2,267 matches
-
ani buni o face prințul Charles, încercând să ne convingă că nimic nu se compară cu acea îmbinare de autentic, natură și tradiție pe care o oferă lumii plaiul românesc. El s-a oprit la Viscri și în alte câteva cătune transilvane, dar în toată țara buchete de sate la fel de dăruite își așteaptă salvatorul lor. Și uneori apare nu neapărat înzorzonat în titluri nobiliare ci ca un inimos organizator care vede înaintea noastră ceea ce ochii noștri blazați baleiază fără contur. Mi-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93253_a_94545]
-
aici într-o producție de grup clasată pe locul 2, după „Școala vedetelor”. A colaborat cu toate numele mari ale divertismentului, inclusiv la TV, dar a cochetat și cu filmul: „Călătorie de neuitat” de Geo Saizescu (1989), dar mai ales „Cătun fericit” (2012), regia Dumitru Cucu, scenariul și regia Dumitru Lupu, unde i- a avut colegi pe Alexandru Jula, Silvia Dumitrescu, Cristian Popescu, Ileana Șipoteanu, Nae Alexandru. Dacă tot l-am așteptat atâta amar de vreme, CD-ul poartă titlul „Așteaptă
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
și reproduc două epigrame antirusești, argumente sigure pentru arestarea autorului bănuit. Prima: "Soldat rus, soldat rus,/ Te-au ridicat atât de sus,/ Ca să te vadă popoarele.../ Sau fiindcă-ți put picioarele?" A doua, caricatură a eroului sovietic: "Pe drumeagul din cătun/ Ieri venea un rus și-un tun:/ Tunul - rus/ Și rusul - tun!" Schimbarea de atitudine după moartea lui Stalin, la Congresul al XX-lea al PCUS, e privită cu o ironie defăimătoare a servilismului politic: "La Kremlin s-a dat
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
de iluminare cu leduri. Cea mai accesibilă cale de acces spre Ghețar este DJ750, un drum județean extrem de degradat până în urmă cu câțiva ani. La peșteră se mai poate ajunge și pe alte două drumuri comunale și forestiere, ambele prin cătunul Mununa, unul fiind reabilitat deja prin fonduri europene. Drumul va fi gata până în august 2014 Directorul Direcției Tehnice din cadrul Consiliului Județean Alba, Dan Popescu, a declarat că DJ 750, care face legătura între DN75 și Ghețar, va fi finalizat până în
Drumul spre Gheţarul de la Scărişoara, finalizat până anul viitor by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77605_a_78930]
-
n-aveau de ales, dar nu i-au suportat niciodată. Au conviețuit cu aceștia (unii dintre ei și cu polonezii), dar atât. Între ei, în marea și dictatoriala URSS, vorbeau ucraineana, nu rusa. Pe străzile marilor orașe, nu prin cine știe ce cătune, orice întrebare-n rusă îți aducea, înaintea răspunsului, niște sprâncene ridicate deloc prietenos. Însă puteai cumpăra și-n limba rusă o pâine, ca să fac o paralelă cu psihoza Har-Cov. I-or fi lovit deschiderea și cheful de globalizare în ultimul
Ciutacu, cuvinte dureroase: "Nu-i nimic romantic. E tragic" () [Corola-journal/Journalistic/44658_a_45983]
-
când mama soacră făcu focul și nu auzi când strigă la un vecin să-i taie o găină. Dormea liniștită, cu o mulțumire copilărească pe chip. Poate visa ceva frumos sau poate chiar era fericită că se întorsese în acel cătun, chiar așa ciopârțit, de ani și de oameni. Capitolul 2 În tot cursul nopții de 22 spre 23 decembrie, luminile de la casele care nu fuseseră demolate din satul fraților Tălparu rămaseră aprinse. De fapt, nimeni, de peste tot, nu a închis
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
Dumbrăvița de Jos, Cotu Băii, Brădățel, Botești, Răbâia, Țolești, Manolea și Boura, cu 7.003 locuitori, erau deservite de trei ori pe săptămână. Dintre acestea, localitățile Cotu Băii, Manolea și Mihăiești, aveau peste 1.000 de locuitori. Într-un singur cătun, Țiganca din comuna Uidești, factorul poștal trecea numai când avea trimiteri spre distribuire. Această situație a fost impusă de întinderea exagerată a circumscripțiilor, de starea drumurilor etc. Factorul rural din circumscripția nr. 8, de exemplu, parcurgea de trei ori pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
face transporturi cu căruța. centură. brazi despoiați de coajă, în jurul cărora se înfășura o funie de paie împletite, aclăite în rășină. albastru-închis. conducător al unui cnezatăformă de organizare politică de tip statal în evul mediu, bazată pe autoritatea cneazului). antreprenor. cătun, grup de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, având un număr mic de locuitori. cântar format dintr-o pârghie cu brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb grătar
