148 matches
-
bucuriei. Receptivitate artistică diurnă (chiar și sub stele). „Sublim e cântecul luminii! / Stau astrele veșnice, / Neștiutele fără de nume, / Aprinse în sfeșnice”. Impresii bine prelucrate: „amândoi sunt de prisos, / clopotele bat în turlă, / cântă buha, cânt duios”. NORI BELLU. Partitură narativă. Cadență pierdută. Axare pe mesaj. Versuri-reportaj. „O toamnă târzie / cu trena lungă de ceață / cade pe tâmpla senină a țării”. Poezie patriotică rostită cu glas scăzut - „În țara mea / curg razele-fuioare de lumină - / țesând lanuri aurii de grâu...” -, fără surle și
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
VENE Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1863 din 06 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Simt în cadență sângele pulsând precum o legiune decimată, cu golurile proaspete în rând spre viitor ducându-și vlaga toată. Ascult străin cum pasul cadențat prin vene urcă ritmic înspre stele și parcă am fost și eu înnumărat, și am rămas un gol pulsând spre ele. Îmi port în piept sinistra defilare și tot mereu sunt cel din locul zece, mărșăluind spre încă o lapidare
MĂRŞĂLUIND PRIN VENE de ION MIHAIU în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354012_a_355341]
-
ce se întâmplă. El putea să ia cele mai bune măsuri de precauție. Balurile reprezentau o modalitate pentru oameni de a-și demonstra poziția în societate și promovarea relațiilor sociale. Muzica, bine selectată, o îmbia la dans. Valsau. Ea bătea cadența cu vârful pantofului. Îl urmarea cu privirea pe M.Joseph, un dansator versat. Două voci șoptite, de partea cealaltă a draperiilor groase i-au atras atenția. - Se apropie vremea să punem în aplicare planul nostru, un glas de femeie. "Mary
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
din nou seară și noaptea mă chinuie așa cum făcea un vecin al meu cu propriul câine până la mușcat remușcarea așa îmi spunea mereu un prieten când îi scriam ce pustiu e sufletul meu terfelit de reproșurile femeii iubite în pas cadențat din vechea gardă tuna începe să plouă că poate nu-mi ajungeau fulgerele cu bip și vântul parcă mă bate pe umăr arunc un rucsac și sting lumina din redacție scriu ultimul impact. Referință Bibliografică: ultimul impact / Valerică Nițu : Confluențe
ULTIMUL IMPACT de VALERICĂ NIŢU în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357032_a_358361]
-
strop de amintire! Și zbură cu mii de fluturi peste jocu-amețitor Dovedind că niciodată n-o să stea în preajma lor; O atrase ticăitul unui ceas dintr-un refren Dar închise-ndată ochii...n-avea gânduri de catren. Zarvă mare, tropot iute, cadențau cu toți în cor, Numai ceasul de pe munte fluiera încetișor; Ca un susur de legendă brațu-i se-ntindea în timp Căutând prin întuneric umbra unui anotimp. Vino, se-auzea prin lacrimi, vocea-i caldă de ruine, Ești secunda vieții mele
POVESTE DE-O SECUNDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358759_a_360088]
-
a lungul cărții și, dintr-o dată găsim ideea de bază, dezvoltată într-o teorie scurtă și concisa, explicată doar în câteva cuvinte). Poezia lui Mesut Șenol te învăluie în iubire, lumina și dragoaste. Ea are o anumită muzicalitate, o anumita cadența interioară, care, coroborate cu ideile ei pure, ajunge să constituie, în final, adevărate eseuri poetice. Muguraș Maria PETRESCU București mai 2013 ------------------------------------------------------------ MESUT ȘENOL - LOVE SURVIVES Love Survives (ARTSHOP Printing House, Istanbul, 2013, 112 pp.) is Mesut Șenol's the third
MESUT ŞENOL – DRAGOSTEA SUPRAVIEŢUIEŞTE / LOVE SURVIVES de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344633_a_345962]
-
