448 matches
-
Ion Bogdan Lefter, romancierul Alexandru Vlad, fizicianul H.-R. Patapievici, medicul Alina Mungiu-Pippidi). Asftel, granițele dintre domenii au devenit mai permeabile, refăcând într-o formă nouă comunitatea de cunoaștere a științelor socio-umane și solidarizând o mulțime de oameni cu formație cărturărească în jurul noilor ținte de analizat. În fapt, miza era - și este încă - remodelarea conștiinței publice, a memoriei comunității și a filtrului moral prin care faptele decelate de cercetare erau să fie trecute. Toate aceste lucruri se petreceau într-un context
Tabuizare, mitificare, transparență by Ovidiu Pecican () [Corola-journal/Journalistic/6971_a_8296]
-
mitropoliți ai Moldovei: Grigore Roșca, Gheorghe Movilă, Teodosie Barnovschi și Dosoftei, personalitate marcantă a culturii medievale românești, sanctificat în toamna anului 2005 de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române. Din punct de vedere cultural, la Probota s-a desfășurat o rodnică activitate cărturărească și s-au păstrat valoroase miniaturi copiate de călugări până în 1863. Școala Lespezi Dezvoltarea din punct de vedere economic a târgului Lespezi, ca centru comercial, favorizată de așezarea geografică pe drumul ce lega zona Neamțului cu cea a Hârlăului, de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a editat la București ziarele "Svoboda" (Libertatea) (1869-1872) și "Nezavisimosti" (Independența) (1873-1874). Karavelov a fost membru al Comitetului Central Revoluționar Bulgar, constituit la București. Și pseudonimul, la prima vedere ciudat, și această undă poetică de peste Dunăre, se explicau nu pe cale cărturărească, ci pe una mult mai directă, mai nemijlocită. Poetul român cunoscuse Bulgaria la ea acasă, îi cunoscuse și se împrietenise, deși în fugă, cu o serie de bulgari, începuse a le învăța limba, fiind cu deosebire simțitor la cântecele populare
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Simona-Grazia Dima Inteligent și lucid subintitulată o poveste, proza de ultimă oră a lui Vasile Igna înmănunchează, ca un fascicul de lumină, multitudinea valențelor unui autor complex și rafinat, de factură cărturărească. Poetul, eseistul, diplomatul, traducătorul își au, fiecare, rostul plăsmuitor, în interiorul unei ficțiuni laxe, la limita dintre roman și confesiune, dintre monologul eseistic și narațiunea poetică. Scriitura impecabilă, firescul acceptării convenției, bucuria și impetuozitatea ritmului frazei au ceva ritualic, de crescendo
Transferul magic by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9918_a_11243]
-
o anume grabă, de care pomeneam, nu-l desprinde, nici măcar în programele universitare, de scurta, dar atît de însemnata lui epocă, trecută, totuși, în fugă, între valul vechi și valul nou. Despre Anton Pann vorbesc, cel a cărui tresărire de cărturărească vanitate le-o prezintă părintele Oltean oaspeților lui: a cerut să se treacă numele său în coada ctitorilor școlii celei vechi, de la biserică. I s-au făcut, ce-i drept, și cadouri nemeritate, dintre care cel mai răsunător (sic!) e
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
Ali -. În această privință e grăitor exemplul pe care Barnaby Rogerson îl dă în prefața cărții sale. Aflat în vizită la o familie de irakieni trăitori la Londra, autorul este condus de amfitrion în fața rafturilor unei biblioteci de aleasă înfățișare cărturărească, cu romane în engleză, franceză și arabă, alături de lucrări de istorie, arhitectură, artă și caligrafie islamică. Deasupra etajerelor pline cu cărți, pe raftul cel mai de sus, la loc de cinste, se afla o singură carte: exemplarul bunicului din predicile
Obsesia genealogiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9403_a_10728]
-
rutinat și adesea plictisitor al răsfoirii masivelor și scorțoaselor incunabule devenind act estetic aducător de plăcere culturală. În acest caz, crusta respingătoare a uzanței silnice este înlocuită de un veritabil joc intelectual. Cunosc oameni cărora dicționarul le procură o plăcere cărturărească ce nu este cu nimic mai prejos de cea oferită de parcurgerea unui roman. Intelectualii din această categorie citesc dicționare la propriu, literă cu literă și rubrică cu rubrică, dintr-o patimă livrescă ce seamănă cu un viciu irezistibil: deschid
Scleroza limbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9452_a_10777]
-
1989, scrierile lui Vasile Băncilă au fost restituite aproape complet, fie că este vorba de volumele apărute, fie de excelentul număr dedicat lui de către revista "Manuscriptum". Din fericire, Vasile Băncilă nu mai este un autor de sertar și nici un "mister" cărturăresc. Rămâne întrebarea în ce măsură poate el să mai entuziasmeze publicul intelectual de astăzi, rezonant la postmodernismul de la universitățile de peste Ocean, în bună măsură dezabuzat și obișnuit cu plăcerea - nu rareori interesată - a autoflagelării. Par a fi departe de ziua de astăzi
