599 matches
-
nici o clipă, amenințîndu-l că-i rupe dintr-o singură lovitură spinarea dacă Încearcă să fugă și Îl obligă să Înainteze așa, caraghios, cu picioarele depărtate, cu mersul legănat și umilit, pe cărarea Întortocheată care șerpuia printre stînci, pîlcuri dese de cactuși Înalți și tufișuri Încîlcite, pînă la plaja albă din golful liniștit. Două baleniere lungi și elegante erau ancorate la țărm și vreo douăzeci de bărbați se chinuiau să le Încarce cu broaște-țestoase greoaie, sub privirea atentă a altor trei, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
larg și un al treilea, care după toate probabilitățile era un vas ușor de pirați ce ancorase În golf pentru a depozita iguanele și broaștele-țestoase uriașe În fostele lui peșteri, acum pustii. Oberlus Își căută refugiu În adîncul pădurii de cactuși, dar Își dădu curînd seama că aceasta nu mai era o ascunzătoare sigură și nimerită, iar cînd vocile se Îndepărtară și ieși În sfîrșit din adăpostul lui, Îndurerat de nenumărații spini care Îl Înțepaseră, Își făgădui cu strășnicie să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
al treilea răspunse probabil ceva hazliu, dar Oberlus nu mai reuși să distingă ce zicea, deși auzi clar hohotul general de rîs pe care-l provocase și care se pierdu mai apoi În depărtare, cînd lăsară În urmă păduricea de cactuși și Începură să urce povîrnișul. Atunci Își Îndreptă atenția spre cele două femei care se așezaseră pe o stîncă și se uitau În jur cu neîndoioasă curiozitate, ascultînd În vremea asta discursul cavalerului, care părea că Încearcă să le explice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
contemplară pentru Încă o zecime de secundă pe norvegianul care vomita peste el, căci i se făcuse rău deodată din pricina spectacolului macabru. Dominique Lassa, descleștîndu-și mîinile de pe macetă, o rupse la fugă, pierzîndu-se din raza lor vizuală prin păduricea de cactuși, iar Oberlus, care rămăsese serios și indiferent privind trupul lui Georges, rămas exact În aceeași poziție În care-l surprinsese moartea, făcu un gest autoritar Îndreptîndu-se spre chilian: - Aruncă-l În mare! spuse. Apoi strînse pe o farfurie resturile prînzului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
că noaptea aceea era potrivită pentru o eventuală răzvrătire a sclavilor săi. Rămase așadar pe vine vreme de cîteva ceasuri În hățișul cel mai Încîlcit din ierburile rare, insensibil la zgîrieturile provocate de crengile spinoase sau la Înțepăturile ghimpilor de cactus, hipnotizat de spectacolul Îndepărtatei erupții, simțindu-se atît de mărunt și de neputincios cum nu se mai simțise niciodată de-a lungul extrem de dificilei sale existențe. Natura ținuse să facă o demonstrație a puterii ei uluitoare În acel colț al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
mici spărturi, și rămîn Îngropați de vii acolo, pentru o perioadă nedefinită. Oberlus, liniștit de-acum cu privire la siguranța „supușilor” lui, străbătu mai tîrziu insula, ascunzînd urmele prezenței sale, și soarele se pregătea să apună cînd căută adăpost În păduricea de cactuși de pe plajă, așteptînd ca nava să vireze spre coasta apuseană, Îndreptîndu-se drept spre golf, În timp ce lăsau În jos pînzele și aruncau ancora În apele lui liniștite și adînci. Dar cînd catargul de la prora nici nu lăsase bine În urmă capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pe stînca lui favorită de pe culmea falezei abrupte, cufundat În lectură, și de a-și veghea de departe supușii, În drumurile lor prin partea de jos a insulei. Nu mai era nevoie să se ascundă printre pietre, prin păduricea de cactuși sau printre buruienile Înalte pentru a fi Întotdeauna la curent cu ceea ce făceau oamenii lui și Învăță mai tîrziu că acel mare ochi magic Îi dezvăluia și un univers nou și vast, Îngăduindu-i să studieze Îndeaproape zborul păsărilor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
