251 matches
-
Mihai Eminescu (1850-1889) în satul Ipotești din județul Botoșani. Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Botoșani din anul 2004, având codul , fiind format din două obiective: În anul 1850, familia căminarului Gheorghe Eminovici a cumpărat o moșie în satul Ipotești, unde va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o gospodărie de oameni înstăriți. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormitorul mamei și surorilor
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase. În spatele bisericuței se află mormintele părinților lui Eminescu (Raluca și Gheorghe Eminovici) și a doi frați ai acestuia (Iorgu și Nicu). După moartea căminarului Gheorghe Eminovici (1884), casa nu a mai fost locuită, ajungând să se ruineze. Într-o fotografie din 1916 se observă starea precară a casei: "stîlpii cerdacului lunecau în față" din cauza "unei lente surpări și alunecări de teren". În anul 1924
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
este numele unei vechi familii nobiliare, de origine armeană, din Moldova. Un anume Alsan din Spărieți, Putna, este ridicat boier în jurul anului 1740 de căpitanul Gheorghe , fiul Catrinei Aslănoaie, strănepoata logofătului Dimitrașcu Ciauru. În anul 1822 este pomenit de documente căminarul Constantin Aslan ce numește ca vornic de aprozi pe fiul său, Alecu, hatman de Prut și pe cel de-al doilea fiu, Costache Aslan, ca agă. (cf. Constandin Sion, în volumul său „Arhondologia Moldovei”, Iași 1892) În documente mai este
Aslan () [Corola-website/Science/312984_a_314313]
-
Mișcării separatiste din Moldova. Familia Scheletti era de origine grecească, primul reprezentant al familiei, Theodor Schilet sau Schelitti din Chios, fiind semnalat în cronici la 1570. O ramură a familiei s-a instalat în Moldova și unul din descendenții acesteia, căminarul Dumitrache Schilli, s-a căsătorit în 1777 cu Ecaterina Scanavi, sora lui Vodă Nicolae Mavrogheni, și a avut mai mulți copii, printre care Costandin Schilli, viitor stolnic în timpul domniei lui Scarlat Callimachi. Costandin Schilli avut trei fii: serdarul Anton, aga
Gheorghe Scheletti () [Corola-website/Science/308712_a_310041]
-
și pentru „osebite răsaduri”. Tot acum s-a construit în parc un carusel cu cai de lemn (operă a lui "„Cranțelberg”", mai exact austriacul Adolf Kranzberger) și un bufet de lemn. Un an mai târziu afacerea a fost preluată de căminarul Vasile Gafencu, care a constatat că în jurul bufetului este multă "„necurățenie”" și a solicitat o aprobare pentru a construi un bufet de cărămidă. În 1852 domnitorul Grigore Ghica a împrejmuit parțial terenul cu un grilaj de fier. În același an
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolae Isăcescu, care sunt primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost (re)făcută din vălătuci"". Istoricul Nicolae Stoicescu datează biserica la anul 1825. La 30 iulie 1847, căminarul Gheorghe Eminovici (1812-1884), tatăl poetului Mihai Eminescu, a cumpărat pentru suma de 4.000 de galbeni, două cincimi din moșia Ipotești de la Eufrosina Petrino, moșie cu 330 de fălci de pământ. La intersecția a două drumuri din centrul satului, Gheorghe
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
nouă din vălătuci și cărămidă, în locul unei case mai vechi și dărăpănate. În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț. Acest lucru este menționat într-o scrisoare din 14 aprilie 1909 a lui Matei Eminovici către Corneliu Botez (""Biserica
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
Budenița, ce-i sunt cumpărătură. Vasilco va intra în stăpânirea lor după moartea lui Ilie Ilschi și a soției sale Ileana. La 6 iulie 1835, Ilie Ilschi dăruiește nepotului său de soră Emanuil Stârcea și soției acestuia Ilinca Ralea, fiica căminarului și a svetnicului de coleghie a împărăției Rosiei, Zamfirache Ralea și a soției sale Zmaranda, soră cu Ileana, soția lui Ilie Ilschi, moșia Crasna cu casele zidite, mori, crâșme, velniță, potășării, sticlărie. Va intra în stăpânire după moartea soților Ilschi
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
