158 matches
-
În statistica din 1860-1862 sunt indicate 78 de cărămidarii existente în Moldova, dintre care numai 14 la sate. În realitate numărul cărămidăriilor din sate era cu mult mai mare. La 1849, de pildă, numai în satele ținutului Roman funcționau șapte cărămidării. Cea mai răspândită formă de producție a cărămizilor era atelierul cu 1-3 sau chiar mai mulți lucrători vremelnici. În 1861 funcționa la Negrești (Vaslui) o cărămidărie cu șase lucrători angajați, producând 50.000 cărămizi pe an. Cărămidarii din sate, care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mult mai mare. La 1849, de pildă, numai în satele ținutului Roman funcționau șapte cărămidării. Cea mai răspândită formă de producție a cărămizilor era atelierul cu 1-3 sau chiar mai mulți lucrători vremelnici. În 1861 funcționa la Negrești (Vaslui) o cărămidărie cu șase lucrători angajați, producând 50.000 cărămizi pe an. Cărămidarii din sate, care erau în marea lor majoritate țărani clăcași, profesau acest meșteșug în timpul liber. Ei se angajau dintr-un loc în altul, pe la târguri și pe la moșiile boierești
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acest element s-ar putea extinde definiția de manufactură asupra, de pildă, lucrărilor agricole pe o moșie oarecare, unde toți lucrătorii cooperează printr-o diviziune a muncii, la strânsul și treieratul grâului de exemplu, ceea ce este cu totul greșit. În ceea ce privește cărămidăriile, în care lucrează pe baza diviziunii tehnice a muncii câteva zeci de oameni, ele deasemenea nu sunt manufacturi, de vreme ce au un caracter instabil și vremelnic, iar numărul lucrătorilor variază nu numai în funcție de comenzile pe care le obțin întreprinzătorii, ci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
corăbii, adică pentru a o exporta. Chiar de la început Goldner nu s-a mulțumit cu beneficiile obținute din vânzarea conservelor, ci, în dorința de a le mări, a înființat pe lângă fabrică o cârciumă „i alte de ale mâncării” și o cărămidărie cu două cuptoare, încălcând în felul acesta drepturile posesorului moșiei Țiglina, proprietate a Mitropoliei Moldovei, pe care era instalată fabrica. Întreprinderea lui Goldner sau mașina de „carne murată”, cum o numeau moldovenii, era acționată prin forța aburului, iar drept combustibil
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
timide. În Moldova s-a continuat așadar să se prelucreze lemnul manual sau prin instalații mecanice meșteșugărești de tipul ferăstraielor, care, probabil, satisfăceau atât nevoile interne, cât și cele de export. Printre primele fabrici construite în Moldova a fost și cărămidăria de la Iași. Înființarea ei s-a datorat faptului că, așa cum am arătat, producerea cărămizilor prin metode tradiționale nu mai corespundea cerințelor mereu crescânde. Cărămizile se făceau prost și „zăbavnic”, din care cauză „împodobirea orașelor numai cu greu se închipuiește”, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fost construită pe un loc de 161/2 fălci, luat cu bezmăn în Păcurari (Iași) de la mănăstirea Trei Ierarhi. Deși Ion Ionescu de la Brad anunța că mașina fusese pusă în funcțiune de-abia prin 1860, dovezi incontestabile demonstrează că acea cărămidărie folosea mașini încă din 1843. N. Suțu definea acea cărămidărie în 1849 ca o „cărămidărie mecanică”, iar într-o notă contabilă a societății, datând din 1843, s-a notat că mașinile au fost aduse de la Viena de către un oarecare Lambert
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu bezmăn în Păcurari (Iași) de la mănăstirea Trei Ierarhi. Deși Ion Ionescu de la Brad anunța că mașina fusese pusă în funcțiune de-abia prin 1860, dovezi incontestabile demonstrează că acea cărămidărie folosea mașini încă din 1843. N. Suțu definea acea cărămidărie în 1849 ca o „cărămidărie mecanică”, iar într-o notă contabilă a societății, datând din 1843, s-a notat că mașinile au fost aduse de la Viena de către un oarecare Lambert. La 27 ianuarie 1843 se pare că mașinile erau deja
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la mănăstirea Trei Ierarhi. Deși Ion Ionescu de la Brad anunța că mașina fusese pusă în funcțiune de-abia prin 1860, dovezi incontestabile demonstrează că acea cărămidărie folosea mașini încă din 1843. N. Suțu definea acea cărămidărie în 1849 ca o „cărămidărie mecanică”, iar într-o notă contabilă a societății, datând din 1843, s-a notat că mașinile au fost aduse de la Viena de către un oarecare Lambert. La 27 ianuarie 1843 se pare că mașinile erau deja în țară, căci la acea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cărămida de zidit”, au hotărât să construiască „o fabrică de cărămidă a statului”, prin funcționarea căreia, „concurența ce s-ar face speculanților particulari, obștea să poată afla cărămidă și de o calitate mai bună și cu prețuri mai priincioase”. Acea cărămidărie a fost construită în mahalaua Păcurari, dar, ca și în cazul precedent, documentele nu ne permit să facem preciziunile cuvenite. Așadar, în domeniul construcțiilor de cărămidă, încă de la începutul deceniului cinci, a fost introdusă prima instalație mecanică, alături de care, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