gîndească și să-l disprețuiască. Trebui să aștepte trei luni Înainte de i se Înfățișa norocul, Într-o noapte neagră, fără lună, cu nori joși care ascundeau stelele, una din nopți În care nu se vedea nimic - nici măcar cei mai Înalți cactuși - la șase metri distanță, dar În care apărură, În sfîrșit, la distanță, luminile care semnalau prezența unui vapor. Le studie o bună bucată de vreme cu ajutorul lunetei celei grele, Încercînd să-și facă o idee despre vasul căruia Îi aparțineau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nisipul alb și comentă: - Tare am chef să fac o baie pe plaja asta și să faci dragoste cu mine la lumina unui foc de tabără. Iguana Oberlus văzu goeleta sosind, Își Închise oamenii, luă armele și, din păduricea de cactuși, spionă echipajul care tocmai trimitea o șalupă la apă și perechea care sărea În ea și se apropia, vîslind fără grabă, spre debarcader. Îi urmări, aproape tîrÎndu-se, ca un tigru aflat la pîndă, pînă În dreptul micuței plaje din fund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o mică adîncitură cu apă curată și proaspătă, cu un gust divin. Dormi acolo cîteva ceasuri, bău apă din nou, umplu dovleacul și Își continuă incursiunea fără să se Îndepărteze nici o clipă de coastă, pînă cînd dădu peste trunchiul unui cactus gros, lîngă care se odihnea o pașnică iguană de pămînt, ce nu făcu nici un gest văzîndu-l și se lăsă prinsă fără să se Împotrivească. Ar fi preferat să-i sucească gîtul În tăcere, dar nu avea destulă forță nici măcar pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
să doarmă pe săturate pentru prima oară În patruzeci și opt de ore. În cea de-a opta zi, Oberlus Începu să se enerveze. Verificase insula pas cu pas, fără să uite nici o peșteră, nici cea mai mică pădurice de cactuși, nici o rîpă și nici un cotlon, și nu numai că nu-l găsise pe fugar, dar nici măcar nu descoperise o urmă a trecerii lui pe-acolo. La fiecare două zile se vedea nevoit să elibereze temporar restul prizonierilor, a căror stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
asemenea, peștera care devenise mormîntul lui Dominique Lassa, cîteva resturi din pilotul Gamboa și, atîrnat de o creangă, clopotul care aparținuse naufragiatei fregate franceze. Căpitanul Lazemby, care coborîse pe pămînt și aștepta așezat pe un scaun pliant la umbra unui cactus, se uită cu stupefacție la prim-ofițer. — Cum adică nu-i? Întrebă el neîncrezător. Ce vrei să spui prin asta, „nu-i”? Eu l-am văzut... Dumneata l-ai văzut... Tot echipajul l-a văzut și a văzut și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
se scurgă complet, iar mai tîrziu Îi trimise să caute lemne și buruieni cu care să facă un foc mare. În cea mai mare găleată pe care o avea strînse alge roșii, pești, moluște, și chiar oase și frunze de cactus, lăsînd să fiarbă ceasuri Întregi amestecul acela ciudat și pestilențial, În timp ce el fixa din nou scîndurile și călăfătuia rosturile, folosind În acest scop lungi fîșii din frumoasa rochie gri pal a Niñei Carmen. Aceasta, care Îl observa cum lucrează Înfrigurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
școală și că lui Karl nu-i spusese nimic. — Hai, vreau să-ți arăt ceva, a zis Neng și a luat-o la fugă. Dincolo de copaci, pajiștea se deschidea Într-o câmpie pre sărată cu pietre și acoperită ici-colo cu cactuși și cu tufișuri pitice. În depărtare, locul se ridica spre vârful vulcanului stins care domina insula. Neng dispăruse după niște bolovani, iar când Adam a ajuns-o din urmă, se strecurase Într-o grotă de pământ, o groapă la adă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
adevărată mare. Prin valorificarea ei, deșertul a devenit un loc obișnuit, pe care s-au amenajat parcuri de distracții, hoteluri moderne și magazine cu reclame luminoase. Dacă în anul 1999, a continuat spiridușul, în Sahara nu creșteau decât palmieri și cactuși, acum trotuarele străzilor sunt străjuite de diferiți arbori. În parcuri special amenajate, privirile turiștilor sunt furate de florile în mii de culori și de fluturașii care zboară veseli. La Polul Nord sunt amenajate acum cele mai frumoase patinoare și pârtii de
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
lung decât cel al lui Einstein, într-un fel de chică bezmetică. Un pix înfipt între dinți, două pitite în spatele urechilor și mai multe încâlcite și înnodate și ițindu-se din coama lui rebelă îi făceau capul să semene cu un cactus dintr-aceia suspect de pufoși. Urme de pix albastru, negru, roșu și verde îi acopereau dosul palmelor, îi șerpuiau în jurul încheieturilor și antebrațelor, și urcau spre mânecile sumese, care nici ele nu fuseseră cruțate pe de-a întregul. Bucăți șifonate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
al perechilor, Ciocurile se prind într-un duel amoros, producând un fel de zgomot de castaniete, ritmat, ce dă cont de tempo-ul mișcării și de ritmul dansului. Bărbătușul curtează mereu aceeași consoartă, oferindu-i flori de stâncă și de cactus, ce îmbracă peisajul idilic al insulei, dar mai ales îi oferă dansul. Mai întâi face o reverență laterală, legănându-se pe dreapta, apoi pe stânga, după care ciocurile se întretaie ca săbiile, patetic, în pase febrile, între care întârzie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