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
blând poet naturist", propusă, nu fără un pigment ionic, de poetul însuși, a putut face, astfel, o anumită carieră, alături de caracterizarea consecventă din partea criticii, mai ales de la un anumit moment al evoluției liricii sale, drept poet livresc, iubitor de delicii cărturărești, înrămând estetic peisaje și stări de spirit. Epitetul de "manierist" nu s-a lăsat nici el prea mult așteptat, însă în înțelesul său tipologic, de ingeniozitate și rafinament al compunerii imaginii și decorului confesiunii. Răsfrângeri de peisaj italian, și natural
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
antice, încât îl prefer oricărui pios semidoct. Doar Dumnezeu poate judeca și alege în asemenea cazuri. Faptul că acest prieten agnostic a acceptat să traducă Biblia alături de noi este, pentru mine, un semn divin. Prin caracter, prin bun-simț, prin smerenie cărturărească, omul acesta îmi pare uneori mai creștin decât noi toți ceilalți care ne credem creștini. Așa că Luther poate fi liniștit! S.M.: Mă întreb dacă traducerea în limba română a fost în stare să scoată la lumină valențe ascunse sau mărginașe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
1698, în special partea I, dialogată) și mai ales Istoria ieroglifică (1705) își păstrează și astăzi valoarea nealterată. O parte componentă de primă importanță a artei literare a lui Cantemir o reprezintă stilul său; prin acest stil culminează stilul savant, cărturăresc în limba română, inaugurat de marii cronicari moldoveni, Grigore Ureche și Miron Costin, pe care însă Cantemir îi depășește radical prin virtuozitate și complexitate. Desigur, valoarea operei literare a lui Cantemir nu stă numai în stil, dar nici valoarea, nici
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
precizînd: „Ceva din vocația, din poezia și din pasiunea spirituală a Bihorului trăiește și se perpetuează prin d-ta. Lucrul e cu atît mai frumos, cu cît în împlinirea lui pui cu minunată artă sensibilă credință, modestie, conștiință românească, devotament cărturăresc”. După cum Ștefan J. Fay, care nu l-a întîlnit niciodată în carne și oase, circumscrie diversitatea intereselor acestuia prin următoarea formulă: „Tangentează învățămîntul, episcopia, lumea revistelor literare și a scriitorilor și are sub toc o cerneală amară”. Spre a insista
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]
-
pragul unei rafinări de ultimă performanță, impresionînd prin acribia cu care traducea din Baudelaire sau Michelangelo, dar mai ales impunînd prin erudiția pe care o arăta. De fapt, detaliul care îl singulariza în masa cadrelor didactice de la Medicină era pofta cărturărească. Conferențiarul invoca persoane, cărți sau versuri cu plăcerea cu care alții degustă aroma unui vin bun. O bucurie nesimulată îi însoțea perorațiile, C. D. Zeletin digerînd cultura la propriu, ca pe o hrană propriu-zisă, fără ostentație și fără parăzi cabotine
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
privitoare la deserviciul pe care specialiștii în lingvistică îl aduc limbii natale. Căci dacă tot vorbim de paradigma estetizantă a culturii române, deplîngînd lipsa unor condeie care, pe lîngă vigoare verbală, ar trebui să mai posede și reazemul unei științe cărturărești, iată că acum avem prilejul de a vedea ce poate face un filolog de carieră atunci cînd, ieșind în afara disciplinei de predilecție, scrie în limba obișnuită: omoară cartea în mod lamentabil. Concluzia nu poate fi decît una: filologii să nu
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
cu citate și referințe livrești. Amestecul genurilor înalte și umile caracterizează o scriere eteroclită în care sublimul alternează mereu cu derizoriul. Profesor de latină, română și istorie la licee din Piatra Neamț, Roman și Iași, Hogaș își păstrează în drumeție bagajul cărturăresc. Mitologia și lumea antică se întrevăd la tot pasul în Pe drumuri de munte. Cei care îi ies în cale scriitorului sunt comparați adesea cu personaje din legendele și istoria Antichității, realitățile actuale se contrapun celor din epoca de glorie
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
nu e atît un indiciu al subtilității de spirit, cît al nesiguranței în atingerea temei. La mijloc e acel imbold de compensație prin care, intuind că nu ai ceva de spus, acoperi carența gîndurilor proprii printr-o conștiinciozitate de sobol cărturăresc. Cazul Constantinei Raveca Buleu e din această speță: a scris un volum de o acribie exegetică dusă la extrem, care impune prin amănunțimea cunoștințelor și prin voința de a fi exhaustivă. Luată în sine, tema lucrării are o însemnătate dincolo de
„A cădea sub incidența“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4667_a_5992]
-