greșim ! Și clipa pierdută pedeapsa își cere, Și plata orbirii cu toții o știm, Dar suntem nevolnici și fără putere Și-n graba de-a vrea, greșim și.....plătim Hora de draci - păreri personale - versuri E hora de draci cu pas cadențat În iureș nebun de bălțate veșminte... Țignale smintite bat ritmul turbat Și vorbe prea multe, gătite-n cuvinte... Furtună de vorbe, furtună de pași, Ce vorba întreagă, o face zăludă Furtună de gânduri, de bani nerămași... Furtună-n urechi ce
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
cântase prea mult la un bal mascat modelat după tiparele celuilalt tu începuse să fure note înalte mai bine acolo decât niciunde în coamele cailor sălbatici ai inimii mele am prins iubirea apoi am strigat sunteți liberi dezorientați-vă pierdeți cadența prin care m-ați aflat la marginea unui ocean scrijelind valurile să nu vă mai prind pe țărmul meu îmi adun scoicile în care am trăit câteva furtuni și-o vară nebună apoi voi porni spre ghețari să-i îmbrățișez
DIN CEL MAI SECETOS VEAC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340509_a_341838]
-
te gândi la Eminescu nu e un semn că te-ai gândit la Baudelaire, într-o ipostază fluida, de corespondență luciferica a stărilor, a cauzelor și efectelor lirismului, poate ale versului. Ochiul cititor se solidarizează cu versul, cu coloanele iambului, cadențându-se pentru primirea armoniilor de substanță, cantului străbătător abisurilor, dar și pentru primirea pierderii de sine consimțite, a căutării în întâlnire, sursa de ecouri. Reincarnarea eului liric se abandonează, cititorul, modest deodată, caută un alt cititor: dualitatea cheamă o unitate
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
iau iar de la unu ... Așteptarea asta pentru tot felul de aprobări mă face să înebunesc și mor de ciudă că nu pot să fac nimic ... Număr pașii ca soldații să treacă armata...47, 48, 49 ... Și brusc se oprește din cadențat. - Dacă aveam trei picioare, ce dracu făceam? În perimetrul sălii noastre de așteptare pășește cu viteză de avion un pilot bătrân la vreo 80-90 de ani, hai 91 ... E moș Cocoș că prea e aviator țanțoș și ramolit de atâtea
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
în: Ediția nr. 740 din 09 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului e noapte și ninge și ninge - lună plină gând răsfrânt. e noapte și ninge și ninge pe chip , pe brațe, pe trup . suspină cerul violet aud cântând și vântul. cadență de pian, sonet zăpada mea mă fulguie cu trupu-i violaceu, încet. afară, totul doarme-n vis ! zăpada mea cea înțeleaptă calc pe trupul ei răsfrânt în dor și nestiută faptă. e noapte, și ninge și ninge cu fulgi în cântece
CÂNTECUL ZĂPEZII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341715_a_343044]
-
să țipe la Miramoț cum că ce mai așteaptă, să toarne în versuri ce-a zis Doc. Și Miramoț, cu capul în mâini, începu timidă: -Bătăile inimii adesea mi-ascult/ uneori, mai lente, alteori, în tumult!/ Chiar de se rărește cadența în timp,/ ființa mea exclamă: Moartea eu înving! După ce termină, toți o aclamară, deciși să continue jocul. La cuvânt se înscrise Patriarhul: -Oameni buni, mie toată viața mi-a fost urât de prostia unora dintre semeni, din păcate foarte mulți
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
șoapta lor suavă. Tacit iar gândul fuge înspre tine, Deși-l opresc cu un profund oftat, Un călător prin primăveri îmi vine, Să mă numesc, poet de nori udat. Și fac acum ceasornicul să stea Să numai bată atât de cadențat. Să fie liniște și pace-n inima mea Și să aștept iubind cu adevărat. Baia Mare, 18 martie 2017 E oare primăvara asta E oare primăvara asta, Sărutul cerului dat pe pământ? Prin vântul care-și lasă șoapta, Peste păduri și
