154 matches
-
se arată. În acea noapte dormi fără vise, pesemne sătulă de cele trăite peste zi. Deși dăruită cu soare de Domnul, ziua următoare începu rău pentru Lina. Aciuitul de milog parcă intrase-n pământ. Nu știa pe unde rătăcea, iar căprița scăpase dincolo de gărduțul ce apăra legumele de oare, dând gata straturile de varză abia învelită, spre toată obida bătrânei. Și-n vreme ce-și ștergea lacrimile c-un colț de basma, prinde curaj, trece drumul și se prelinge încetinel în
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
văita de soarta țării. Asemenea lui, de această dată Iohannis se declară și el aproape zilnic extrem de îngrijorat de lipsa de sustenabilitate a salariilor și pensiilor celor mulți iar între două gemete înlăcrimate mai face repejor însoțit de zgubilitica lui căpriță câte o scurtă excursie prin țările calde, își mai verifică dotarea corespunzătoare a viitorului avion președințial pe care îl va primi în curând plocon din partea ”guvernului său” și numai printre altele și-a descoperit cu grei și timpul necesar măririi
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
ori deoarece rămăsese exagerat de mititel față de funcția lui și nu de altceva dar ca să-i ajungă cât de cât banii de cheltuială necesari în excursiile preconizate deoarece se anunță o vară toridă și indiscutabil va trebui să-și plimbe căprița numai pe undeva prin vreo insuliță mângâială permanent de briza răcoroasă a oceanului fiind foarte preocupat de nevoile Țării și ale poporului român. Bine înțeles, pentru a nu-i fi însă afectate planurile familiare de vreun mizerabil vot de respingere
SUSTENABILITATE TEHNOCRATĂ ROMÂNEASCĂ de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373948_a_375277]
-
Spre al plajei nisip auriu, Ce a fost spălat bine de ploaie Și zvântat de soare,mai târziu. Când deodată în față-i apare Un mic pui de capră, jucăuș. Ea speriată de arătare, Țipă, fugind iute spre tufiș. Și căprița după ea aleargă Să se joace împreună, dorind, Dar mama ta mai tare ne strigă Însă noi,o urmăream râzând. O groapă i s-a ivit în față Și în ea, mama ta a căzut, Dar căprița ceva mai isteață
O ÎNTÂMPLARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375572_a_376901]
-
spre tufiș. Și căprița după ea aleargă Să se joace împreună, dorind, Dar mama ta mai tare ne strigă Însă noi,o urmăream râzând. O groapă i s-a ivit în față Și în ea, mama ta a căzut, Dar căprița ceva mai isteață, S-a oprit în loc,când a văzut. Mămica ta a stat îngrozită, Și speriată n-a mai țipat Iar atunci căprița plictisită, Lăsând-o singură,a plecat. Și uitând iute de întâmplare, Ea cu surorile s-a
O ÎNTÂMPLARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375572_a_376901]
-
O groapă i s-a ivit în față Și în ea, mama ta a căzut, Dar căprița ceva mai isteață, S-a oprit în loc,când a văzut. Mămica ta a stat îngrozită, Și speriată n-a mai țipat Iar atunci căprița plictisită, Lăsând-o singură,a plecat. Și uitând iute de întâmplare, Ea cu surorile s-a jucat Și în apa Oltului, la soare, Râzând fericită,s-a scăldat. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: O ÎNTÂMPLARE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
O ÎNTÂMPLARE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375572_a_376901]
-
o capră ca să o ducă la păscut - bagă-ți mințile în cap, că altfel dai de dracu!'' Iar el, râzând: ,,îl știi dumneata cumva, pe undeva, că eu pe el îl caut?'' Ce să facă? Râdea și unul și altul. Căprița, și asta, sclifosită, îți dai seama?! Până ce urca el cu ea în spinare dealul, cocoțată acolo, în spate, la ditamai vlăjganul, mânca frunze din pomii de pe marginea de drum. La întoarcere, când coborau, alergau de sus în jos, de credeai
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
napi, câteva tulpini de porumb răsărite pe lângă gardul sărăcăcios din jurul gospodăriei. Dimineața lăsa locuința descuiată, cu ușa larg deschisă, să intre soarele și aerul curat înăuntru, iar el pleca pe coclauri întinse din jur, să caute ceva de mâncare pentru căprițe. Ici-colo mai găsea câte un smoc de iarbă, ba mai rupea din tufe niște frunze cu care hrănea protejatele sale neastâmpărate. Dar, ceea ce avea beduinul cel sărac și n-avea niciun alt locuitor al satului, era o viroagă stâncoasă, drept
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