pe seama lui edificii trainice 7. De la semănătorism încoace, Creangă a trebuit să treacă printr-o lungă receptare identitară, care a obosit și s-a uzat în timp, prin suprasolicitare, dar care nu a putut explica frazarea cultă, densă în volute, „cărturărească” a paginii sale, cu sonorități adesea complicate, de slujbă și oratoriu liturgic bizantin. Intervine însă aici o demonstrație subtilă care merită urmărită până la capăt. Având în spate „o concepție, etică, umanistă străveche”, Creangă se îndepărtează de valorile etice ale basmului
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
radicale, crezute clarificatoare. Trebuia decis: așa sau altfel. Vladimir Streinu constata cu îngrijorare, din chiar inima lucrurilor, acest curs: „...oamenii unei politici cuminți par să nu mai existe. Peste tot bate un vânt de radicalism, cum se spune cu numele cărturăresc smintelii publice. Dreapta sau stânga. Fără nuanțe. Fără disocieri. Inteligența, în tendința ei constitutivă de a discrimina, de a introduce admirabilul «distinguo» în vălmășagul de impulsiuni ale vremii este expulzată“. Evenimentele mari sau mai puțin mari din interval - războiul civil
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
diversele ediții mai vechi și versiunea de față. Cum nu este cazul, prefer să mă concentrez asupra câtorva aspecte prin care Ioan Budai- Deleanu în mărturii antologice este o contribuție importantă la bibliografia scriitorului. În primul rând, ea întărește profilul cărturăresc pluridisciplinar al poetului Școlii Ardelene. Care se înfățișează ca un redutabil lingvist și istoric, dar și ca un iscusit epistolograf și chiar - în scrisorile către Leon Asachi și mitropolitul Veniamin Costachi - un înțelept administrator cultural-pedagogic. Accentul pus de editori asupra
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
pe palierul confesiunii. Înclin să cred că, văzând-o pe Elisabeta Rizea la Memorialul durerii, etnologul de calibru care a fost Irina Nicolau a avut intuiția că se află în fața unei reprezentante autentice a vechii culturi populare românești. Căreia cultura cărturărească, urbană și modernă, îi era, firește, străină. Dar căreia îi erau proprii cunoașterea orală, bunul-simț provenind dintr-o educație stratificată timp de secole și trecută moștenire din generație în generație, precum și tezaurul spiritual și moral al creștinismului. Povestea Elisabetei Rizea
O carte întemeietoare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3165_a_4490]
-
e un costumbrist întârziat, plecând urechea la folclorul muntenilor din Neamț și cercetându-le moravurile. Stilul prozei lui e la mijloc între clasicismul erudit al lui Odobescu și barocul emfatic al lui Bogza. Relatarea nu e lipsită de un umor cărturăresc, naratorul dându-și aere quijotești în fața unui Sancho Pânză care îl însoțește pe drumurile lui de munte. Ici-colo, câte un personaj pitoresc că părintele Ghermănuță scoate capul dintre rândurile unei proze care n-ar trebui să lipsească din manualul pentru
Calistrat Hogaș, 165 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2930_a_4255]
-
și, cu el, într-o nesfârșită deschidere a lui „a fi întru“ ceva universul, dar în felul nostru, cred că nu ne rămâne nimic de făcut decât să ne cufundăm - unii din când în când, alții cu întreg destinul lor cărturăresc, cum păreți să faceți d[umnea]v[oastră] - în miracolul eminescian. Dar pentru aceasta trebuie să-l avem în față, tot timpul. Mi se pare, deci, că sunteți dator să vă aliați cu mine și cu alții în chestiunea facsimilării
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
simplu cărturărește - mi-ai solicitat interesul ca puțini alții din afara specialității mele, mi-ai dat un model de lucru bine făcut și ai oferit un conținut încrederii excepționale, pe care o aveam dinainte, dar nelămurit, în destinul d[umi]tale cărturăresc. Cu afectuoasă recunoștință, C. Noica Note Originalele acestor scrisori și mărturii, inedite, se află în biblioteca distinsei doamne Elena Niculescu din București. Îmi exprim și pe această cale întreaga mea gratitudine pentru sprijinul acordat. 1. Elena Niculescu - Remus Niculescu - Aperçu
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
tenacitatea cu care Blajul își regăsește rădăcinile și își reclamă locul proeminent pe care l-a ocupat, altădată, în cultura română. Din arhive personale și din dosarele fostei Securități, răsar opere și personalități care pot deveni autentice modele umane și cărturărești.
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
sunt necesare, iar apariția lor e de salutat. Fără comentarii În DILEMA VECHE (nr. 509), Andrei Pleșu semnează un text admirabil intitulat „Zăpada”: „Dl Noica ne dădea aer, curaj și ritm. Era singura noastră sursă de energie și de cumințenie cărturărească. Plecam întotdeauna de la Păltiniș umiți că un asemenea personaj există, că am avut șansa de a-l întîlni și că se poate trăi la nivel suprem într-o scandaloasă indigență materială: ne exasperau cele 11 grade din camera lui (pe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3026_a_4351]