147 matches
-
se anima și spune lucruri determinante; poeziile în cauză sunt: "înclinate a transcrie polifonia din univers, târâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului.(...) E o poezie feminină, având ca fond senzația directă a lumii, percepția ploaiei (sic), a apelor, a căror cadența olarul o simte în învârtirea urciorului" (Compendiu, pp. 250, ed. 1968). Și iată că, tocmai pentru a introduce unul din marile poeme ale literaturii noastre, George Călinescu se rătăcește într-o consternanta "șăgălnicie": "Poezia reprezentativă este Șerpii, traducând sub imaginea
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
faptele de bine ..." C. Z. Buzdugan, În poezia "Clopote de Paști", redă dialogul clopotelor În sfânta zi a Învierii : De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot/ Își amestecarmonia În acest feeric ropot./ Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat a Înviat !.../ și când templele sfințite deschid vechile lor porți/ E-ntr-un gând Întreg pământul : A-nviat Chistos din morți..." D. Zamfirescu, În poezia "Ghetsimani" imaginează ultima rugăciune a Mântuitorului În grădina Gethsemani, adresată cerescului
Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
acest gen de muzică era cunoscut ca "disco rap", se crede că Keith Cowboy a creat acest termen în timp ce râdea de un prieten care se înrolase în armată, cântând cuvintele "hip/hop/hip/hop" într-un fel în care imită cadența ritmica a soldaților ce mărșăluiesc.. Cowboy a dezvoltat cadența și a înglobat-o în spectacolele lui, apoi a fost copiată de alți artiști; că de exemplu partea de început a cântecului "Rapper's Delight" de către The Sugarhill Gang. Afrika Bambaataa
Hip hop () [Corola-website/Science/299704_a_301033]
-
80 mm și modelele Ausf. D și ulterioarele au atins 120 mm. De asemenea se dota adesea cu o protecție superficială de 50 mm din Zimmerit (material antimagnetic). Tunul principal era un KwK 42 L/70 de 75 mm și cadența 79 focuri și două mitraliere de sprijin MG 34. La început tunul nu avea un calibru foarte mare. Totuși, tunul țancului Panther era unul dintre cele mai puternice din al Doilea Război Mondial, datorită calibrului și lungimii tunului, care asigură
Panther () [Corola-website/Science/311198_a_312527]
-
atunci și până acum. Salvat de prăbușirea timpului, "Oktiabr" rămâne martorul mut al neputinței de a schimba istoria. Constituit din imagini antitetice, sensul metaforelor de atunci a căpătat, astăzi, dimensiuni terifiante. Opincilor șonticăind în întâmpinarea istoriei li se opun șenilele cadențându-și impecabila înaintare. împușcăturile care vor "schimba istoria" sunt urmărite de bufnița policandrului, rotindu-și impasibilă capul mecanic. Cavalcada cailor este preluată de învârtitul unor roți de biciclete, multiplicate la nesfârșit, cu ritmuri amețitoare. Și ritmul sacadat al mișcărilor tuturor
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
groase, faraonice și sfârșiți în arcele superioare îndrăznețe, frânte, freamătă stoluri-stoluri de rantii și de pelerine precum spuma laptelui, însemnate cu cruci roșii, amestecându-se vălurit cu alte mantii, negre, purtătoare și ele de cruci, albe, în opt colțuri. Zăngănituri cadențate de lănci, de spade, de săbii, de pinteni și de scuturi. Tumult... În mijlocul refectoriului, sub bolțile cu acustica și rezonanța orgilor, comandantul pro temporis al Fortăreței, Marele Maestru hospitalier, Fra Guillaume de Chateuneuf, își ridică palma, înmânușată în zale. Cere
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să ne sugereze zădărnicia luptei umane cu existența, condiția mizeră a individului, eșuarea În melancolie perpetuă, sămânța de revoltă conținută de fiecare dintre noi, suferința, implacabilul, iremediabilul, iubirea, moartea, ura, singurătatea, fericirea, neputința, mântuirea, toate rotite În acest aproape poem cadențat pe ritmurile majore ale zonei de Întâlnire dintre sufletul omului și mecanica divină a universului. Citez: „În dimineața despre care va fi vorba În cele ce urmează, omul se trezise ceva mai devreme decât de obicei. Îi răsărise În suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
apărea drept unul dintre marii manipulatori din spațiul literelor americane. Din fericire, lucrurile nu stau așa. Autorul vorbește în numele suferinței de a fi obligat să scrie într-un moment și într-o cultură în care stilul dominant era lipsit de „cadență”, de ritm interior, de rotunjimea organică a marii arte: Fără ritm, stilul este lipsit de armonie. Este ca un flaut care cântă solitar, un lucru incomplet, foarte eficient sau foarte stupid, în funcție de situație - și totuși ceva incomplet (Chandler, 2000, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pentru a o conserva - frivolitatea, superficialitatea, grija zilei de mâine, reluarea și perfecționarea calculelor, intrarea în program, exterioritatea, ritmul și cerințele ei, participarea la relații, parcurgerea timpului instituțional, anturajul. Pe scurt, conviețuim cu ideea, până când viața ne impune din nou cadența și normele ei de autoconservare. Întotdeauna se interpune ceva între noi și ceilalți. Este foarte important ce se interpune: principiul, valența instinctuală, folosul/profitul, orgoliul, teama, controlul, nemulțumirea (de sine, de celălalt), prudența, încrederea (de sine, în semen), neîncrederea (în
