241 matches
-
din București. În 1937 este deputat de Caliacra, din partea Partidului Totul pentru Țară al mișcării legionare. În Bazargic colaborează la ziarul „Legionarii”, anterior fondase el însuși ziarele „Graiul” (1932), „Bucium” și „Armatolii” (1933), în care îi apără pe românii din Cadrilater. În curând ajunge ideologul și politologul Gărzii de Fier, eminența ei cenușie. În februarie 1939 fuge în Germania, de unde se întoarce în toamna anului 1940, fiind numit subsecretar de stat la Ministerul de Finanțe. După ianuarie 1941 se refugiază din
PAPANACE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288675_a_290004]
-
după aproape cinci secole de dominație otomană efectivă. Stabilindu-și drept repere cronologice anul 1878, al instalării administrației românești în Dobrogea, și anul 1913, când frontiera de sud a acestei provincii este extinsă și asupra regiunii cunoscute sub numele de Cadrilater, autorul reușește să ne ofere o imagine aproape completă asupra dificultăților și particularităților procesului de reintegrare a Dobrogei în sistemul administrativ românesc. Lucrarea este structurată cronologic și tematic pe patru capitole, însoțite de o introducere, de un scurt excurs istoriografic
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de pace ce urmau a avea loc la București 3216. La 17/30 iunie 1913 Marele Stat Major al armatei române condus de către generalul Alexandru Averescu a elaborat un plan de acțiune ce prevedea atacarea Bulgariei pe două direcții, în Cadrilater, și pe direcția Sofia. Scurt ca durată, cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea, fără declarație de război, de către armata bulgară a Serbiei și Greciei. Operațiunile militare s-au desfășurat pe mai multe fronturi: în Macedonia, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a început odată cu atacarea, fără declarație de război, de către armata bulgară a Serbiei și Greciei. Operațiunile militare s-au desfășurat pe mai multe fronturi: în Macedonia, la granița sârbo-bulgară, în Tracia și, spre finalul conflagrației, în nordul Bulgariei și în Cadrilater, ca urmare a intervenției României împotriva Bulgariei. Inițial, bulgarii au obținut mici succese pe valea Vardarului, dar nu au putut rupe frontul grecesc, iar la 2 iulie 1913 armata greacă a trecut la contraofensivă. La 18 iulie 1913 trupele gercești
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de protocronici ne dăm, și puținul înseamnă mult.“ După el, lucrurile stăteau astfel. „Noi atacam, la nervi, atunci Bulgaria. O declarație de sanchi, că ne-a furat planurile de mobilizare, să zicem, și așa ei ne frecau cu comitagii în Cadrilater. Ungurii, și ei, ce așteptau, bun înțeles că săreau și ei, ne încercaseră deja la Sighet sau Satu Mare cu niște atacuri ale patrulelor lor de grăniceri prin lanul cu porumb, s-a tras atunci, am intervenit la colonelul Păsculescu de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Prof. Teodor Ștefan Născut în anul 1937 la 1 decembrie în Cadrilater, Turtucaia. În 1940 se stabilește în Oltenița, ( unde tatăl său a fost arhivar la Judecătoria locală), împreună cu familia după restituirea acestei provincii Bulgariei. Este absolvent al Facultății de Istorie a Universității București. A funcționat ca profesor de istorie la școlile
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93397]
-
cedat Ungariei horthyste teritoriul din partea de nord-vest a României, cu o suprafață de 43.500 km2 și o populație de peste 2,6 milioane de locuitori, în majoritate români. La Viena s-a hotărât și cedarea părții din sudul Dobrogei numită Cadrilater către Bulgaria, situație consemnată în Tratatul de la Craiova, din 7 septembrie 1940. Din totalul de aprox. 295.000 km2 și 20 milioane de locuitori, României i s-au răpit, în 1940, 100.000 km2 și peste 6,8 milioane de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
virgulă optzeci și trei de procente valoarea rămasă. Altfel spus, s-a furat unu virgulă optzeci și trei de Românii, ceea ce este de domeniul absurdului. Au furat până și ținuturile înstrăinate și încă nerealipite, Basarabia, Bucovina și Cadrilaterul. Hai, fără Cadrilater, să nu revendicăm mai multe, din exces de zel patriotic. Aici e paradoxul românesc. Se fură aproape două Românii și totuși țara mai este pe hartă, a intrat în NATO și acum gâfâie să fie primită în Europa. Vă dați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
