61 matches
-
ar trebui să se știe". Ion Chinezu că "un om de mare gust și de o puternică pătrundere a fenomenului literar". G. Călinescu că "un om de care se temeau ceilalți, datorită temperamentului lui mai mult în aparență agresiv". Eusebiu Cămilar că un barbat "căruia nu de mult îi decedase soția și avea greutăți acasă (cu încălzitul și altele)". Și așa mai departe. Ca să nu mai vorbim de faptul că unor personalități ale literaturii române li se face un fel de
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
mod limpede complicele său, Își oferea deja serviciile. Mă consolam pentru toate aceste dificultăți ale drumului gândindu-mă la calvarul călătorilor care mă precedaseră. Cu treisprezece ani mai Înainte, nu se putea ajunge În Persia decât pe străvechiul drum al cămilarilor, care, pornind din Trapezunt, ducea spre Tabriz, prin Erzerum, vreo patruzeci de etape, șase săptămâni epuizante și costisitoare, uneori chiar foarte primejdioase din cauza neîncetatelor războaie tribale. Transcaucazianul a răsturnat acea ordine de lucruri, a deschis Persia spre lume, de acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
a propagat atât de repede! se miră Howard. — Consulul Rusiei, anunțat telegrafic despre declanșarea loviturii de stat, i-a informat, de dimineață, pe conducătorii religioși din Tabriz. Aceștia și-au chemat partizanii să se strângă, la amiază, În Deveshi, Cartierul Cămilarilor. De acolo, s-au Împrăștiat În oraș. Îndreptându-se, mai Întâi, spre domiciliul unui prieten al meu ziarist, Ali Meshedi, l-au scos din casă, În mijlocul țipetelor soției și mamei sale, i-au tăiat gâtul și mâna dreaptă, apoi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și bătrâni prinseră curaj, năvăleau cu sutele spre cartierele eliberate, uneori Împreună cu armele lor. În câteva săptămâni, inamicul fu Împins spre periferie. Nu rămânea În mâinile lui, În nord-estul orașului, decât o zonă puțin populată, care se Întindea din Cartierul Cămilarilor până la tabăra din Sahib-Divan. Spre jumătatea lunii iulie, a fost constituită o armată de voluntari, ca și o administrație provizorie, În care lui Howard i s-a Încredințat responsabilitatea aprovizionării. Își petrecu, de atunci, cea mai mare parte a timpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cerului ca să Împărțim ceaiul. Norocul meu a fost să mă aflu, Într-o dimineață, În piața din Reghistan. Trecea o caravană, o caravană mică; nu număra decât șase sau șapte cămile de Bactriana, cu părul des, cu copite groase. Bătrânul cămilar se oprise, nu departe de mine, În fața dughenei unui olar, ținând la piept un miel de-abia născut; propunea un schimb, meșteșugarul discuta; fără să-și ia mâinile nici de pe ulcior, nici de pe roata sa de olar, arăta cu bărbia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fi trebuit s-o lași pe fata asta în curtea unde ai găsit-o. — Atunci pot s-o păstrez? Tonul meu era cel al unui copil care se agață de o jucărie. Khâli dădu din umeri și le făcu semn cămilarilor să se pregătească de plecare. Cum dădeam să mă îndepărtez, m-a chemat înapoi: — Te-ai atins de fata asta? — Nu, i-am răspuns, ținând ochii plecați. Pe drum, am dormit sub cerul liber, iar paznicii erau alături. Se citea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a căror valoare se schimbă de la o zi la alta. Cine ți-a dat-o? — Un bătrân conducător de caravane, răspunse fără să mintă, dar și fără să spună adevărul adevărat. Avea o grămadă. — Cu din astea plăteau călăuzele și cămilarii, spuse celălalt convins. Cu din astea cumpărau animalele și proviziile... Știi, adăugă apoi cu un zâmbet ironic. Eu mă angajasem să însoțesc „Marea Caravană“, dar cu zece zile înainte de plecare am început să scuip sânge și m-au respins. „Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
1967). Postum îi apar À Jacques Hérold (1969), Ces Pas d’une autre étape (1970). A editat în 1965, împreună cu Gaston Puet, poemul inedit al lui Benjamin Fondane L’Exode, a tradus în franceză din Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu, Eusebiu Cămilar, Zaharia Stancu, Alexandru Vona ș.a. Mai colaborează, între 1921 și 1923, la ,,Adevărul literar și artistic”, ,,Flacăra”, ,,Gândul nostru” (Iași), ,,Năzuința” (Craiova), iar mai târziu și la ,,Clopotul”, ,,Punct” (cu pamflete), ,,Contimporanul”, ,,unu”, ,,Interval”, ,,Journal des poètes”, „Phare de Neuilly
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Jacques Herold, Montpellier, 1969. Ces Pas d’un autre étape, Paris, 1970. Ediții: B. Fundoianu, L’Exode, pref. edit., Paris, 1965 (în colaborare cu Gaston Puet). Traduceri: Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, Paris, 1951; Zaharia Stancu, Le Nu-pieds, Paris, 1951; Eusebiu Cămilar, Dans le brouillard, pref. Louis de Villefosse, Paris, 1952; Leș Premièrs poèmes de Tristan Tzara, suivis de cinq poèmes oubliés, Paris, 1965; Anthologie de la poésie roumaine, Paris, 1968. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 448-450; Șasa Până, Claude
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
Al. Rădulescu, Românii și Dunărea, Al. Manuila, Originea neamului românesc în interpretarea să biologică) și literare (Radu Stoichiță, Note despre intelectual, Alice Voinescu, Umanismul femenin, Adrian Marino, Despre cultura literară). Cronică literară este susținută, printre alții, de Alexandru Piru (Eusebiu Cămilar, „Prăpădul Solobodei”) și George Mărgărit (G. Călinescu, „Sun sau Calea neturburată”). La cronică teatrală Dan Nasta face o critică ascuțită regizorilor Ion Șahighian și Victor Bumbești pentru regia spectacolului cu Horațiu de Corneille, opinie contrabalansata de Petre Constantinescu, care apreciază
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285137_a_286466]
-
stepa), George Lesnea (Nu pot s-ajung, Cântec pentru noi), Ion Pillat (Calendar), G. Tutoveanu (Să-mi cânte, Fir de nalba), Magda Isanos (Spital), Virgil Carianopol (Ana), iar cu proza, Octav Dessila (un fragment din românul Așa a fost), Eusebiu Cămilar (Fugă Rozalinei), Al. Lascarov-Moldovanu (Despre Ion). Dintre articole, se rețin: Gr. Scorpan, Neologismele lui Creangă, Radu Vulpe, Ilirii și formarea neamului românesc, Toponimia antică a pământului moldovean, C.D. Loghin, Patriotismul lui M. Kogălniceanu, Th. Simenschy, Destinul în concepția grecilor. Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286181_a_287510]