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
un birt, unul cere tizană, celălalt preferă berea. Și petrecerea continuă. De fapt, Începe... Pentru Mița Baston vermutul e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și a unei creșteri comune. Cheerful, Entertaining and Lively devin valori centrale În interior. Se Încurajează gustul pentru nou, precumși diversitatea persoanelor, a talentelor și a competențelor În cadrul unei veritabile Înțelepciuni colective. Thank You, Thank You, Thank You! - această deviză cadențează ritual (kata) relațiile și Încurajează schimbul și recunoașterea contribuțiilor personale. Supertransfer de competențe Nippon Roche În gestionarea cunoașterii, una dintre problemele majore o reprezintă dificultatea explicitării abilității potrivite pentru a o transfera apoi În interior. De la instalarea sa În Arhipelag
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mai funcțional, mai competitiv. Țara de origine trebuie, pentru a se menține în frunte, să inoveze într-un ritm care să-i prezerve rolul de lider. Suntem parcă tentați să reproșăm liderului că nu inovează mai repede, că nu ține cadența, că nu răspunde cum ar trebui așteptărilor. Liderul mai obosește. Poate traversează un moment mai dificil. Nu suntem parcă tentați să spunem -, el trebuie să creeze, are universități, are specialiști, are bani etc. Totuși, creația cunoaște și ea urcușuri și
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
în vers, Ca pasul vremii care s-a născut. Dar nu cioplit în piatra de granit, Nici în pereții cenușii de stânci, Ci-n carnea mea, în rănile adânci Și-n cremenea cuvântului cioplit... Să simt în el a pulsului cadență Ce-au prins-o din amnare, din trecut, Strămoșii neștiuți ce i-am avut, În ea să torn a gândului esență 957. Actul creator nu poate exista înafara societății. Abilitatea de a pătrunde în lumea și bogata alegorie a personajelor
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Mersul mărșăluit, cadențat și-a pierdut, în ultimii ani, din valoare, iar demilitarizarea l-a trecut în desuetudine, deși nu de puține ori mai pot fi observate picioare răpăind pe asfaltul pușcăriei în tactul ținut de un conducător de coloane: "Cadență, marș!". Rămășițele unei viziuni militarizate a instituției pot fi văzute în mersul cu trunchiul țeapăn, dar cu picioarele tîrîite. Această inadecvare a ținutei atrage atenția prin falsa preocupare pentru disciplină, care denotă și o dorință de impunere ce frizează înfumurarea
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cînd nici nu vom semăna, nici nu vom aduna roadele noastre? Vă voi trimite binecuvântarea mea în anul al șaselea și va aduce roadele sale pentru trei ani" (Levitic 25.20-21). Iată ciclul Juglar. Tot Leviticul introduce în economie și cadența de cincizeci de ani, sau ciclul Kondratiev. La fiecare cincizeci de ani se acreditează o criză majoră. Magia cifrelor conduce aici: 7x7 = 49, ca an sabatic, urmat de unul jubiliar, sanctificat, în care activitatea econo-mică este supusă aceluiași moratoriu: fără
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
eliberat, potcovi calul. Țăranii se întorceau de la casa sovietului cu brațele încărcate de veselă și de utilaje recuperate. În timpul nopții, un lung convoi ce venea din satele vecine trecu pe sub ferestrele lor: o grindină nesfârșită de hohote de plâns obosite, cadențate de zgomotul roților și tropotul cailor. Familii întregi, pe care nu aveau să le mai vadă vreodată. Uitându-se la fiul lui cum trăiește și se face mare, Nikolai își pierdu obiceiul de a se întoarce în gând în lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pasiune".149 Leon Benaros atribuie transformarea tangoului în muzică națională, în ciuda originii sale marginale, faptului că, "născut în La Plata, reprezenta insatisfacția și năzuințele oamenilor locului, însă fără a se fi oprit aici. Tangoul avea o forță sugestiva și o cadența molipsitoare care i-au deschis ușor ușile. A trecut de la leagăn la centrul orașului"150. Tangoul este un univers mental special, care pornește de la suburbie, în mod simbolic, de la lumea romantică a subconștientului, din străfundurile omului, de la marele mecanism interior