văzând gazela stând aproape, în drum, fără un pic de frică. Se vedea tristețea pe fața animalului din pustie. Atunci, cu ultimele puteri, beduinul deschise buzele, să spună: - Vecine beduin, eu mă sting! Îți dau în grijă toată averea mea: căprițele cele dragi, căsuța, izvorul. Dar, mai ales, îți dau, ca dar de mare preț, această gazelă, suflet de înger! Dar și acest pom de rodie, dar al Cerului. Te rog, ai grijă de ele, ca de sufletul tău! După ce rosti
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
dar parcă esti mai agitat azi. Ori... te-ncearcă bucuria și pe tine? Hahahaha! Bucuria în pieptul lui Stump era nemăsurată, inima îi vibra și cănta, cum nu o mai făcuse niciodată. Era mai iubitor ca niciodată cu dragele sale căprițe, le lua în brațe și le măngăia, le șoptea vorbe calde de iubire. Animalele simțeau și ele toată această revărsare de dragoste plină și îngerească și îi împărtășeau bătrănului trăirile acestuia; se putea spune că era un triunghi al iubirii
COLIBA DIN MUNŢI de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1689 din 16 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374771_a_376100]
-
îndată să-și amenajeze palatele și vilele în care locuise Ceaușescu, lărgind dormitorul și desființând unii dintre pereți potrivit gusturilor sale mai mult ori mai puțin rafinate și totodată, pentru a face pe plac primei sale doamne comparată cu o căpriță care, echipată permanent asemeni unei puștoaice zburdalnice fugea când la terenul de tenis când, după spusele ei, mai ateriza și pe la școala din Sibiu ca să-și mai viziteze elevii. Între timp, ca bun gospodar ce este, neamțul a transmis de
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
el adică, televizoare atât în față cât și pentru cei aflați pe bancheta din spate, aparate de masaj instalate în banchete etc precum și procurarea de îndată a altor limuzine similare tot marca Mercedes pentru înlocuirea limuzinei BMW aflată la dispoziția căpriței lui, limuzină care a trebuit să fie înlocuită deoarece în mod firesc nu-i mai era pe plac. În aceste împrejurări în care majoritatea schimbărilor la nivel de stat adică, mărirea salariilor, a pensiilor, a cheltuielilor cu sănătatea, cu învățământul
CE-AŢI FĂCUT DIN ŢARA MEA, NEMERNICILOR?! de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369216_a_370545]
-
putut acorda câțiva ani un premiu substanțial, de 25 000 de lei, purtând numele donatorului. Printre lucrările distinse s-au numărat Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu (1929), Oameni feluriți de Anton Holban (1930), Molima de Ion Marin Sadoveanu (1932), Căprița de Petre Drăgoescu (1933), Dridri de Ion Cantacuzino (1935). Editura societății a tipărit (în „Colecțiunea de teatru românesc SADR”), până în 1938, circa douăzeci de piese, printre care Păcală de Horia Furtună, Domnișoara Nastasia de G. M. Zamfirescu, Omul care a
SOCIETATEA AUTORILOR DRAMATICI ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289746_a_291075]
-
să am frunze strălucitoare și argintii ca frunzele de mesteacăn!" Și zâna ridică bagheta și dorința imediat se împlini. Tare se mai bucură puiul de brad! Dar bucuria lui nu ținu mult, pentru că într-o zi trecu pe acolo o căpriță cu iedul ei. "la uită-te la copacul acela, ce frunzulițe fragede are!" a spus căprița și au început să-i ronțăie puiului de brad frunzele cele noi. A rămas brăduțul cu crengile goale, caraghios și urât, tremurând de frig
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
imediat se împlini. Tare se mai bucură puiul de brad! Dar bucuria lui nu ținu mult, pentru că într-o zi trecu pe acolo o căpriță cu iedul ei. "la uită-te la copacul acela, ce frunzulițe fragede are!" a spus căprița și au început să-i ronțăie puiului de brad frunzele cele noi. A rămas brăduțul cu crengile goale, caraghios și urât, tremurând de frig. Un an întreg s-a necăjit pănă când, în sfârșit, a venit primăvara și au început
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
În toată firea și visezi cai verzi pe pereți, ia apucă-te de treabă, nu vezi că s-a crăpat de ziuă?!“ Și, abandonând pe cerdac tămâia și agheasma, Mașa desprinse dintr-un cui găletușa, se Îndreptă spre grajd, unde căprița ei, pe care bunica ei o botezase Evlampia și pe care Mașa o alinta cu Evlavia, o aștepta behăind nerăbdătoare cu ugerul doldora de lapte. În timp ce laptele țârâia clipocind În găletușă, Mașa se gândea la ale ei. Prin fața ochilor i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
