139 matches
-
guler. MAMA de George Coșbuc În vaduri ape repezi curg Si vuiet dau in cale Iar plopi in umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moaraAcolo, mama, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioara. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Iar flacăra lor geme: Clipește-abia din când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre amestecând Prin colturi de odaie. Cu tine
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
cele două imagini și felul armonios În care rămîn totuși Într-o legătură intimă n ar mai Însemna nimic. ȚÎnțarul văzut prin lupa hermeneutică s-ar face ditamai armăsarul. Cele trei cuvinte geamul cât palma -, care evocă nu doar o căscioară (poate un bordei), ci și vremuri și locuri care și-au trăit traiul, la fel ca și acel limbaj pe care nimeni nu-l mai reproduce În epoca termopanelor, n-ar mai avea nicio valoare. O silabă-n plus le
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de interes, cum ar fi pandantivul de os de la Bilcze Zlote(MONAH 1997, 211 și fig.232/6), tăiat în formă de cap de taur ce poartă o siluetă feminină cu brațele ridicate, ca și de fragmentul de statuetă de la Căscioarele (DUMITRESCU 1974, fig. 1-3) sau vasul zoomorf de la Văratic - Căsoaia cu Apă (MARCHEVICI 1996, 256-257, fig. 1/3). Această imagine face posibilă construirea unei analogii clare cu legenda răpirii Europei de către Zeus, din mitologia Greciei antice (KUN 1960, 156). În
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
care au fost atestate în documentele din secolele XIV-XVI, nu mai există în prezent, zona fiind printre cele mai expuse depopulării din cauza năvălirilor și a condițiilor climaterice grele. Iată cîteva exemple: Bădeni, Băicești, Bălești, Berceni, Blagodești, Buciumeni, Bucșani, Căcați, Cacaleți, Căscioare etc. În același mod, Ion Conea a demonstrat că unele sate din Vrancea (Grumaz, Călugărul, Mardoiu), consemnate în hărți din secolele XVIII-XIX nu mai pot fi identificate astăzi, ceea ce înseamnă că nu mai există. Extragerea întregului material toponimic din documentele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
singure! Ele stabilesc, în primul rând, relații formale cu cele formate de la același cuvânt de bază, prin mijloacele interne, dintre care cele mai importante sunt derivarea cu sufixe sau/și cu prefixe și compunerea. Seria de derivate cu sufixe căsuță, căscioară, căsiță, căsucă, căsulie, căsoaie, casnic etc. aparțin aceleiași familii de cuvinte, fiind formate de la același cuvânt, casă. Este important să fie cunoscute familiile de cuvinte, pentru că un derivat este totdeauna ulterior cuvântului de la care s-a format. Există cazuri în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
române (citat de D. Drăghicescu în cartea Din psihologia poporului român, 1907): „Românul locuiește sub pământ, își îngroapă existența și puținul ce-l posedă, de teamă ca turcii să nu-l zărească și să nu-l despoaie. Nu vezi o căscioară, nu vezi o locuință așezată înadins ca să vadă 39 și să fie văzută de departe; afară de câteva orașe, câteva cătune împrăștiete, încolo pretutindeni beciuri, bordeie subpământene, dar izolate, ascunse cu câteva lemne [...]. Temându se [țăranii, n.n.] să nu li se
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
În culori mai palide și cu un aer categoric nevoiaș. Bomba pe care ședea Silveira avea să explodeze fără Întârziere. La data menționată, doi zbiri, Îmbrăcați civil și avându-l În frunte chiar pe comisar, s-au prezentat la o căscioară din lemn de pe strada Fără Nume. Au bătut În repetate rânduri la ușă și, Într-un sfârșit, au forțat-o, bulucindu-se cu pistolul În mână În șandrama. Bradford s-a predat la fix. A ridicat brațele, dar n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
altele. Actul respectiv fiind de întărire rezultă că așezarea a existat anterior anului 1436. Celelalte așezări sunt atestate documentar după cum urmează: -2 iulie 1439Jigăreni (Jigoreni) -12 aprilie 1457Găurești (Găureni) -12 aprilie 1457 Mirești -8 octombrie 1462Țibănești -9 februarie 1469„Seliștea căscioarelor pe valea fânațelor" -14 august 1483Căscoești (de la un Casco) -1469 o prisacă a lui Oană Păș cau aproape de Veja și cu vad de moară în Ș acovăț din gios de gura Vejei” -23 septembrie 1483Ivănești (de pe Șacovăț) -9 februarie 1469Tonguzeni
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
