224 matches
-
Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la căratul bagajelor pe o distanță mai scurtă. De aici, mai aveam încă vreo trei sute de metri până la gara fluvială, dar nu ne grăbeam. Până la plecarea navei mai erau vreo două ore. După ce ne-am procurat tichetele de drum până la Crișan de la
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
dimineața o petrecuserăm docile pe lângă baba Mărgărita, astâmpărând păsările, aducând apă în jgheaburi și în butoiul de lângă cunie, să fie pentru seara de spălat și câte altele. Cum izvorul de la care așteptam să vină apa era departe de casă, drumurile, căratul și...căldura ne slăbiseră și ne încinseseră. Eram roșii ca racii clocotiți. Neputând să mai suporte vrajba caniculei, Țunia își turnă o cantă de apă rece pe ea. Nu apucasem nici să mă mir, nici s-o cert. Picase ca
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
la obligațiile iobagului, cu titlul de slujbe. Astfel, țăranii iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal. Iobagii din Ulmeni, la fel ca mulți alții din alte locuri, plătesc consecvent censul (obligația în bani), de două ori pe an, având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu. Obligațiile financiare, din
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
alte multe drăcovenii. Mirabela plimbă zilnic două-trei ore cele 25 de capre pe care le are. - Măi, Nicolae, tu prea muncești copiii ăștia ! - Nu, domn profesor, le place lor. Mă ajută la toate muncile; vara la cosit, la strânsul și căratul fânului... Se joacă cu vițeii, cu iezii; ei le pun numele... Se simt bine aici, la casa lor. Mănâncă numai produse ecologice; sunt robuști și sănătoși. Rar vezi copii ca ai mei. Mă mândresc cu ei. - Prea multe animale... - Păi
ORA DE DIRIGENȚIE ȚINUTĂ PE LINIA GRAJDULUI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340357_a_341686]
-
-Atunci făceam bine și ce făceam rău, acum și ce fac bine e tot rău.” (p.35) Când la trap, când la galop; „-Mă, nici ca ăia, dar nici ca ăilalți - suntem ca noi - ne place să fim martori la cărat de apă.-Nu-i așa? -Nu-i așa, că nu-i așa?”(p.106) Nu-i așa, că nu-i așa ; Lectura volumului „E păcat să n-ai păcate”, te propulsează într-o lume pe cât de ireală, pe atât de reală a
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
mergea la pas cu mine spre casă. Deși îi miroseau plasele cu alimente și a carne, el nu se dădea pe lângă ele să adulmece, ci parcă îmi spunea din priviri că-i pare rău că nu mă poate ajuta la cărat. Mândria și importanța lui, în familia noastră și în orășelul întreg, nu și-o arata ținând-și cu mândrie coada sus încovrigată, pe care de fel nu și-o purta așa, ci printr-un comportament și fapte incredibil de bine
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece de legat și de făcut stoguri. - Au venit iar, să te anunțe că joi trebuie să aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper și eu. Am să vorbesc mâine când mă întorc de la câmp
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
de la știubei, care era făcut din trunchi de brad, golit înăuntru, îngropat adânc în pământ, unde se aduna până sus apă rece. Îi dădu și copilului o găletușă mică, să ducă și el ceva la deal. Ea era învățată cu căratul apei de la știubei, lua câte două căldări mari, pline cu apă. Copilul ducea găletușa lui cu entuziasm, bucuros că i se dădu și lui ceva însemnat de făcut. Aduseseră chiar de două ori apă de la izvor, era nevoie de apă
PISOIUL MOTOCEL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377426_a_378755]
-
pâine cu cartofi, carne uscată și mălai. La asta se mai adaugă ce au grijit gospodinele fiecăruia în parte sau pentru bucătăria comună. În special cartofi, mâncarea munteanului, fierți în ciorbe asezonate cu frunze culese local. Și au avut de cărat, nu glumă căci munca de țapinar nu este ușoară. De loc! Între timp se lumina de zi și putea începe munca. Doborâtul copacilor și chiar corhănitul buștenilor nu se poate face pe întuneric sau la lumina lumânării. Este prea periculos
AMINTIRI DIN PĂDURI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378895_a_380224]