erau liberi din punct de vedere juridic. Ei se angajau la patronii-meșteri prin „bună învoială”, libertatea lor rămânând oarecum îngrădită, după cum am văzut, prin unele prevederi perimate, dar neînsemnate ale regimului de breaslă. La unele ateliere ale cooperației capitaliste simple (cărămidăriile, de pildă) și la manufacturile-zalhanale, întreprinderi care funcționau vremelnic, unii lucrători se recrutau dintre țăranii clăcași, deci nu erau liberi juridicește. Ei se angajau în timpul lor disponibil, după împlinirea obligațiilor față de stăpâni. Această din urmă stare de lucruri o întâlnim
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dovedește faptul că singura fabrică de hârtie, care a funcționat între anii 1848 și 1864, a fost înființată în 1841; deasemenea, singura instalație mecanică de producere a sticlei a fost construită înainte de 1848 și același lucru se poate spune despre cărămidăria mecanică, despre una din fabricile de lumânări ale lui Th. Ghica și despre fabrica de conserve de la Țiglina (Galați). Să mai adăugăm la cele de mai sus și încercările nereușite de fondare a unor instalații mecanice de preparare a macaroanelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să fie subliniat faptul că întreprinzătorii s-au străduit să achiziționeze mașini la nivelul tehnicii europene sau să perfecționeze procesul de producție: introducerea presșpanului în fabrica de hârtie a lui Asachi, folosirea celor mai bune, rentabile și productive mașini în cărămidăria de la Iași, la fabrica lui Kogălniceanu, tendința de a generaliza folosirea forței aburului etc. Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor mecanice erau mici. Cele mai multe nu erau fabrici în înțelesul major al cuvântului, ci instalații mecanice cu o capacitate de producție redusă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Cucușka asta, despre care credeam că se duce într-o direcție necunoscută, spre țări inexistente pe hartă, spre munți cu crestele înzăpezite, spre o mare nocturnă unde felinarele bărcilor se confundă cu stelele. Acum știu că trenul ăsta merge de la cărămidăria din Saranza la gara în care i se descarcă vagonetele. Doi sau trei kilometri cel mult. Frumoasă călătorie! Da, acum știu asta și, deci, nu voi mai putea niciodată să cred că șinele din fața mea sunt nesfârșite, iar seara asta
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
clan, pentru a fi reluată, mai mult declarativ, abia spre final. Un gest de curaj și, în ultimă instanță, un gest politic - Ștefan Rohia, un licean utecist, arborase, în timpul ocupației horthyste, în semn de protest, tricolorul românesc pe coșul unei cărămidării dintr-un orășel nord-transilvănean - tinde a se motiva ca o răscumpărare, în ordine morală, a clipelor de lașitate care duseseră la o „imperceptibilă decădere din bărbat în bărbat” a unui neam. Personajul central pare a fi, astfel, ispitit să compenseze
SALAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]
-
după ambarcațiunile suspendate, ci și după cazanele ei; baleniera, în mod curios de a unește în cuprinsul ei zidăria cea mai solidă cu stejarul și cu cînepa. E ca și cum pe puntea ei de scînduri ar fi adusă, de pe cîmp, o cărămidărie. Cazanele sînt așezate între arborele trinchet și arborele mare, adică în partea cea mai încăpătoare a punții. Grinzile de sub ele au o rezistență deosebită, pentru a putea susține greutatea acestei construcții de cărămidă și mortar, înaltă de cinci picioare și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și neterminată de ani de zile, peste care treceau unul după altul anotimpurile. La ultima vizită a mamei la locuința mea din București, locul era gol. Un loc întins, înconjurat de blocuri cenușii, plin de buruieni crescute peste rămășițele unei cărămidării. Apoi, într-o vară nivelaseră locul și înălțaseră cu sârg, până la sfârșitul verii, clădirea cu două etaje pe care o vedeam și astăzi ori de câte ori ieșeam pe balcon: stâlpi, planșee, scările dintre etaje, cu paliere la fiecare jumătate de etaj, o
