209 matches
-
pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme de lemn și se lasă să se coacă la soare. Dar mai ales cărămidarii i-au influențat pe copii printr-o serie de practici rituale și invocații magice de alungare a norilor. Am amintit deja de ritualul îngropării sub vatră a unei păpuși antro- pomorfe și a unui animal sacrificat. Astfel de practici și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și invocații magice de alungare a norilor. Am amintit deja de ritualul îngropării sub vatră a unei păpuși antro- pomorfe și a unui animal sacrificat. Astfel de practici și incantațiile magice care le însoțeau erau secrete păzite cu strășnicie de către cărămidari, „pentru că [de s-ar afla] și-ar pierde puterea de a mai lega ploaia” (14, p. 480). Dar ce poate fi ținut ascuns de ochii curioși și fascinați ai copilului ? ! Procesul de fabricare a chirpicilor, mai ales coacerea lor la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Procesul de fabricare a chirpicilor, mai ales coacerea lor la soare, reclama neapărat vreme frumoasă și însorită. Ploaia ar fi întârziat sau chiar ar fi compromis rezultatul muncii. În această situație, scopul principal al practicilor rituale și invocațiilor magice ale cărămidarilor era acela de „a lega ploile” pe toată perioada coacerii chirpicilor (31). În aceste practici și incantații își au originea formulele recitative prin care copiii invocă soarele : Cărămidă lucitoare [udă], Dă, Doamne, să fie soare ; sau Cărămidă moale [necoaptă], Dă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ploaia putea fi „dezlegată” : Cărămidă nouă, Dă, Doamne, să plouă. Numărul disproporționat de mare al recitativelor de oprire a ploii și de invocare a Soarelui, față de cele de „dezlegare a ploii”, este simptomatic : scopul principal al practicilor rituale efectuate de cărămidari era, evident, acela de a „lega ploile”, și nu invers. Ecouri ale unui alt gest ritual, practicat mai cu seamă de cărămidărese, se regăsesc de asemenea în folclorul copiilor. Este vorba de așa-numita clocire a cărămizilor. Femeile cărămidarilor, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de cărămidari era, evident, acela de a „lega ploile”, și nu invers. Ecouri ale unui alt gest ritual, practicat mai cu seamă de cărămidărese, se regăsesc de asemenea în folclorul copiilor. Este vorba de așa-numita clocire a cărămizilor. Femeile cărămidarilor, de regulă cele bătrâne, sau vrăjitoarele tocmite anume se așezau pe câteva cărămizi ca pe niște ouă, simulând clocirea lor. Făceau aceasta tot timpul cât dura coacerea la soare a cărămizilor. Meca- nismul de funcționare a gândirii magice este ușor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
caz s-a apelat la un sistem juridic instituționalizat. De regulă însă, se aplica legea nescrisă a comunității : cel prins că practica astfel de „boscoane” (farmece), care aduceau prejudicii economice colectivității, era bătut sau amenințat cu moartea ca să pornească ploile. „Cărămidarii sunt cei ce totdeauna leagă ploile”, sună o credință populară din Moldova, culeasă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Sătenii „se întreabă care om a legat ploile și se necăjesc [= se chinuie] a-l găsi, ca să-l bată, să dezlege
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ouăle] Și face furtună (11, p. 145) ; sau Băieții le-adună, Le pune-n căciulă Și le dă pe gârlă (40, p. 25). Ipoteza de mai sus este confirmată de credințe populare culese în jurul anului 1900 : „Cineva fură de la țiganii cărămidari o cărămidă nearsă” - sună „credința cea mai lățită” în Banat, Muntenia și Făgăraș - „și o aruncă în apă [sau «în puț» sau «la roata morii»] și ploile se dezleagă” (9, p. 66 ; 55, p. 93), sau „Alți cărămidari pun o
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de la țiganii cărămidari o cărămidă nearsă” - sună „credința cea mai lățită” în Banat, Muntenia și Făgăraș - „și o aruncă în apă [sau «în puț» sau «la roata morii»] și ploile se dezleagă” (9, p. 66 ; 55, p. 93), sau „Alți cărămidari pun o femeie de clocește ouă [de lut] și tot ei o scoală ; dacă ar sparge atunci toate ouăle, ar îneca ploile lumea” (20, p. 125 ; 14, p. 482), sau „S-aude, zic unii, că în vârful unui copac înalt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