îl asimilăm satului de astăzi care are același nume,un catum de lângă Jigoreni (8 case și o biserică). În legătură cu evoluția unor așezări, vom dezbate lucrurile în capitolul următor, fără însă a neglija să observăm dispariția satelor Mireș ti, “Seliș tea Căscioarelor“, Radosloveș ti, Oloșei (Olășei), Ivănești și a prisăcilor. Râul Sacovăț este pomenit prima oară la 17 octombrie 1471. Dintre boierii care sunt menționați în cea dintâi stare pe care însuși domnul îi punea În dregătoriile cele mai înalte ale țării
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
marile proprietăți moșierești. Tungujeii, din sat răzeș esc, se transformă în sat boieresc între 1803 și sfârșitul sec. al XIXlea. Aceasta deoarece în final satul apare cu un boier stăpân pe pământ (Zadicdupă localnici). În ceea ce priveș te ”siliș tea Căscioarelor pe valea fânațelor" apărută la 1469, considerăm că am putea-o localiza și la sfârșitul secolului XIX(după o evoluție în care satul ajunsese probabil la dispariție),În valea pârâului Caselor, numită de localnicii în vârstă și acum Onica ( în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
om gospodar, a lărgit pivnița, care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Articolul 1 Se aprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții "Completarea și modernizarea lucrărilor de alimentare cu apă a localităților Cerchezu, Căscioarele, Viroaga și Măgura din comuna Cerchezu, județul Constantă", prevăzuți în anexa*) la prezența hotărâre. Articolul 2 Finanțarea obiectivului de investiții prevăzut la art. 1 se face din fondurile bugetului local și din alte fonduri legal constituite cu această destinație, conform
HOTĂRÎRE Nr. 13 din 17 ianuarie 1996 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Completarea şi modernizarea lucrărilor de alimentare cu apa a localităţilor Cerchezu, Cascioarele, Viroaga şi Magura din comuna Cerchezu, judeţul Constanta". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113947_a_115276]
-
2. Dor Mărunt 8. Lupșanu 3. Dragoș Vodă 9. Nicolae Bălcescu 4. Frăsinet 10. Sărulești 5. Gurbănești 11. Tămădău Mare 6. Ileana 12. Valea Argovei 3. JUDECĂTORIA OLTENIȚA cu sediul în orașul Oltenița ORAȘE 1. Budești 2. Oltenița COMUNE 1. Căscioarele 10. Nana 2. Chirnogi 11. Plătărești 3. Chiselet 12. Radovanu 4. Curcani 13. Sohatu 5. Frumușani 14. Spanțov 6. Fundeni 15. Șoldanu 7. Luica 16. Ulmeni 8. Mînăstirea 17. Vasilați 9. Mitreni JUDEȚUL CLUJ 1. JUDECĂTORIA CLUJ-NAPOCA cu sediul în
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
ILFOV 18 circumscripții electorale 1. Circumscripția electorală nr. 1 Giurgiu Municipiul Giurgiu 2. Circumscripția electorală nr. 2 Buftea Orașul Buftea Comunele: Brezoaele Ciocănești Crevedia Joita Slobozia Moară Tărtășești 3. Circumscripția electorală nr. 3 Oltenița Orașul Oltenița Comună suburbana Mitreni Comunele: Căscioarele Chirnogi Curcani Luica 4. Circumscripția electorală nr. 4 Urziceni Orașul Urziceni Comunele suburbane: Ciocîrlia Manasia Comunele: Armasesti Cosereni Jilavele Movilita 5. Circumscripția electorală nr. 5 Slobozia Comună suburbana Slobozia Comunele: Băneasa Daia Frățești Gaujani Gostinu Oinacu Vedea 6. Circumscripția electorală
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Domnești 1. Domnești 2. Teghes 21. Dragomirești - Vale 1. Dragomirești - Vale 2. Dragomirești - Deal 3. Zurbaua 22. Florești -Stoenesti 1. Stoenesti 2. Florești 3. Palanca 23. Frățești 1. Frățești 2. Cetatea 3. Remus 24. Gaiseni 1. Gaiseni 2. Carpenisu 3. Căscioarele 4. Podu Popa Nae 25. Gaujani 1. Gaujani 2. Cetățuia 3. Pietrisu 26. Ghimpați 1. Ghimpați 2. Copaciu 3. Naipu 4. Valea Plopilor 27. Gogoșari 1. Gogoșari 2. Draghiceanu 3. Izvoru 4. Ralesti 28. Gostinu 1. Gostinu 29. Goștinari 1
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Camineasca 4. Vlasin 47. Singureni 1. Singureni 2. Crînguri 3. Stejaru 48. Stanesti 1. Stanesti 2. Balanu 3. Ghizdaru 4. Oncesti 49. Stoenesti 1. Stoenesti 2. Ianculesti 3. Mirau 50. Toporu 1. Toporu 2. Tomulesti 51. Ulmi 1. Ulmi 2. Căscioarele 3. Draganeasca 4. Ghionea 5. Icoana 6. Moșteni 7. Poenari 8. Trestieni 52. Valea Dragului 1. Valea Dragului 53. Varasti 1. Varasti 2. Dobreni 54. Vedea 1. Vedea 2. Malu 55. Vidra 1. Vidra 2. Crețești 3. Sintești 56. Vînătorii
DECRET nr. 15 din 23 ianuarie 1981 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
descoperite în timpul săpăturilor efectuate pe Măgura acestei localități. A fost alcătuit și un sit arheologic , purtând numele unui mare arheolog, care a săpat aici, Sebastian Morintz. Un șantier arheologic de mare importanță pentru profesorul doctor Done Șerbănescu este cel de la Căscioarele, de unde au fost aduse piese de mare valoare, atât de factură neolitică, precum și geto-dacică. Printre preocupările sale permanente se numără și grija pentru restaurarea, finisarea și expunerea obiectelor descoperite în siturile arheologice unde s-au efectuat săpături. Autor al multor