TRUP DE CER de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373481_a_374810]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > AȘTEPTĂM TIMPUL ... Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Așteptăm timpul ... Trece timpul în pas cadențat Spre infinit peste mări și oceane, Prin munți de granit. Rămânem statui de negru pământ Ca lemnul de cedru sau abanos, Că timpul ne-ntoarce vârsta pe dos. Ne ducem în spate, în mănunchiuri, anii... Nu vrem să-i zvârlim
AȘTEPTĂM TIMPUL ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375570_a_376899]
-
Lectura psihologizantă nu duce nicăieri , cel mult putem selecta secvențe poetice sensibile și măiestrite cu care poetul înnobilează bătrânețea plebeiană. Ființa urbană și-a pierdut orice urmă de reflecție sapiențială. E drept să semnalăm și intruși neaveniți în contextul poetic cadențat în tonul elegiac sau de o gravitate dramatică, respectiv simple jocuri de versificație , nostime, ba chiar ușor frivole, care se pretează aproape instant la persiflare parodică. Și tentația, pe alocurea, a tonului lacrimogen. Și atunci, unde e textul poetic cu
STIHURILE DESTRĂMĂRII, CRONICĂ DE VIRGINIA PARASCHIV de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372356_a_373685]
-
Munteanu, publicat în Ediția nr. 871 din 20 mai 2013. Olanda e o țară pe cât de mică pe atât de spectaculoasă, în care omul și-a ajutat și protejat mediul în care locuiește, i-a dat o formă și o cadența, iar istoria a trecut peste aceste ținuturi îmbogățindu-le cu arhitectura inedită și multă culoare. Delftul este orașul în care principele Wilhelm de Orania, făuritorul Țărilor de Jos, și-a mutat reședința în 1572 și a fost înmormântat la scurt
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
au cuprins orașul de-a lungul istoriei. Citește mai mult Olanda e o țară pe cât de mică pe atât de spectaculoasă, în care omul și-a ajutat și protejat mediul în care locuiește, i-a dat o formă și o cadența, iar istoria a trecut peste aceste ținuturi îmbogățindu-le cu arhitectura inedită și multă culoare.Delftul este orașul în care principele Wilhelm de Orania, făuritorul Țărilor de Jos, și-a mutat reședința în 1572 și a fost înmormântat la scurt
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
la iveală însă, o autoare fermă în convingeri și motivată în ceea ce privește Crezul său artistic. Principiile sale sunt enunțate răspicat, de data aceasta părăsind tonul concesiv folosit în lirica de iubire. „Sunt pe urma pașilor mei de cenușă / și-aud tropăind cadențat sub jăratec / din absurd evadând, se reped către ușă / s-o spargă, s-o spargă și urlă sălbatec // sunt pe urma gândului meu clopotar / tresar să-l aud din secundă-n secundă / chemare din ziduri suspinată-n zadar / iederă-n
RECENZIE LA CARTEA AURICĂI ISTRATE PETARDE RECI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 855 din 04 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344758_a_346087]
-
mountain Or a carnival balloon Like a carousel that’s turning Running rings around the moon...[2] „Nu prea cred în strategii”, isi spuse și înlocui diamantul cu safirul. Probabil interpretarea senzuala a lui Sting[3] îi subtiliza o anumita cadența, nici dramatică precum Neil Diamond[4] și nici romantică precum Jose Feliciano[5]. Încerase Barbra Streisand[6] pentru o clipă, dar, departe de claritatea și perfecțiunea acesteia, alunecă încet către prima variantă, pentru a renunța la tristețe momentan. Înțelegea acum
VICE VERSA de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348857_a_350186]
-
