20,803 matches
-
mercur,/ cum arăta mama după ce m-au desfăcut de ea./ O culcaseră pe o tablă de șah/ și avea părul atît de lung și de abundent/ că o legaseră de pat cu el." Unele imagini, inițial desprinse din proximitatea cotidianului, capătă o aură de neverosimil și mister, ca în grafica suprarealistă ("o pisică de angora cu blănița-ntr-un nimb de musculițe și fluturi/ se înalță de pe acoperișul/ casei vecine la cer"), în timp ce altele materializează, într-o manieră cam previzibilă, abstracții
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
că o reprezintă, că o caricaturizează. Ele însele sunt, în consecință, niște personaje caricaturale care dacă nu se mișcă în scenă întocmai ca niște păpuși dezarticulate, atunci își mențin așa-zisa lor demnitate printr-un soi de automatism, prin deprinderile căpătate în perioada comunistă. Sunt reamintite două fenomene emblematice, înainte colectivizarea și, după Revoluție, restituirea pământului și investitorii străini. Speranța foștilor colectiviști de a-și recăpăta loturile de pământ, destrămarea colectivelor și a vechii realități, noua stare de lucruri deloc îmbucurătoare
Desfășurarea by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14896_a_16221]
-
prins mai mult în sud, Slobozia și Călărași, cu ceva extensii și prin mediile naționaliste din Ardeal, mai exact din Tîrgu-Mureș, iar crucile de toate felurile și soboarele de preoți ortodocși s-au răspîndit cam peste tot, cele din urmă căpătînd o slăbiciune patetică pentru chipurile cioplite, drept pentru care și-au scuturat busuiocul pe unde au fost convocate, fără crîcnire, fără prejudecăți și, mai ales, fără pic de rușine. Doar Timișoara și Bucureștii au scăpat de această epidemie a pseudomonumentului
Răzbunarea lui Lenin monumentul public după 1989 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14884_a_16209]
-
de greu îi venea să-mi povestească. - Nu, nu, de-acum a trecut ce era mai dureros din amintirea asta. M-am văzut pe mine, pe mine însumi intrînd în încăpere. Închipuiți-vă că, aflîndu-vă în fața oglinzii, imaginea trupului dumneavoastră capătă volum și se desprinde de cristalul oglinzii, venind spre dumneavoastră. E ceva îngrozitor, îngrozitor, îngrozitor. În jurul meu se întrețesuse o atmosferă de neliniște, care mă sugruma. Cea mai cumplită durere ar fi fost atunci o ușurare pentru mine, pentru că nu
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
care, se știe că a fost moralist (tolstoian). <2 martie 1972> în tempo lent Bach și Chopin căștigă în frumusețe; Beethoven pierde la lectura încetinită. Originalitatea cu orice preț! în secolul XX căutarea ei a devenit căutare paroxistică. Semnătura autorului capătă pregnanță mai mare decât însăși opera. Veșnicia este efemerul adus la valoarea continuului. Cât mai repede scrie-ți impresiile despre Paris: - fascinantul - curva dulce cu mărgăritărel de Mai - înainte de a te înfășura el cu miere pe la urechi - Sat uriaș - iluzii
Anatol Vieru: Fragmentarium () [Corola-journal/Journalistic/14957_a_16282]
-
cere extrema intervenție pentru zilele ce urmează se preferă pudrarea și injectarea bolnavului cu întăritoare, spre a zâmbi vizitatorilor. Pentru o mai certă reușită, acestuia i se va servi dulceață, întocmai cum școlarii duși cu dubițe ARO la clase vor căpăta un corn și un pahar de lapte, pensionarii, un covrig cu sare și o halbă de bere, salariații bugetari un spor de 3,8%, șomerii o mie de metri pătrați de pământ cultivabil. Așijderi, nene Iancule, fiecărui ins în dificultate
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
de la Institutul G. Călinescu, autori ai mai-sus-citatei Bibliografii, în două volume (1977-1998): Mioara Apolzan, Marin Bucur, Georgeta Ene, Dorina Grăsoiu, Rodica Florea, Stancu Ilin, Dan C. Mihăilescu. Prin această lucrare, ei demonstrează eficacitatea experienței anilor petrecuți în biblioteci, unde au căpătat dexteritatea intuirii labirintului care înseamnă lumea ziarelor și revistelor, adevărată rețea, nicicând exact delimitată, dar oricând deschizătoare de perspective. Experiență similară au dobândit autorii atâtor cărți despre I.L. Caragiale, înțelegând fiecare în felul său să se impună în aprofundarea acestei
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
carierei mele de observator o mare curiozitate pe care nici nu știam la ce aș fi putut să o folosesc... Lăsând la o parte ideea scrisului, pur teoretică. Pe urmă, încet, încet, foarte încet, încet de tot, ca să zic așa, căpătând o contra-densitate, cu timpul, o contragreutate în raport cu Praful-însuși, această curiozitate tânără, sălbatică, în felul unei jivine în plină vigoare, se înmuiase, dându-se după întâmplări. Așa încât, cu vremea, survenise o dezinteresare, ceva ca o descreștere treptată a forței presupusei sălbăticiuni
18 mai 1963 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14978_a_16303]