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
seamă ai lumii. În Istoria literaturii române de la origini și pînă în prezent, G.Călinescu opina că „Ion e opera unui poet epic care cântă cu solemnitate condițiile generale ale vieții: nașterea, nunta, moartea. Romanul e făcut din cânturi vădit cadențate în stilul marilor epopei” Tocmai în tonul sec, neutral, stă „poezia relatării”, acea „vibrație de încredere în energiile” care zac în poporul năpăstuit și care ne face să simțim „lauda țăranului român". Atât în Ion, Pădurea spânzuraților cât și în
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
reprezentația de la Veneția a scris: ”Noile pagini sunt: Preludiul, o descriere sonoră a zorilor, care este asemănător celui din Atilla, un mic duet între tenor și soprana, toate în primul act; un marș și un terțet al bașilor și o cadența pentru corul din actul ÎI; motivul muzical al terțetului este foarte frumos și de mare popularitate. Pagina este grandioasă și de mare măestrie componistica în care putem vedea mână sau mai degrabă spiritul unui mare artist.” Ceea ce reporterii timpului nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și Extaz (1908), de ambițioasă paletă (eglogă, doină „în formă poporană”, sonet, nocturnă, pastorală, romanță, aubadă, barcarolă, sonată, baladă, elegie). Deși atentă la melodicitatea frazării, B. nu se prea întâlnește, în stihurile ei, cu lirismul. E sinceră, dar fadă, sensibilă, cadențându-și însă extazele în debitări sălcii. Abia în „peisagii”, unde figurația mitologică e conturată cu o anume grație, și în versurile de palpit amoros ea accede, ici-colo, la expresivitate. În proză, cultivă o manieră în care, printre „reflexiuni” poetice și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
urlete și mugete frământat de dangăte de clopote. Și iarăși fugeam cu moartea Înainte și-n urmă, Împreună cu vreo treizeci de inși, pe o stradă laterală care se face din bulevard. Ne-am repliat din fugă și am Început să cadențăm și să scandăm iarăși că noi suntem poporu’ și asasinii și jos Ceaușescu, și n-am mai fi avut mult până să ajungem la Primărie când am dat nas În nas cu un pluton de soldați de care am vrut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
poetice depline, dintre care se detașează capodopera sa, Zburătorul (1843). Neliniștea erotică a fetei, realizată într-o confesiune de mare autenticitate și bogăție a senzațiilor, este plasată într-un spațiu patriarhal, unde ritmurile firii și ale lumii au dintotdeauna aceeași cadență și același mister. Se sugerează astfel, cu mijloace lirice remarcabile, atmosfera de vrajă și supranatural care însoțește ivirea sentimentului de dragoste. H.-R. s-a dovedit foarte înzestrat pentru poezia satirică și fabulă, în care își putea desfășura în voie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
provocator. Iubirea înseamnă foc devastator, de aceea obrazul iubitului e „palid ca pământul în care/ n-a plouat”, iar chipul lui pare „icoană arsă în pământ”. Catrenele de inspirație iberică, „cople”, emană temperatura și senzualitatea proprii erosului hispanic, cu toate că uneori cadența și vocabulele vin dintr-o gamă minoră: „Nici cu tine, nici fără tine/ Nu-mi pot găsi leac de dor/ Cu tine fiindcă mă ucizi/ Și fără tine fiindcă mor.” Deși face o notabilă muncă de traducător, preferându-i pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
fapt descrieri, schițe, biografii sau fragmente de biografii romanțate. Poemele, unele lirice, cu elemente de pastel, idilă, madrigal, meditație, satiră, altele epice, se plasează tipologic în configurația poeziei românești de dinainte de Mihai Eminescu. Tânărul compars al lui Al. Macedonski își cadențează spunerile când în alexandrini, când în versuri scurte, unele cu ecouri neoanacreontice. Spre deosebire de preeminescieni, Z. își cizelează stihurile mai totdeauna impecabil. Dar cele lirice vădesc tocmai lipsa lirismului, mult mai bogate resurse poetice alimentând compunerile cu caracter narativ-descriptiv. Acestea introduc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
novarum (1891), avînd importanța unui act fondator, Quadragesimo anno (1931), Mater et magistra (1961), Pacem in terris (1963), Populorum pregressio (1967), Octogesima adveniens (1971), Laborens exercens (1981), Centesimus annus (1991): tot atîtea documente pontificale care, după o sută de ani, "cadențează" gîndirea în problemele sociale. Grație acestui magisteriu, democrația creștină dispune de un corp de doctrină și un program social situat între programul liberal și programul socialist. El se bazează pe apărarea proprietății private a cărei funcție socială este subliniată, pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]