fantastice. Ciocurile se prind într-un duel amoros, se distinge un fel de zgomot de castaniete, cadențat în tempo-ul mișcării și al ritmului de dans. Bărbătușul curtează mereu aceeași consoartă, oferindu-i "dansul" și florile de stâncă și de cactus din peisajul idilic al insulei. Mai întâi face o reverență lateral, legănându-se pe dreapta, apoi pe stânga, după care ciocurile se întretaie ca săbiile, patetic, în pase febrile și întârzie pentru o clipă încremenite, ca și cum și-ar sorbi unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
de atunci, apa din vasele de-atunci s-a evaporat de-atunci, se cutremurau geometric desenele de pe covorul de iută, camera râdea cubic și cu clinchete roz, așa cum era tapetul, paharele de șampanie râdeau în alto, ficusul acompaniat de fagotul cactusului care intermitent râdea în sol major, râsete de coloratură auzeai de la figurinele emailate și viu colorate, indecent râdea strămoțapul și obraznic anticul Amoraș cu săgeata boantă, sacadat, ceasornicul, cucul pendulului de acum dar fără cuc, gros, dicționarele, gențile, penarele cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
România). Și totuși, mulți epigramiști scriu și publică false epigrame, de fapt, epigrame inexistente din punct de vedere literar, întrucât le lipsește cu desăvârșire umorul. Printre ei se numără Emil Șain. În cea mai recentă carte a sa, Desculț printre cactuși (Excelsior, col. „Ridendo“,Timișoara, 2001), „catrenele satirice“ (așa le definește autorul ) sunt catrene, dar nu sunt satirice. Nu e nimic de râs, de exemplu, în constatarea că politicienii sunt animați de interese meschine: „Ei fac politică de paie / Fără un
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Teatrului Metropolis propune în preajma sărbătorii Sfântului Nicolae trei spectacole, care nu pot fi ratate de iubitorii acestei arte. În perioada 5 - 9 decembrie Teatrul Metropolis și echipa sa merituoasă de actori oferă spectatorilor trei seri emblematice cu piesele "Floare de cactus", "Gaițele" și "Baba care ascultă ABBA". Miercuri 5 decembrie, începând cu ora 19.00, actorii Adela Mărculescu, Damian Crăsmaru, Cristiana Răduță-Bobic, Lucian Ghimsi, Theodor Danetti /Mihai Niculescu, Rudy Rosenfeld vor putea fi urmăriți în piesa lui Barillet și Grady, Floarea
Vezi oferta Teatrului Metropolis în perioada 5 - 9 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/80613_a_81938]
-
și "Baba care ascultă ABBA". Miercuri 5 decembrie, începând cu ora 19.00, actorii Adela Mărculescu, Damian Crăsmaru, Cristiana Răduță-Bobic, Lucian Ghimsi, Theodor Danetti /Mihai Niculescu, Rudy Rosenfeld vor putea fi urmăriți în piesa lui Barillet și Grady, Floarea de cactus, unde Alice Barb este cea care semnează regia, decorul și ilustrația muzicală.
Vezi oferta Teatrului Metropolis în perioada 5 - 9 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/80613_a_81938]
-
Trebuie reținut faptul că sunt foarte periculoase și provoacă dependență serioasă. Renunțarea la drogul menționat se face sub supraveghere medicală, iar pacientul poate avea grețuri, crampre sau tremurături. Halucinogenele nu creează o dependență gravă. Totuși, „ciupercile magice” și mescalina din cactusul „peyote” provoacă toleranță în organism. Consumatorii sunt transpuși într-o altă lume, iar mulți dintre aceștia au murit sub influența lor. Cocaina este un praf alb, extras din frunzele de coca. Consumatorul de cocaină se simte energie și euforic. Mullți
Ce nu ştiaţi despre droguri () [Corola-journal/Journalistic/68415_a_69740]
-
acest post până la vârsta pensionării, adică până ar fi împlinit șaizeci și doi de ani, dacă n-ar fi avut probleme încă din prima lună. Altfel, era un loc de muncă stabil. În prima ei zi de lucru, cei doi cactuși din birou, care se aflau pe punctul de a se ofili, își recăpătaseră vigoarea și înfloriseră ca prin minune, umplându-se de flori albe. Atmosfera se relaxase. Ea era exuberantă și vibra de tinerețe, iar fiecare răsuflare a ei mirosea
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]
-
fata îi spuse tinerei soții: - Am impresia că au ceva cu mine. Pe la acea vreme ajunseseră deja atât de apropiate că împărțeau gustările una cu cealaltă. În birou se trecea la un stadiu avansat al "pregătirilor de război". Cât despre cactuși, dacă unul arăta încă bine și înfloritor, celălalt își pierduse deja toate florile, iar țepii deja se înroșiseră și se întăriseră. O luară la pas către stația de autobuz. De vreo câteva zile începuseră să se țină de mână atunci când
Ma Jian: Umilită sau dezbrăcată by Roxana RÎBU () [Corola-journal/Journalistic/7233_a_8558]