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
care l-a condus până în 1968. În cei 10 ani cât a condus Muzeul de Arheologie sin Oltenița, acest entuziast și pasionat cuceritor al trecutului din zonă a deschis numeroase șantiere arheologice, cum sunt cele de la: ”Renie” - Oltenița, Măgura Gumelnița, Căscioarele, Chirnogi, Budești, Radovanu, Mitreni, Ulmeni, Vlădiceasca, Sultana. După pensionarea sa, a rămas în cadrul Muzeului, ca restaurator și cercetător al trecutului istoric oltenițean. Atâta timp cât sănătatea i a permis, domnul Barbu Ionescu a lucrat cu pasiune la muzeul pe care l-a
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
familiei sale din casa pe care a construit o din banii proprii. Creatorul primului Muzeu de Arheologie din Oltenița, Barbu Ionescu rămâne un demn reprezentant al culturii din această urbe. Barbu Ionescu la vârsta senectuții Foto jos: pe șantier la Căscioarele Decizia de înființare a Muzeului Actul de donație a celor 902 piese
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
al Vl-lea, se înmulțesc satele apărate de șanțuri sau ziduri și putând să cuprindă până la l 000 de locuitori 45. Un mare număr de altare și sanctuare și diverse obiecte cultuale vădesc o religie bine organizată, în stațiunea neolitică de la Căscioarele, la 60 km sud de București, s-au scos la iveală rămășițele unui templu ai cărui pereți erau pictați cu magnifice spirale în roșu și verde pe fond alb-gălbui. Nu s-au găsit statuete, dar o coloană de doi metri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
și o varietate de grâu (einkorn whcat) au strămoși indigeni în Europa: M. Gimhutas, ibid. 45 Prin comparație, grupurile de locuințe de la Lacurile elvețiene par niște cătune; M. Gimhutas, op. Cit., p. 6. 46 Vladimir Dumitrescu, "Edificiu destinat cultului descoperit la Căscioarele", p. 21. Cele două coloane sunt goale în interior, fapt care denotă că au fost modelate împrejurul unor trunchiuri de arbori; ihid., pp. 14, 21. Simbolismul lui axis mundi asimilează Arborele Cosmic cu Stâlpul cosmic (columna universatis). Datările cu radiocarbon
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Stâlpul cosmic (columna universatis). Datările cu radiocarbon comunicate de Dumitrescu variază între ~ 4035 și ~ 3620 (cf. p. 24, n. 25); Marija Gimbutas vorbește de "în jur de 5000 î. Hr." (P- 11). 47 Hortensia Dumitrescu, "Un model de sanctuar descoperit la Căscioarele", fig. l și 4 (aceasta din urmă, reprodusă de M. Gimbutas, fig. l, p. 12). 48 După M. Gimbutas, "civilizația arhaică europeană" elaborase și o scriere (cf. fig. 2 și 3), deja către ~ 5300 - 5200, adică cu 2000 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ambulant. Î n schimb, dădeau cratițele vechi, sparte și ruginite. Făceau astfel curat în gospodăria lor. Aceste personaje au rămas doar în amintirea satelor noastre. Pământ natal Pornind de la ideea afirmată de cronicarul Grigore Ureche, că: "Toată albina își apără căscioara cu acele și cu veninul său", cred că fiecare dintre noi, trebuie să ne slujim, după posibilitățile de care dispunem, patria. Dragostea de patrie este cea dintâi virtute a omului civilizat. Marele poet grec, Homer, sublinia că: "Nimic nu e
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prin aripa lirică și literară. Prefața Gramaticei convertește o simplă discuție într-o mică comedie și într-un poem grațios al slovelor vechi. Problema diminutivelor ("să intru într-o slujbuliță, sau pînișoară, să câștig la părăluțe, să-mi fac o căscioară și să trăiesc bine cu mescioara mea, cu vinișorul meu...") se transformă aiurea în bufonerie. Eliade parodiază cu plăcere pronunția victimelor sale, a dascălului ardelean, a cutărui căuzaș peltic, a lui C. A. Rosetti, "poețoiul" cu ochii "mai boboșați decât
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
India, At the University Press, Cambridge, apărută în anul 1922, în 8 volume, însă istoricii noștri sînt neclintiți în plăsmuirile lor nebune și criminale. Probele arheologice descoperite la Strachina - Dorohoi și Cuina Turcului, Criș, Gura Baciului, Valea Lupului, Leț, Hîrșova, Căscioarele, Crușova, Cu-cuteni, Cîrcea, Icoanele, Boian, Drăgușeni, Gorban, Gumelnița, Hamangia, Hăbă- șești, Hotărani, Ostrovu Corbului, Parța, Petrești, Rastu, Ruseștii Noi, Soroca, Tăr-tăria, Tisa, Tîngaru, Turdaș, Vădastra, Vidra, Vînătorii Mici și altele sînt numeroa- sele vetre ale veșnicie noastre știute dar ascunse
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]