atunci, motanul n-a mai revenit. Mărfarul l-a dus În Urali sau poate În Siberia. Sau, cine știe, poate trecerea graniței i-a fost fatală. Mult timp după aceea, din șopron s-a auzit behăitul de rău augur al căpriței Eva, Înălțată și ea de Mașa la rang de Învățătoare. Probabil că Eva Îi ducea dorul lui Adam, care, izgonit din casă, obișnuia În lungi nopți de iarnă să toarcă, dormitând În iasla ei. Noul catalog al Mașei era plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
de trupuri care să arate, ca să zic așa, cât de cât acceptabil...“ „Nu v-ați mulțumit să corupeți doar oamenii, ci v-ați dat și la animale! Ce se va Întâmpla acum cu Evlampia?“, exclamă Mașa cu-ngrijorare. „Care Evlampia?“ „Căprița mea.“ „A, făcu Extraterestrul. E spurcată. O vom sacrifica. Trebuie să ieșim oricum din ea. Bicisnicul trup al acestei Evlampii s-a Împuțit de tot...“ Și, spunând aceasta, Extraterestrul Începu să se răsucească În dreapta și În stânga, ieșind Încetul cu Încetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
a știut, nici chiar Ella Llewellyn. Cui îi pasă, mi-am spus eu, și am încercat să o înghesui imediat în pat Aveam o mare dorință să o posed iar. M-a lăsat să o mozolesc, scoțând acele suspine de căpriță care știe că îmi plac, pline de promisiuni amănunțite despre talentul viril și candid - după care cere o întrerupere, se strecoară din pat, își aranjează hainele de pe ea, se piaptănă, își schimbă pantofii, se pudrează, și-l scoate pe Pulănescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
măi Martine, Că-ți dau pâine cu măsline! Frunză verde garofiță, Ursăreasca, măi bădiță!” cânta tata în timp ce imita jocul ursului jucând cu pas apăsat, însoțindu-și din când în când cântecul cu mormăituri morocănoase, spre amuzamentul copiilor. Mie îmi place căprița, e tare drăgălașă și jucăușă! Tata intră în rol, imitând căprița prin joc și cântec. „Ța! Ța! Ța! Căprița me, Că eu bine te-oi țâne! Gătită cu flori pe cap Te-oi juca astăzi prin sat! Îți dau grâu
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Ursăreasca, măi bădiță!” cânta tata în timp ce imita jocul ursului jucând cu pas apăsat, însoțindu-și din când în când cântecul cu mormăituri morocănoase, spre amuzamentul copiilor. Mie îmi place căprița, e tare drăgălașă și jucăușă! Tata intră în rol, imitând căprița prin joc și cântec. „Ța! Ța! Ța! Căprița me, Că eu bine te-oi țâne! Gătită cu flori pe cap Te-oi juca astăzi prin sat! Îți dau grâu și fân de munte, Ia mai stai într-un genunche Și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
ursului jucând cu pas apăsat, însoțindu-și din când în când cântecul cu mormăituri morocănoase, spre amuzamentul copiilor. Mie îmi place căprița, e tare drăgălașă și jucăușă! Tata intră în rol, imitând căprița prin joc și cântec. „Ța! Ța! Ța! Căprița me, Că eu bine te-oi țâne! Gătită cu flori pe cap Te-oi juca astăzi prin sat! Îți dau grâu și fân de munte, Ia mai stai într-un genunche Și te pune-ntr amândoi, C-așa-i jocul
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
cela al meu era dintr-un sat de pe lână Iași. Și spunea el că înainte de a ajunge în satul lui, venind dinspre Iași, treci pe o uliță numită Trei Fântâni. La capătul acestui drum te întâmpină botul unui deal numit Căprița. Din acest loc și până în satul camaradului meu, drumul curge la pas alături de un firicel de apă, care clipocește adormit pe adâncitura unui pârâu, printre fire de papură și pănușiță. În dreapta drumului, dealul Căprița își întinde parcă un braț care
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
te întâmpină botul unui deal numit Căprița. Din acest loc și până în satul camaradului meu, drumul curge la pas alături de un firicel de apă, care clipocește adormit pe adâncitura unui pârâu, printre fire de papură și pănușiță. În dreapta drumului, dealul Căprița își întinde parcă un braț care până la urmă ajunge în culmea Păunului... Cică în vremuri străvechi, începând încă dinainte de a se pomeni de târgul Iașilor, pe acolo ar fi trecut un drum foarte însemnat, pe unde umblau mulți negustori moldoveni
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
drumul forestier, de pe Valea Brădetului. Urcușul devine accentuat, chiar abrupt, prin pădure, către piscul mai îndepărtat, zis al Grohotișului. Pe neașteptate, soarele străpunge radios, prin desimea coronamentului de frunziș, locul lărgindu-se, odihnitor și vesel, într-un luminiș înverzit: Poienița căprițelor! Acum o recunosc, în special după buturuga din mijloc, scobită de intemperii și de ghearele ascuțite ale urșilor bruni, în forma încovoiată a unui jilț domnesc. Ori... În forma unei iesle? Un bărbat tânăr, blond, înalt, cu părul și barba
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]