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
să adorm. Poate vei râde, dar de fapt mi-e frică să mă las pradă somnului. Ciudat, nu? Această nedeslușită teamă îmi aduce aminte de o întâmplare din copilăria mea... Eram în vacanța mare, la bunicii din partea mamei, într-un cătun uitat de lume. Într-o noapte, m-am trezit, îmi era sete. Căutând găleata cu apă, l-am zărit pe bunicul stând afară, pe băncuța din fața casei. - Bunicule, de ce nu dormi? M-a privit blând, surâzându-mi. - Într-o bună
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
familii a durat zeci de ani, căci au rămas copii mici și nevinovați să crească fără de tată. Dintre cei ce au fost printre nelegiuiți în noaptea de groază se știe de patru persoane din sat, iar restul erau din alte cătune. Primul care a murit a fost Bucănos. Pentru că nu-și mai dădea duhul, a chemat preotul și s-a spovedit, recunoscând că și el este unul dintre oamenii întunericului. De remarcat că doi fii ai lui Bucănos au murit de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de comunicație. Forma principală de creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu, satele Oltenești, Târzii). Remarcabilă este gruparea satelor noi, de împroprietărire, pe valea Lohanului și a Crasnei (exemplu, Satu Nou, la circa 2,5 km NE de Crețești, pe dreapta Lohanului). După 1966, criza agrară
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
omogenă alcătuită exclusiv din băștinași care utilizau sistemele de resurse în „devălmășie absolută” (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Aceste sate aveau forma unui grup mic de gospodării care erau fie compactate într-o vatră de sat, fie împărțite în cătune. Numărul mic de gospodării, conform opiniei lui Stahl (1998, vol. II, pp. 17-21), era menținut cu intenție dintr o serie largă de motive: facilitarea deciziei; menținerea terenurilor agricole aproape de sat; o țarină, înconjurată de garduri, nu putea să aibă oricâte
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
prințesei, există, din vremuri stăvechi o fântână cu cumpănă. Se pare că din cauza apei cu gust sălciu i s-a spus așa. Ea există și astăzi. -Dealul Mesteceni- Un alt monument al naturii îl formează acest deal situat în vestul cătunului Surdești. Este printre cele mai înalte dealuri din zonă. Cele câteva pâlcuri de mesteceni, relicve ale mestecănișului de odinioară existente pe culmea lui, la un loc cu 82 celelalte de pe alte culmi deluroase din zonă, au generat toponimul Breaza. Fiindcă
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
satul Todireani, din ținutul Hârlăului; c) În 1634, când se numea BălușeștiTodirești, ca proprietate a unui boier pe nume Hatmanu, într-un act al domnitorului Vasile Lupu, care întărește părți din Balușești. Satul Todirești s-a format din mai multe cătune care s-au extins prin defrișări ale pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
în stăvilirea pasiunii populare; poporul era vrăjit. Ceea ce va marca diferența între războiele din trecut și cele din viitor vor fi dușmăniile pe care primele le vor lăsa în urmă, tocmai pentru că ele vor amplifica sentimentul național. Nu va fi cătun în care să nu fie doliu, iar țările ar putea fi devastate. Talleyrand spunea că ar trebui să se renunțe la ură; din nefericire, unora chiar le place să dușmănească, făcând din ură un principiu al energiei. Trebuie așadar să
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
tot, iar barba Îi crescuse până pe piept.Copii nu erau nicăieri.Își luă În spate sacul plin cu daruri și plecă la copii de departe li aproape, din răsărit și din apus, din marile orașe și din cel mai mic cătun. Acum Crăciun iubește copiii, mai ales pe cei isteți, frumoși, dar mai ales pe cei cuminți. BRADUL În vremea lui Ștefan cel Mare veneau des În Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
la sud de Țărnuică; - Ciuciu - de la frații Ciuciu spre Dănilă (E și S), tarlaua aparținând comunei Vânători; - Coastă - loc abrupt de pe fruntea terasei medii (Dealul Mănăstirii) care face parte din Terasa Pașcani. Se mai numește „Coasta Colacului”. - Coasta Diudiului - în dreptul cătunului Diudiu; - Coasta Heciului - în dreptul satului Heci; - Coasta Neagră - mai puțin înclinată între culmea Strahotinului și estul satului Lespezi. Toponimul provine probabil de la culoarea mai închisă a islazului pe această coastă, până la Buda; - Coasta Peter - partea de nord a dealului Peter