335 6. Fecioara și Fiara. Legarea magico-erotică ................................................... 342 . Analogii mito-simbolice ..................................................... ................. 359 Note ..................................................... ...................................... 363 VI. Folclorul copiilor. Reminiscențe magico-rituale 1. Homo ludens - Homo magus ................ 375 2. Decapitarea rituală ..................................................... .................... 382 3. De la sacrificii umane la ofrande alimentare ................................................ 390 4. Meteorologia magică a cărămidarilor ..................................................... .... 393 5. Omul, partenerul zeului ..................................................... ................ 396 6. Demonologie populară ..................................................... ................... 401 7. Din nou despre legarea demonului ..................................................... ....... 406 Note ..................................................... ...................................... 409 VII. Narcotice și halucinogene în spațiul carpato- dunărean. Utilizarea cu caracter religios și magico- ritual a plantelor psihotrope 1. Mătrăguna, măselarița
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
15 apartamente, București, str. Cazărmii 95, str. Uranus 33, 35, 68. 3218. Georgescu Gh., 4 apartamente, București, str. Iancu Căpitanul 19; str. Ghiulamila. 3219. Georgescu Ion, 6 apartamente, București, B-dul Suvarov 22, sos. Giulești 130, str. Carol Davila 58, str. Cărămidari 3. 3220. Grigorescu Paula, 6 apartamente, București, str. Odoarei 22. 3221. Georgescu Nicolae, 4 apartamente, București, str. Pictor Mirea 10; str. Occidentului 42; calea Victoriei 143. Sinaia, str. Kogălniceanu 12. 3222. Galin Wihlemina, 3 apartamente, București, str. Muzeul Zambaccian 30
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Elenă Cuza 42; calea Dudești 46; str. Sebastian 44 5782. Popescu Mihail, 4 apartamente, București Intrarea Uranus 4 5783. Popescu Nacu, 6 apartamente, București calea 13 Septembrie 87 5784. Preda M. Stan, 18 apartamente, București calea Șerban Vodă 109; str. Cărămidarii de Jos 45; str. Nae al Sitei 16; str. Senat 89 5785. Panaitescu Alexandru, 5 apartamente, București str. Alex. Bălășoiu 4-10 5786. Pavelescu Ana, 4 apartamente, București str. Arionoaiei 42 A 5787. Paraschivescu D. Ioan, 8 apartamente, București, sos. Viilor
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
aceasta chiar de la primii pași făcuți În capitală. (Ă). Printre titlurile care-i vor opri privirea se vor afla și câteva din cele ale colecțiilor populare de nuvele lansate de Editura Scânteia sau de Editura pentru literatură și artă: Țesătoarea, Cărămidarii, Andrei Buda merge la școala de cadre, S-a spart satul, Dușmănie. (Ă). Muncitorul este pus la locul ce i se cuvine, la rangul de erou central al desfășurării epice, și odată cu aceasta, o lume nouă de preocupări, de probleme
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
partidului care le apără interesele. (Ă). Poate nicăieri cititorul nu-și va da mai bine seama că literatura noastră tânără este dominată de timpul pe care-l trăim - un timp plin de sevă, dinamic, proiectat spre viitor - decât În nuvela Cărămidarii a lui V.Em. Galan”. Mult mai reduse ca număr, apar În acest an și romane. Spre deosebire de nuvelă, orientată spre realitatea imediată, romanul ancorează tematic pe coordonate istorice, evocator-revoluționare: Evadare de Al. Jar, Negura, de Eusebiu Camilar, Zilele vieții tale
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și atât de puternică. În cursul anului ce se încheie s-au înființat încă următoarele filiale: Brașov, Arsache și Găujani în Vlașca, la Câmpeni, în județul Turda și la Năsăud. S-a înființat o grădină de copii în Capitală la Cărămidarii de Sus, s-a inaugurat Capela Institutului din Iași. Financiarmente, grație conversiunii, toate datoriile au fost consolidate, punând Societatea Ortodoxă la adăpostul oricărei lovituri. Ciclul de conferințe religioase ce s-au ținut în cursul lunilor noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
ei, nu veneau nici ciorile. Acum, poftim la ce le-a trebuit căminul cultural...“ Într-adevăr, cu puțin timp Înainte ca satul să fie invadat de ciori, fusese construit căminul cultural. Pentru aceasta, oficialitățile aduseseră mai multe șatre de țigani cărămidari, care, trudind din greu o vară Întreagă, arseră atâtea cărămizi, Încât s-ar fi putut construi nu un cămin sătesc, ci un adevărat palat. O parte din cărămizi s-au topit fără urmă, iar cu cele rămase s-a ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
omul trecea pe la un coșmar. De la nebunii ăia, pe lângă gard. Ei, ajungea pe lângă „Automatică“, pe partea ailaltă, vrea să se ferească de câinii ăia și ajungea și spunea: „Of, mai am puțin și ajung la Big Berceni, aici“. Trecea pe lângă Cărămidarii pe jos, așa-i spuneam. Morții-s morți, n-are ce să-i facă. Țup!... dat cu făină d-aia albă. Ieșeai de după gard. Când vedea, putea să și cadă acolo. Zicea: „Fugiți, călcâie, că vă cacă“. Nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