-
măcar, apoi vedem noi unde le punem, ne încuraja Mamy ferictă că a ajuns. Casa parcă era pustie. Nu ieșea nimeni din ea să ne întâmpine, să ne deschidă o ușă să aprindă o lumină, nimic. După ce am terminat de cărat, ne - am împărțit fiecare spre locul lui de dormit. Eu cu Mamy și cu Kim în podul casei și Taty în mașină, că restul ușilor erau încuiate. Pe Taty nu puteam să îl luăm în pod că sforăia ca o
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
împăratului Mustață-Sură începu o viață chinuitoare în slujba Vrăjitorului Întunericului. În câteva zile, pielea îi era arsă de cărbunii încinși pe care îi mâncau balaurii, unghiile îi erau rupte de frecatul oalelor de fier și spatele i se încovoiase de căratul sticlelor cu licori pe care le prepara stăpânul său. În acest timp, în palatul lui Mustață-Sură, prințesa cea mare aștepta vești de la sora ei. Cu fiecare zi care trecea, fata devenea tot mai neliniștită. Într-o zi, pe când se plimba
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
lucea-n sclipiri de aramă și de argint cu forme rotunde, pârguite; mâini, coapse, gât, piept, pulpe, doldora de frumusețe ca iluminările Sulamitei din Biblie... -Scoală, Prințeso, zise bulibașa, ce mai stai, scoal’ și ajut-o pe mă-ta la cărat țoalele-n cas’ că v-ajunge atâta zdroncăneală timp de o săptămână! Când se sculă Prințesa și se lungi, vecinul meu făcu ochii mari și rămăsese ca prostul încremenit, înlemnit, zăpăcit, cu mintea rătăcită; tăcea ca bolângul cu ochii holbați
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
chef de vorbă. Mâine dimineață sper să termin până pe la zece de legat și de făcut stoguri. - Au venit iar să te anunțe că joi trebuie să aduci tot grâul la batoză, așa că vorbește cu cineva să te ajute la căratul snopilor la arie. Poate vrea nenea Stoica să meargă cu carul. În două drumuri cu două care, cred că reușiți să aduceți ce-i deasupra la Spoială. - Așa sper și eu. Am să vorbesc mâine când mă întorc de la câmp
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
măcar, apoi vedem noi unde le punem, ne încuraja Mamy ferictă că a ajuns. Casa parcă era pustie. Nu ieșea nimeni din ea să ne întâmpine, să ne deschidă o ușă să aprindă o lumină, nimic. După ce am terminat de cărat, ne am împărțit fiecare spre locul lui de dormit. Eu cu Mamy și cu Kim în podul casei și Taty în mașină, că restul ușilor erau încuiate. Pe Taty nu puteam să îl luăm în pod că sforăia ca o
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
căutător de lăcaș pentru noapte, iar aerul se făcu mai tăricel. Soarele căzu lin la apus, lăsând în urmă o seară albă, cu steluțe abia pâlpâinde. Tocmai ce se socotea cât ar mai fi de așteptat până la sosirea nevestei pentru căratul snopilor cu trudă legați peste zi... când, ce să vezi?! În țipăt sfâșiat de păsări, o pălălaie se aprinsese în capătul lotului. I se opri inima și un junghi îl curbă de șale! Copăcelul lui era în flăcări. Iar în
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
sculele, sarea pentru conservarea eventualilor pești prinși, ceaun pentru fiert, mălai, schimburi de corp, juvelnice, destul de multe pentru cele trei zile cât aveam să stăm în deltă.. A sosit și joi - ziua plecării. Când am văzut cât bagaj aveam de cărat, ne-am apucat amândoi cu mâinile de cap, dar ne-am acceptat povara. Cu rucsacurile în spinare, sculele în huse, aruncate pe umăr și cu alte bagaje în ambele mâini, fuga cu taxiul la gară, să nu scăpăm personalul. Mergeam
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la căratul bagajelor pe o distanță mai scurtă. De aici, mai aveam încă vreo trei sute de metri până la gara fluvială, dar nu ne grăbeam. Până la plecarea navei mai erau vreo două ore. După ce ne-am procurat tichetele de drum până la Crișan de la
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
în care să ținem peștele viu până seara, când îl vom curăța și săra, etc., destul de multe pentru cele trei zile cât aveam să stăm în deltă.. A sosit și joi - ziua plecării. Când am văzut cât bagaj aveam de cărat, ne-am apucat amândoi cu mâinile de cap, dar ne-am acceptat povara. Cu rucsacurile în spinare, sculele în huse, aruncate pe umăr și cu alte bagaje în ambele mâini, fuga cu taxiul la gară, să nu scăpăm personalul. Mergeam