membru al Junimii, si Nicu, care a murit de o boală de piept, la vârsta de 16 ani. Rămas orfan, Nicolae Istrati s-a instruit că autodidact. El a intrat în administrație sub domnia lui Mihail Sturdza (1834-1849), fiind făcut căminar și numit președinte al Judecătoriei din Iași. După 1848 primește rangul de spătar, devenind și membru în Divanul apelativ. Apoi este făcut postelnic. A participat la Revoluția din 1848 din Moldova, luptând împotriva regimului feudal abuziv. A fost arestat pentru
Biserica Sfânta Treime din Rotopănești () [Corola-website/Science/321662_a_322991]
-
conflict cu Rusia, protectoarea marii boierimi, Ioniță Sandu Sturdza îl trimite, în noiembrie 1824, la Constantinopol, ca secretar al capuchehaiei moldovenești și cu misiunea de a-l instrui pe fiul său, nu însă înainte de a-l avansa de la rangul de căminar la cel de comis. Îndepărtat din viața politică a Moldovei, T. intră în legătură cu cercurile diplomatice constantinopolitane, învață limba turcă, lucrează la scrierile filosofice Cercare împrotiva deiștilor și Zidire politicii întemeiată pe fire omului, traduce Les Ruines de Volney, sub titlul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
28 iunie 1814) . Grigore al II-lea Ghica (26 septembrie 1726-5 aprilie 1733) rânduiește hotarnici la 25 aprilie 1732, În urma cererii postelnicelului Neculai Bucium . În raportul din 20 iulie 1812 privitor la pricina de hotar Între Drăgușeni și Căzănești a căminarului Iordachi Rășcanu și jicnicerul Pan. Buzdugan este amintită hotarnica din 5 iulie 1732 realizată de vornicul de poartă Mihălachi Pătrău și diacul Ioniță Străzăscu, rânduiți din porunca domnului Grigore al II lea Ghica (26 septembrie 1726 - 5 aprilie 1733; 16
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Raportul boierilor din Divan, Înaintat senatorului Crasno Milașevici la 20 iulie 1812, amintește și . Din 1813, Iordache Râșcanu Înaintează jalbă . Maria Holban era datoare vornicului Șerban Negel cu sinet, motiv care a determinat-o să scoată la mezat moșia Frenciugi . Căminarul Iordachi Râșcanu și sora sa Maria Holban se judecau la 19 februarie 1814 pentru moșiile Drăgușeni și Frenciugi, așa cum ne demonstrează anaforaua boierilor. Iordachi Râșcanu a dat jalbă domnului , o parte a averii rămasă de pe tatăl lor fiind vândută la
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
după căsătorie. Este prezentată o diată (izvod de zestre), fără veleat și lună, Încredințată de mitropolitul Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iacov și Antonie, episcopul Romanului. . Lupul Balș, vel logofăt, expune la 27 februarie 1814 motivele, după pravilă, de nesemnare a anaforalei În procesul dintre căminarul Iordache Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Râșcanu și Maria Holban . Vel logofătul D. Sturza face cunoscut la 14 mai 1816 căminarului Iordachi Râșcanu porunca domnului pentru ziua de 21 mai, pentru vinderea moșiei Frenciugi . La 28 iunie 1814 s-a decis ca stolniceasa Maria Holban , iar căminarul Iordache Râșcanu să-și Întregească moșia Drăgușănii până la . Protestele lui Iordache Râșcanu față de vânzarea făcută de Maria Holban s-au dovedit zadarnice, moșia Frenciugi fiind cumpărată de logofătul Costache Conachi, vărul vornicului Șerban Negel, pe care . Matei Negel, fiul lui
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Însărcinat cu Întocmirea unei noi hotarnice, logofătul Coastachi Conachi nu s-a prezentat la starea locului. Documentele au fost din nou cercetate la 25 mai 1838. Comisul Burghelea . O nouă În această pricină este Încheiată la 15 iunie 1843 prin intermediul căminarului Ioan Gherghel și spătarul Grigore Cuza, arbitrii spătarului Costachi Burghelea și a vornicesei Paraschiva Râșcanu . Învoiala din 6 septembrie 1839, Întărită de domnul Mihail Sturza, prevede alipirea părții din Șendreni la moșia Frenciugi, . La 15 iunie 1851 Constantin Burghele urma
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Episcopul Ioanichie dă danie moșia Frenciugi și a treia parte din jumătate de sat din Căzănești clucerului Alexandru Râșcanu și soției sale Casandra . În motivația vel logofătului Lupul Balș din 27 februarie 1814 se arată motivele nesemnării anaforalei În procesul căminarului Iordachi Râșcanu cu sora sa Maria Holban. . Alexandru Rășcanul este atestat la 4 iulie 1772 ca biv vel clucer În zapisul paharnicului Ioniță Cuza, cumnatul său, iscălit și de Tudosiica Cuzoae, născută Râșcanu. Biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu este atestat