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vine de la antroponimul Peter (Petru) un călugăr care a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
a ridicat un schit în aceste locuri. Are două vârfuri și o șea. Văzut din lunca Siretului seamănă cu Vezuviu, din Italia;Dealul Strahotin - în sud estul satului Lespezi (300 m); - Diudiu - cătun așezat pe dealul cu același nume. Fost cătun pe moșia Heciului, în 1879 este pomenit pe moșia Bursuc Vale;Drumul Mănăstirii - pe creasta Dealului Mănăstirii, între Heci și Probota; - Dumbrava - teren din spatele casei fraților Ciuciu, care se învecinează la est cu comuna Vânători; - După Biserică - teren bun pentru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
istoricul M. Costăchescu, era Heciul, părere pe care o împărtășim și noi, dacă ținem cont că la hotarul dintre Heci și Tătăruși se mai păstrează toponimul de ,,La Movilă “, iar pădurea Tătăruși, foarte aproape de Heci, este numită de localnici Bodești. Cătunul Bodești, astăzi dispărut, a făcut parte din comuna Heciu (1871-1873), din comuna Lespezi (1873-1892), iar în 1892 este înglobat în satul Heci, după care dispare, rămânând toponimul. Indiferent de vechime, satul Heci este pomenit pentru prima dată într-un document
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Budeni (Vârâții Budei); - 1833 - sat în ocolul Șomuz; 1834 - sat în ocolul Siretului; - 1844 - înglobat în satul Dolhasca; - 1845 - separat de satul Dolhasca; - 1846 - contopit cu satul Dolhasca; - 1854 - separat de satul Dolhasca; 1865 - sat în comuna Dolhasca; - 1896 - pierde cătunul Vârâții Budei, devenit satul Budeni; - 1898 - satul Buda avea 165 de case, populația de 719 persoane (360 bărbați și 359 de femei), din care contribuabili 120. Împroprietăriți la 1864 și 1879 erau 68 de fruntași, 94 de mijlocași și 19
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
preot și doi cântăreți și o școală frecventată de 50 de elevi („Dicționarul Geografic” al lui Serafim Ionescu, din 1894). - 1896 - pierde o parte din teritoriu, pe care se înființează satul Bursuc, care se mai numea și Heciul Nou. Pierde cătunul Diudiu care devine sat; - 1900 - satul Berindești s-a contopit cu Heciul; - 1968 - sat în comuna Lespezi, județul Iași; - 1975 - avea o suprafață de 179,7 ha, 2323 de locuitori și 663 de familii, oferind o densitate de 132 locuitori
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
când la conducerea învățământului s-au aflat miniștrii Take Ionescu, Pentru Poni, Spiru Haret. În 10 mai 1893, pe vremea ministrului Take Ionescu, a fost dată o lege de reorganizare a învățământului primar care împarte școlile primare în școli de cătun, primare inferioare, primare superioare, făcând o diferență foarte mare între acestea creând o ilegalitate prin felul în care statul trata diferite comune în special cele rurale față de cele urbane . La comunele urbane, insitutorii erau plătiți de stat, iar la cele
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
clasele I-VI. Scopul acestor clase complementare era însușirea unor cunoștințe cu aplicații practice( agricultură, horticultura, creșterea vitelor.) În 1893 prin legea din 19 mai, școlile primare au fost reorganizate, instrucția obligatorie s-a diferențiat în 3 categorii: școli de cătun; școli primare inferioare cu durata de 4 ani și școli primare superioare cu durata de 5ani. Această lege a destrămat învățământul obligatoriu deoarece școlile primare superioare funcționau doar în centrele urbane și în cele rurale mai populate, îngrădind astfel frecventa
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
sistemului de organizare teritorială, cât și în ceea ce privește structura localităților. Așezările regiunii din Ungaria sunt reprezentate de orașe și de sate, având de regulă hotar și populație semnificativă, independente din punct de vedere administrativ. Un element tipic al acestor localități este cătunul, caracteristic mai ales zonei de vest a regiunii Dél-Alföld, Homokhát. În Regiunea Vest rețeaua de localități este formată din orașe și comune1. În regiunea Dél-Alföld există 254 de localități, dintre care 1 Comuna înseamnă grupul reunit al mai multor sate
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]