lumea în care trăim.” (Ilie Roșianu, critic de artă). Diana Dăncilă s-a născut la 29 aprilie 1995. Este acum studentă la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, anul I, Secția Ceramică. Participările sale expoziționale de până acum nu au cadența anilor de pregătire spre profesionalismul artistic, sunt peste ea: Expoziția dedicată zilei internaționale a copilului organizată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, 2011; Salonul Internațional de Artă, Academia Oamenilor de Stiință din România, 2011; Expoziția internațională
DOUĂ GENERAŢII , EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ŞI SCULPTURĂ LA GALERIA DE ARTĂ CALEA VICTORIEI 33 de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376811_a_378140]
-
Până la urmă această zi de mare sărbătoare pentru națiunile adevărate a finalizat cu altercații între unii protestatari (ai Platformei DA și ai lui Usatîi) și poliție. Ceea ce nu consider normal au fost fluierăturile acestor protestatari adresate inclusiv militarilor care mărșăluiau cadențat pe piață, unii dintre ei participanți la războiul pentru apărarea patriei pe Nistru contra agresorului rus, militarilor străini, coloanelor de pompieri. Dar cu totul alogică a fost ieșirea maselor de protestatari pe piață în momentul când acolo evoluau copiii. Ei
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
să-i dai mărire, Când chipul mamei-ai făurit... În aur fin, cuvântu-ai dăltuit În inimi pentru nemurire... Prin armonii seducătoare, Și-n ritmul muzicii cerești, I-ai pus arome pământești Și murmur dulce de izvoare. În simfonii nemuritoare - Cadență timpului ai dat; Spre înălțimi le-ai ridicat Spre glorie nepieritoare... Luceafărul și Luna plină. Tu ne-ai cântat încetișor... Îndrăgostit, cu-atâta dor - Iubita Doină, cea divină! Cuvinte găsit-ai pe-nțeles, Și-n în rime-mperecheate, Simplu le-ai
M-AM NĂSCUT CU EMINESCU ÎN CASĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379694_a_381023]
-
Poezie > Oglindire > SĂ FII FEMEIE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2186 din 25 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului sclavă eternă pe aceeași corabie fără catarge spre Capul Bunei Speranțe rătăcind trage rupe vâsla, fir-ai a dracului păstrează cadența împinge, răsuflă adânc, cum naiba să nu-ți pierzi respirația? întodeauna există prea multe valuri, prea mulți masculi, biciuri, hei-rup, hei-rup, hei rup, zbiară cârmaciul, mișcă-ți curu` la pupa curvă, da, e greu să tragi la galerele morții, să
SĂ FII FEMEIE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371701_a_373030]
-
grozavnicele Pătimi și Iubiri A' morților Spectrali. De-acolo duse la Războaiele de Țesut ale lui Cathedron, Fiicele lui Enitharmon țes ovarul și integumentul 254 Cu gíngaș borangic, din propriile măruntaie tras cu o lasciva desfătare, 210 Cu cîntec dulce cadențat pentru vîrtelnița și fusul ce se-nvîrt, Alinind spectrele morților ce plîng, Înveșmîntîndu-le mădularele Cu daruri și cu aur din Eden. Uimite, de-încîntare năucite, Groazele-și pun dulcile acoperăminte pe malurile-Arnon-ului255, De unde se scufundă-n rîul spațiului pentru o vreme, pînă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
reprezentația de la Veneția a scris: ”Noile pagini sunt: Preludiul, o descriere sonoră a zorilor, care este asemănător celui din Atilla, un mic duet între tenor și soprana, toate în primul act; un marș și un terțet al bașilor și o cadența pentru corul din actul ÎI; motivul muzical al terțetului este foarte frumos și de mare popularitate. Pagina este grandioasă și de mare măestrie componistica în care putem vedea mână sau mai degrabă spiritul unui mare artist.” Ceea ce reporterii timpului nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]