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
aceeași cu Măriuța) ; Ghiorghi, primește o casă cu jumătate de loc În Iași, șase pogoane cu livadă la Valea Cozmoaei, ținutul Iași ; Ecaterina, o casă cu jumătate de loc . Potrivit anaforalei boierilor din 19 februarie 1814, privitoare la procesul dintre căminarul Iordachi Râșcanu și Maria Holban, sora sa, , hotărându-se ca , , din care urmau să fie eliminate cheltuielile Înmormântării lui Alexandru T. Râșcanul, Casandra Râșcanu și a Ecaterinei, fiica lor, plata datoriilor către creditorii lui Alexandru Râșcanu, cheltuelile efectuate cu prilejul
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Râșcanu Împrumută 2000 de lei de la fratele său, Iordache Râșcanu. Semnătura Mariei este În limba greacă . Andrei Holban a murit la 1802, fără copii. Maria Holban a rămas văduvă până la moartea sa. La 13 august 1813 s-a hotărât pentru căminarul Iordachi Râșcanu și să-și rezolve conflictul pentru Împărțirea averilor părintești. În urma cercetărilor efectuate de boieri la Mitropolie s-a văzut izvodul de zestre din care reiese că , nepomenindu-se nimic de jumătatea din satul Căzănești, disputată În 1814 cu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
disputată În 1814 cu moștenitorii jitnicerului Panaite Buzdugan . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă jalbele clironomilor jitnicerului Panaite Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Buzdugan, proprietarii moșiei Căzănești, de pe malurile Stavnicului, precum și ale stolnicesei Maria Holban, sora căminarului Iordachi Râșcanu, stăpâna moșiei Frenciugi, și a unei jumătăți a satului Căzănești, . . La 1814 documentele moșiei Frenciugi erau amanetate creditorilor, anume vel vornicului Șerban Costachi și căminarului Mihalachi, care În urma cercetărilor demonstrau numai stăpânirea stolnicesei pe Întregul sat Frenciugi . În jalba din 29 martie 1823, vornicul Iordachi Râșcanu vorbește de satul Frenciugi, . Stolniceasa Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Maria Holban rămăsese numai cu o viișoară la Frenciugi, lucrată de opt scutelnici și cinci slugi . O Însemnare de după 1831 redă cheltuielile făcute cu Înmormântarea Măriuței (Mariei) Holban, născută Râșcanu, În valoare de 1894 de lei, precum și datoriile acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
acesteia achitate . Căminarul Gheorghe Râșcanu se plângea la 5 mai 1820 domniei despre stăpânirea cu nedreptate de către comisul Matei Rosetti a moșiei Frenciugi, a surorii sale Maria Holban, . Judecata a fost amânată de comisul Matei Rosetti (a se vedea jalba căminarului Gheorghe Râșcanu din 6 iulie 1820) . Din 28 decembrie 1821 se păstrează polița lui Paul P. Pan din Galați către Nahman Vecsler pentru . Iordachi Râșcanu, căsătorit cu Paraschiva C. Lambrino, a luat ca zestre moșia Drăgușănii. Paraschiva C. Lambrino era
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
moartea tatălui său este Îndatorat de acesta la plata datoriilor și căsătoria Ecaterinei, sora sa. Iordachi Râșcanu pentru Îndeplinirea cerinței părintești vinde cu 21260 de lei locul caselor din Iași și o vie . Neculae Racoviță dăruiește la 28 iunie 1806 căminarului Iordachi Râșcanu o firtă de loc la Priponești, de care avea nevoie pentru cramă și ogradă, urmând să-l plătească ulterior . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă ale căminarului Iordachi Râșcanu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
iunie 1806 căminarului Iordachi Râșcanu o firtă de loc la Priponești, de care avea nevoie pentru cramă și ogradă, urmând să-l plătească ulterior . Hrisovul lui Scarlat Alexandru Callimachi (27 august 1812-20 iunie 1819) din 28 iunie 1814 atestă ale căminarului Iordachi Râșcanu, proprietarul moșiei Drăgușeni, de pe Stavnic, În vederea Întăririii stăpânirii asupra moșiei sale de către domnie, conform hotărârii judecății divanului din 5 septembrie 1812 . Cercetările efectuate pe baza cărții de judecată a divanului din 1812 demonstrează stăpânirea căminarului Iordachi Râșcanu asupra
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]