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de aur în inventar), ci și din inventarul diferitelor situri (așezări și necropole), din perioada secolelor V-VII, de pe teritoriul Moldovei, cum sunt cele de la Mănoaia-Costișa, Târpești, Secueni, Săbăoani-Neamț; Hlincea, Valea Lupului, Spinoasa, Erbiceni, Crucea lui Ferenț-Iași; Botoșana-Suceava, Suceava-Șipot, Botoșani-Dealul Cărămidăriei, Dodești (jud. Vaslui) etc. Descoperirile din 1962 de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au demonstrat că, pe fondul unitar al culturii Sântana de Mureș, au apărut, încă din prima jumătate a secolului V, primele elemente specifice culturii romanice. Inițial s-a vorbit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ritul de înmormântare dominant, nu doar în zona Bazinului Bârladului, ci pe întreg teritoriul Moldovei, este cel al înhumării, fapt argumentat de mormântul descoperit la Fundu Văii, de cele din tumulul funerar de la Valea Lupului, din necropola de la Botoșani - Dealul Cărămidăriei, Nichiteni - Botoșani ș.a. Ritualul practicat era simplu (scheletul depus pe spate, cu capul la vest, picioarele la est, iar mâinile pe lângă corp sau pe abdomen) și de cele mai multe ori lipsit de inventar. În ultimii ani, în literatura de specialitate a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
putea fi purtată și în a doua parte a veacului respectiv, fiind similară, ca formă și decor, exemplarului de la Cireșanu - Prahova. În mormintele din afara bazinului au fost descoperite piese diverse: cercei, ace de păr, fibule romane târzii (cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei), brățări din fier, mărgele de chihlimbar (Roman-Cartierul N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
N. Bălcescu) și o brățară din bronz (M1 de la Valea Lupului). Ritul și ritualul de înhumare dezvăluie, pentru această etapă, caracterul posibil creștin al defuncților, nu doar din Bazinul Bârladului, ci și din afara lui (cu excepția celor din cimitirul de la Botoșani-Dealul Cărămidăriei). b) Pentru secolele VI-VII, situația se schimbă, față de etapa anterioară, în sensul creșterii numărului de morminte de incinerație, poate și sub influența pătrunderii pe teritoriul românesc a grupurilor de slavi, care la moarte erau incinerați. Această problemă rămâne discutabilă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
verde, toate datând din perioada secolelor IX-X. Cercetare: Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272; Teodor 1997c, p. 40. 6. Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Gura Băncii: în preajma cărămidăriei s-au găsit fragmente de vase lucrate la roată, ornamentate cu incizii, orizontale și în val, specifice secolelor VIII-IX și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1951. Materialul aparține Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 56. b) I.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
loessoide și argilele extrase din anumite puncte au fost utilizate la fabricarea cărămizii, chirpicilor și la tencuirea clădirilor din bârne (așa s-a realizat clădirea școlii din satul Dealu Perjului în anul 1964 - din chirpici realizați de către familiile Benescu în cărămidăriile din satele Laz și satu Nou). Anterior anului 1962, pe seama argilei, în satul Tarnița exista o grupare de meșteri olari, sub conducerea meșterului Ion Miron. Începând cu anii comunismului, acest meșteșug a dispărut, din păcate. În zona comunei, în albia
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
este mediul vieții, cu componente multiple, de la cele obiectuale, la cele spirituale, de la cele amorfe, la cele vii, de la cele inerte, la cele sensibile. Este chiar lăcașul, mediul placentar al vieții. Perspectiva materialistă schilodește spațiul, exclude omul, transformă creativitatea în cărămidărie. Spațiul invită Economia să se întemeieze pe alte principii decât cele materiale, nevoile umane nefiind doar exclusiv materiale. Spațiul impune Economia să fie o știință antropică, ca produs al conștienței desfășurate în regim de complexitate a expresiilor. Imaginea spațiului nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea lui Busuioc; Cărarea pe Deal, Cărarea prin Dos, Drumul de la Hotar, Drumul la Mănăstire, În Curături, În Prund, La Canton, La Crucea lui Catană, Pe Chisc, Peste Baltă, Ulița la Cărămidărie, Ulița spre Țarnă etc. E de observat din asemenea exemple că în cazul toponimelor care indică raporturi de proprietate se utilizează articolul definit (mai ales antepus), iar când e vorba de cele orientative au prioritate prepozițiile pentru acuzativ. Din punct
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Hodocin, mereu extinse și actualizate cu apariții recente în epoca sa privitoare la: tehnica organizării moșiilor și a construcțiilor agricole; construcția morilor, a pivnițelor sau a diferitelor articole și unelte de uz casnic; construcția velnițelor, a fabricilor de oțet, a cărămidăriilor, ipsosăriilor și vărăriilor; silvicultură, chimie, matematică; montanistică sau geologie și mineralogie (între acestea pot fi citate compendiile și manualele datorate lui Fr. Mohs, Natur-Geschichte des Mineralreiches, Wien, 1836; Karl Cäsar Leonhard, Lehrbuch des Geognosie und Geologie, Stuttgart, 1835 și Karl
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]