, la petreceri cu vreme friguroasă. Așa arăta o cămeșă (fig.nr.4) și-mi întinse desenul să mă dumiresc. Am rămas
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
pentru așa ceva, la ocazii. Am să vă desenez, din aduceri aminte, o cămeșă bărbătească, ce se purta pe dedesubt, pe sub cojoacele de oaie sau paltoanele groase din postav negru sau maro închis, la petreceri cu vreme friguroasă. Așa arăta o cămeșă (fig.nr.4) și-mi întinse desenul să mă dumiresc. Am rămas uimit de ușurința cu care creiona și felul în care țesea din creion florile de pe așa-zisa pânză de in, ce o puteai observa pe hârtia pe care
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte, Unde spumega desfrâul în mișcări și în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
calpa, Chintesența de mizerii de la creștet până-n talpă. Și deasupra tuturora, oastea să și-o recunoască, Își aruncă pocitura bulbucații ochi de broască... Dintr-aceștia țara noastră își alege astăzi solii! Oameni vrednici ca să șază în zidirea sfintei Golii, În cămeși cu mâneci lunge și pe capete scufie, Ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filosofie. Patrioții! Virtuoșii, ctitori de așezăminte, Unde spumega desfrâul în mișcări și în cuvinte, Cu evlavie de vulpe, ca în strane, șed pe locuri
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
de bine (se umpluse scena politică de astfel de benevole oferte și generozități/ intenții la/de sacrificiu etc). După ce iscălise în acest fel denunțul, eliberat de angoasa culpei la grămadă , care apreta (și încă o putea/poate face !) cu sârg cămeșile și gulerele pătate de complicități anterevoluționare, aștepta nerăbdător recunoașterea delațiunii ca pe un merit care nu s-ar fi putut stinge așa dintr-o dată, că vor fi dați în gât în sfârșit și ultimii mohicani aflați pe meterezele cauzei pierdute
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
din toamnă. Mirosea a ceva nou, jilav, îmbietor și așteptat de oameni și animale deopotrivă. Mi se porneau atunci toți și toate spre o nouă viață, cu grabă, cu nerăbdare, cu bucurie, iar când plesneau mugurii pomilor, îmbrăcându-se în cămeși de floare, când ghioceii, viorelele și lăcrămioarele ne ademeneau cu frumusețea și parfumul lor, atunci știam că nimeni și nimic nu va mai putea opri natura și omul din mersul lor mereu repetat spre renașterea vieții. Și-atunci venea iară
PIERDUTA LUME de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374745_a_376074]
-
care trăiau erau percepute ca facând parte din viața lor zilnică și din sufletul lor de români. "Și cum e ia cu care merg fetele la joc, Nană Mariuță?”, insista tânăra de atunci. "D-apoi, cum să fie, domnișoară dragă, cămeșa e albă, că doar este vară și e cusută fain cu flori roșii”. “Iar fustele și șurțele cum sunt?” “Păi, cum să fie, tot albe, răspundea Nana Mariuță, că doar este vară, și sunt cusute de mână tot cu flori
SĂRBĂTOAREA SUFLETULUI IEI ROMÂNEŞTI LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362243_a_363572]
-
la Vaslui Venea un om, cu jale zicând În gândul lui: ,, Mai lungă-mi pare calea acum la-ntors acasă... Aș vrea să zbor, și rana din pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]