hotărât, nu prididea să reorganizeze statul cât se putea de bine. Mă refer la meșteșuguri de toate felurile. Potcovarii, fierarii și tâmplarii supraviețuiau fiindcă era nevoie de ei, dar numai cei mai rudimentari, căci pentru longobarzi conta funcționalitatea lucrurilor, în timp ce cărămidarii, aurarii, gravorii, dăltuitorii, mozaicarii, pictorii și cei iscusiți în alte meșteșuguri nobile fie că migraseră de ani buni în ținuturile bizantine, fie că dispăruseră rapid pe motiv de bătrânețe sau din lipsă de discipoli. Longobarzii considerau arta bizantină ca fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să înșiri lucruri atât de însemnate, cu un deget arătător așa de plin de funingine. Și chiar din acea dis-dimineață de joi, 21 aprilie, se trezi cu patul plin de grămăjoare de degete retezate, aparținând vecinilor simpli de pe străzile Aluniș, Cărămidari, Militaru, gospodari ce nu se temeau de sacrificii când devenea cazul de a-și ajuta aproapele. Erau degete arătătoare de toată mîna: curate și însîngerate, sparte de negi sau de bătături și netede, subțiratice sau butucănoase. Păi, da, dar puteai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
castraveți în blidele lor murdare și mâncau. La prânz, opreau iar lucrul. Țigăncile deșelate de corvoadă aprindeau focuri, fierbeau câte o zeamă lungă și se odihneau. Prin septembrie, ajunseseră la turnuri. Mahalagiii priveau, le creștea inima. Nu-i mințise primăria. Cărămidarii terminaseră. Într-o săptămână au pus turlele, au bătut tabla deasupra, au potrivit streșini și burlane, ghiventuri de aramă, s-o împodobească, și s-au dat jos de pe schele. 131 Atunci a venit un meșter talian să așeze marmura la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Griviței, vesel, mâncată bine. Calea Negustorilor abia se deslușea. Roțile săltau prin gropile acoperite de noroi. La casele evreilor se aprindeau lămpile. Mirosea încă a zăpadă, dar frigul nu mai avea atâta putere. La pod, bătea spre câmpul Tăcăliei, pe lângă cărămidarii, pe drumurile proaste ale Grantului. Când se lumina bine, trecea de Puțul Dracului, unde omorâseră unii o femeie, și lua străzile la rând. Se dădea jos de pe capră și striga în poarta fiecăruia: -Punea! ,-; 168 În mahalaua asta lăsa o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
olari, 5 rotari, 3 butnari, 2 cojocari, 2 pietrari, 2 pâslari, 5 plugari, 1 sumănar, 2 chelari, 2 pânzari, 3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în propria-i capacitate de organizare a "Institutului economic 16 și atelierul mecanic" ce urma a se deschide în capitala Moldovei. Deosebit de acestea, își declara priceperea confirmată ulterior prin fapte în construcția diverselor binale și instalații, precum: hambare, grajduri, velnițe, cărămidarii, mori etc., dar și în instruirea școlară a meșterilor lăcătuși, dulgheri și strungari. Nu-și declina competența, ba dimpotrivă, în domeniul exploatării ocnelor de sare17, de care iarăși își va lega numele și în Moldova foarte curând. Orizontul larg al
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a slujit în conducerea spirituală a bisericii creștine baptiste „Maranata” din Arad. Bârniș Ștefan s-a născut la data de 12 ianuarie 1948 în Sadova, Oltenia, într-o familie de romi. Familia în care s-a născut erau de meserie cărămidari. La vârsta de 25 de ani Fănică Bârniș lucra la o cărămidărie în Mâsca, județul Arad. Acolo a auzit pentru prima dată Evanghelia prin Fericean Ștefan, un absolvent la facultatea de muzică. Astfel că, după ce s-a mutat cu munca
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
și târnosită în aceeași zi după un an, la biserica Tuturor Sfinților din Podul Târgului de Afară, apoi la lăcașurile dăruite de domn cu odoare și cărți: biserica de lemn a Oltenilor, biserica Sfântul Nicolae din Prund, apoi cea a Cărămidarilor, a Sloboziei a lui Leon Vodă, dăruită de vodă cu o cruce de piatră, cea a Staicului și Schitul Hagiului, a Sfântului Nicolae de lângă jitnița domnească, a Sârbilor. Apoi s-au pornit clopotele de la mânăstirile cele mari, de la Radu Vodă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spre zăvoiul cu grădini și sălcii le îngâna jalea Biserica lui Bucur, cea ridicată din piatră de Mircea Vodă. Peste ape, de unde Mostiștea se pierdea în lacuri venea glasul ctitoriei de la mânăstirea Mărcuța a sfinției sale Theodosie și tot așa, de la Cărămidarii de Jos până la Mogoșoaia, de la mânăstirea Plumbuita, dinspre răsărit, până spre zarea de apus străjuită de mânăstirea Cotrocenilor... iată, bat clopotele într-o dungă. Bat clopotele într-o dungă și pleacă mereu călărași pe iuți cai de poștă în tot
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]