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Noi însă eram veseli și binedispuși. Speranța și emoțiile călătoriei, precum și gândurile la viitoarea partidă de pescuit compensau toate inconvenientele acestui drum. Vagonul nostru fiind lângă locomotivă, când am ajuns la Tulcea, eram mai aproape de gară, ceea ce ne ajuta la căratul bagajelor pe o distanță mai scurtă. De aici, mai aveam încă vreo trei sute de metri până la gara fluvială, dar nu ne grăbeam. Până la plecarea navei mai erau vreo două ore. După ce ne-am procurat tichetele de drum până la Crișan de la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
ostile), se adaugă renunțarea la avantajele și Însemnele unei condiții sociale superioare (haine modeste, mersul pe jos, refuzul de a lua bani de „acasă” și cerșitul), renunțarea la consumul obișnuit (posturile) sau elementele de penitență (mortificarea corpului prin flagelări, Înțepări, căratul unor obiecte foarte grele etc.). Pelerinii Pelerinajul este unul dintre cele mai democratice rituri: În general, nu există interdicții de clasă, vârstă, gen și chiar religie În practicarea acestui ritual. Mai mult, logica pelerinajului tinde spre anularea, pe parcursul său, a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
primeau orice. O altă sursă de arme este fabricarea lor "în subsol". Lucrători calificați pot modifica arme pentru a le face automate sau silențioase sau, pur și simplu "arme de nevăzut", pentru a fi mai ușor de ascuns și de cărat. Bombele sunt cel mai adesea modernizate și adaptate pentru o țintă anume, particulară, construită în mod obișnuit din materiale furate sau cumpărate separat de la diferiți vânzători. În ultimii ani, cazurile rezolvate de poliția au inclus aproape întotdeauna fabricarea și/sau
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
foarte însemnată, căci locurile erau largi și pășunea aproape gratis. Codul Caragea prevede un miel pentru pășunea unei turme întregi de oi; de la produsele agricole una din zece (dijma adevărată, decima ), afară de astă 12 zile de lucru pe an și căratul unui car de lemne de Crăciun. Asta era tot. Cine apăsa și asuprea nu era regimul economic consuetudinar al țării, ci pătura de pungași țarigrădeni cari umpluseră țara cu miile și jefuiau lumea, mai ales de la 1808 - 1821, timpul în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Un eveniment extrem de grav s-a petrecut aseară în Satul de Clone, începu Abatele pe un ton obosit. Rim ridică sprâncenele... ― Dacă vă închipuiți că am vreun amestec... ― Nu te repezi, îl întrerupse Abatele. Doi dintre călugării noștri, însărcinați cu căratul hranei, au fost găsiți morți în biserică... Probabil asasinați... Rim tăcu, întrebîndu-se dacă e bine să spună ce știa de la Maria despre Satul de Clone. ― După cum cred că ți-au spus frații noștri, clonele din Sat au o boală extrem de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
9. Nu știu. 55. Care sunt muncile pe care le realizați dumneavoastră în gospodărie? Dar soțul(a) și copiii? (Marcați cu un "x") Soțul Soția Copiii Soțul Soția Copiii 1. Gătit 10. Strânsul produselor lapte, ouă 2. Spălat vase 11. Căratul apei (dacă e cazul) 3. Spălarea și întreținerea hainelor 12. Îngrijirea și educarea copiilor 4. Cumpărarea alimentelor sau hainelor 13. Alimente pentru iarnă (murături, legume, dulceață, etc.) 5. Hrănirea animalelor și păsărilor 14. Repararea diferitelor obiecte 6. Curățenia casei 15
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Înhămați la căruță legând de oiștea acesteia un sac plin cu fân sau cu ovăz, la care caii evident nu pot să ajungă, dar pe care ei tot văzându-l În mersul lor, se Întăresc În nădejdea că, la terminarea căratului poverii, stăpânul lor Îi va răsplăti.) Bate fierul cât e cald. (și alte proverbe ne Îndeamnă să avem abilitatea de a ne folosi la maximum de momentul favorabil apărut: „Cine fuge de ocazie, fuge și ea de el”; Fiecare lucru
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]