-
deocamdată într-o zonă vagă, preconștientă. Ca într-atâtea alte dăți, această operație se dovedește a fi una neliniară, supusă multor amânări, ezitări, reveniri și ocoluri. Rezultatul final va fi însă unul revoluționar. Deși în epocă motivul sexualității începuse să capete o tot mai mare frecvență și vizibilitate în publicațiile medicale, literare sau conexe, el rămâne totuși, până la apariția studiului de față, în cea mai mare măsură marginal (o singură apariție într-adevăr notabilă și de foarte largă audiență: Psychopatia sexualis
Freud, reeditat by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15289_a_16614]
-
ecou necontrolat, după regulile unei bizare și frînte geometrii, numită cu o vorbă inspirată a lui E. Negrici "stilistică a eschivei". Lucrul care mai întîi irită pentru ca apoi să fascineze sînt amuțirile capricioase. Grandilocvența tăcerii umilește nu o dată cuvîntul, "alburile" capătă valoare și e interesant că tocmai gîtuirile, derobările și abdicarea de la ideea poetică fac obiectul mai tuturor judecăților critice, de la N. Manolescu la Valeriu Cristea și de la M. Iorgulescu la Gh. Grigurcu. Din acest creuzet de fine impresii livrești transpare
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15299_a_16624]
-
cu degetul, banalitatea se arată dispusă a se ritualiza, a se încărca din nou cu mister. Se reconsideră ca eternă devenire, ca mirabilă metamorfoză în cursul acesteia. Gesturile actantului, mișcările, deambulările lui, ce pot fi înregistrate sub un unghi funambulesc, capătă aerul unui program inefabil, sugerează o măreție ascunsă precum a unui prinț deghizat în cerșetor: "Într-o odaie străină/ noaptea/ privind în tavan/ pipăind cu mîna peretele/ (pentru ce această viață/ acest eu din care face parte și tencuiala?)/ apoi
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
conceptual, ariditatea vocabulelor care-l compun, ambiguitatea expresivă - acest vers eminescian se prezintă ca unul dintre cele mai patetice strigăte ale unui om mistuit de văpăile iubirii. De îndată ce pragul primului vers a fost depășit elanul dolent al amorului se dezlănțuie, capătă accente puternice, disperate; figurația mitologică începe să aibă rolul de a potența imaginea suferințelor generate de Eros. Iubirea este asimilată unui rug pustiitor, căruia i-au căzut jertfă câteva personaje legendare emblematice, Nesus ori Hercul. În felul acesta, eului strict
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
Iată, de exemplu, ce propuneau copiii, în cadrul experimentului Micul ecran ne prezintă programul, ca titlu pentru emisiunile TV: "Lupul pădurilor" - Emisiune în cinstea P.C.R., "Monumentul morții" - Emisiune pentru comuniști ora 11, "Iarna nepieritoare" - Emisiune P.C.R. ora 9. Abuzurile regimului totalitar capătă în răspunsurile copiilor forme caricaturale, chiar dacă nuanțele, situate undeva între comic și hilar, încep astăzi să se estompeze : "Ministrul e un om care a învățat zece clase și s-a dus la serviciul de miniștri", "Țăran înseamnă un om care
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
sonor. Bela Balász și Fritz Lang se confruntă cu acest fenomen și constată, unul la nivel teoretic, celălalt prin activitatea regizorală, existența unei lumi de sunete și zgomote, ce pătrunde pentru prima dată în conștiința omului și care începe să capete sens. Un exemplu este filmul lui Fritz Lang M- Un oraș caută un cri-minal, în care ceea ce-l dă de gol pe criminal este obiceiul acestuia de a fluiera. Știința vocii a atins apogeul în anii '30 ai secolului trecut
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
ar trebui să devină o întrebare firească în lumea artei literare și teatrale, mai ales ca urmare a faptului că cerințele exagerate ale unei filologii auditive ŕ la Sievers au fost spulberate. Lessing afirma că o frază, un vers pot căpăta prin discursul oral "explicația cea mai elocventă, comentariul cel mai complet". Condițiile receptării literare au fost supuse schimbărilor prin dezvoltarea noilor medii și au determinat implicit și o schimbare în propria receptare a textelor. Vocile celor mai mulți dintre autorii ce au
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă aplec peste orbirea obiectelor/ Și visez zăpada" (Poem șvariantăț). Drept consecință, poetul capătă înfățișarea răsfrîntă de obiect ("Cînd am înfățișarea oferită de o femeie" - ibidem), rezervîndu-și dreptul de a se autocontempla prin mijlocirea acestuia, adică prin gestul poetic de-o sterilă fertilitate paradoxală: "Părul tău rostogolindu-se din unica armonie./ Să ajung la
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
a-l umple cu misterioasele lor semnale într-un extaz în care eul constată că lumea în care credea că a țîșnit eliberîndu-se de sine e constituită din propriile-i simboluri organice. Supusă unui asemenea suflu metamorfotic al subiectului, obiectele capătă structuri, stări și deprinderi anatomice și fiziologice (există o anatomo-fiziologie a anorganicului), după cum regnul vegetal nu pregetă a se umaniza, în sforțarea unei comunicări cu ființa omenească. Însă, fapt cu deosebire relevant, consubstanțierea aceasta are loc și printr-o suspendare
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
fi gazda acestei manifestări cinematografice, precum și a candidaturii unor orașe de mare tradiție culturală ca Lucerna și Berna pentru acest mult râvnit statut. Așa se face că, anul acesta, Zilele cinematografice - numite acum, pur și simplu, Zilele de la Solothurn - au căpătat o nouă identitate vizuală (vizibilă, mai ales, noaptea datorită afișajelor și marcajelor luminoase), și-au sporit locurile de desfășurare (un fost manej a devenit o sală de cinema de 900 de locuri, clădirea unui vechi abator a fost amenajată ca
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
succesul filmului s-ar fi datorat nu atât valorii sale artistice, cât mai ales susținerii venite din partea criticilor de limbă germană, (evident mai numeroși decât cei romanzi). Totuși, însuși faptul că, anual, anumite filme reușesc să treacă frontiera lingvistică și capătă o oarecare notorietate la nivel național, face ca ceremonia găzduită de cinci ani încoace de "Zilele de la Solothurn"să fie o reușită în sine. Revenind însă la premii, să spunem că "Utopia Blues" le-a meritat din plin pe ale
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Gheorghe Grigurcu De altfel, sînt și anii în care C. Dobrogeanu-Gherea capătă și un bust într-un scuar central al Bucureștilor, răsplată de care n-au avut parte figuri mai ilustre ale trecutului românesc". Semnificativă e nota în josul aceleiași pagini, unde Gherea e pus în cumpănă cu... colaboraționistul Petru Groza: "Mai multe
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15347_a_16672]
-
Vântu, care, după ce și-a lichidat conturile în țară, cu unica satisfacție de a fi format un pluton de tineri în specialitate, se pregătește să acționeze prin străinătăți. Dacă pune ochii pe Ungaria, visul cel mai scump al P.R.M.-ului capătă o nesperată șansă de împlinire. Numai pe anonimul telespectator îl pasc halucinațiile. I se năzare că-l vede pe dl. Tucă jucând la fileu cu dl Gyuri Pascu, asistați de trei nude-goale, cu obrajii către ei, iar către spectator, cu
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
deslușească taina: lui Gauche, înlănțuirile de semne nu-i spun nimic de vreme ce el nu poate citi. A nu ști carte devine astfel a nu afla Cartea. Băiatului căruia îi fuseseră refuzate în același timp știința scrisului și darul vorbirii își capătă glasul la contactul cu magicul obiect ascuns printre ruinele mănăstirii. I se păruse totdeauna că "puterea omenească stă în cuvinte" și se purtase față de ele "cu un respect deplin, ca și cum prin realitatea lor ele erau egale cu lucrurile" (p.22
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
felul politic corect în care premierul a știut să-și asume vina" (24ore.mures.ro). Semnificația fundamentală - cea legată de un uz eufemistic al limbii - s-a extins la alte atitudini excesiv puritane, voluntariste și protecționiste, și în genere a căpătat un uz ironic și depreciativ, pe care dicționarele englezești îl înregistrează și care se regăsește și în cele mai multe dintre citatele românești. Sensurile sînt de obicei lărgite: de exemplu prin aplicarea la trecutul apropiat și la discursul său politic: "Discurs internaționalist
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
individului sub auspiciile unei investiții diferite a timpului afectat muncii" și prin urmare resemnificarea nu numai a muncii ca atare, ci și a divertismentului. în centrul atenției rămîne mereu individul, considerat ca egal majorității, cel pentru care munca, lectura, plimbarea capătă aceeași importanță pentru regăsirea interioară și pentru descoperirea lumii. O "retorică a eliberării", o utopie, fără îndoială, pe care Marius Jucan o analizează în contextul modelelor utopice ale secolelele XIX și XX și a consecințelor lor asupra modernității. Dar, din
Proiectul unei culturi terapeutice by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15415_a_16740]
-
Străina ales de mama cea cam excentrică, motiva că familia bărbatului ei, vorbind de ea, îi spunea Străina. I se păruse, nu ofensator, ci foarte interesant, măgulitor și crezuse de cuviință să-și boteze fata astfel; preotul refuzase - de aceea căpătase pe deasupra și numele de Maria - cel care de drept aparține oricărei femei creștine - spusese tot preotul." Străina, cu derivatul Ina, ajunge în casa Elenei Drăgănescu adusă de Marcian, numit de Ina "Maestrul". Ea însăși muziciană - dintr-un fragment aflăm că
Eminescu în proza Hortensiei Papadat-Bengescu by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15429_a_16754]