savantul Nicolae Iorga. Celelalte informații despre acea vizită misterioasă aveam să le capăt tot de la tata, dar ceva mai târziu. Iorga cutreierase, atunci, În fugă și În desăvârșită discreție, cele două județe ale noastre Durostor și Caliacra care alcătuiau bogatul Cadrilater. Voise să se documenteze mai mult, chiar la fața locului și nemijlocit asupra stării de spirit ce domnea În rândul românilor care, ca să facă față cu succes neîncetatelor incursiuni banditești ale comitagiilor revizioniști din Bulgaria, primiseră de la guvern arme de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
gând să-l sfătuiesc pe rege ca să cedeze acest teritoriu bulgarilor deoarece numai așa vom avea liniște deplină din partea Bulgariei. Uluiala părintelui meu crescu până la paroxism, când Îl auzi pe marele istoric continuând astfel: Și-așa bulgarii de aici, din Cadrilater, sunt mai numeroși decât românii. De aceea Îl voi Îndemna pe suveran nu numai să renunțe la acestă mică provincie, care nu ni se cuvine, dar și să procedeze, simultan, la schimb de populații. Ultimele vorbe ale ilustrului nostru oaspete
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se cuvine, dar și să procedeze, simultan, la schimb de populații. Ultimele vorbe ale ilustrului nostru oaspete, adresate În șoaptă tatălui meu, au fost acestea: Așa că, domnule Sterică, pregătește-te sufletește pentru că, În curând, vă veți muta toți românii din Cadrilater pe alte meleaguri românești. Însă ai grijă să nu sufli nimănui nicio vorbă din toate câte ți-am spus, dacă vrei să-ți fie bine, să nu te pască nici o primejdie! Din nenorocire, nu după multe zile, chiar În vara
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
10 ani de domnie, n-a știut decât să preacurvească, să-i căsăpească pe cei mai buni tineri români și să ciopârțească trupul sfintei noastre patrii), la sugestia favoritului său sfetnic, Nicolae Iorga, renunță În cea mai mare grabă la Cadrilater, făcându-l cadou bulgarilor, care atât așteptau. Și, ca târgul rușinos să fie complet, ordonă și efectuarea schimbului de populație, ceea ce Îi făcu pe bulgari să țopăie de bucurie. Iar tragismul nostru, al românilor din județele Caliacra și Durostor, avea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ne mutăm În județul Ialomița (conviețuind 2-3 familii Într-o casă cu doar trei camere a unui creștin băștinaș), pe urmă În județele Tulcea și Constanța, În locuințele abandonate de bulgarii plecați să ocupe casele noastre noi și spațioase din Cadrilater. Din cele relatate se naște Întrebarea cutremurătoare: Cedarea județelor Caliacra și Drustor, prin schimbul de populații, făcută de bunăvoie, constituie sau nu o mare trădare față de neamul românesc, act comis de Iorga ca autor principal? (În paranteză fie zis că
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
I. „15 septembrie (1939): Vorbesc cu Iorga despre chestia Bulgariei; e de părere să le cedăm Cadrilaterul” (Armand Călinescu, Însemnări politice, pagina 431, editura Humanitas, 1990). II. Intervenția lui Nicolae Iorga În Consiliul de Coroană din 23 august 1940: „ ...cu privire la Cadrilater, eu sunt naționalist, nu expansionist, anexarea Cadrilaterului a fost o greșeală; eu am fost Împotriva anexării la timpul său. E justificată retrocedarea către Bulgaria”. (Mircea Mușat Și Ion Ardeleanu, România după Marea Unire, vol. II, partea a II-a, pagina
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
privative de libertate, prin 1928 (mama mea ZOIȚA DERDENA, cea mai bună sursă-mi documentară, cu o memorie de invidiat, nu-și amintește cu precizie anul În care avu loc acel proces). Plecând ai mei În România (stabilindu-se În Cadrilater), prin 1930, paricidul Gheorghe Casapu continua să-și ispășească pedeapsa În Bulgaria. De atunci nimeni nu mai știe nimic despre Gheorghe Casapu, rămas neînsurat. Astfel, se presupune că ramura Stuilciu a neamului CASAPU s-a stins pe linie bărbătească și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ai țăranilor macedoromâni Stere și Zoița Derdena. În 1940, ca urmare a cedării, fără luptă (ba și cu schimb de populații, ceea ce-i făcu pe bulgari să țopăie de fericire), a județelor românești Caliacra și Durostor (care constituie așa-numitul Cadrilater sau sudul Dobrogei) de către trădătorii guvernanți carliști, familia Stere Derdena s-a refugiat, Întâi, În satul ialomițean Pribegi, iar, apoi, În aceeași toamnă, În cătunul tulcean Caugagia, unde, Între anii 1941 și 1945, Mihai frecventează clasele primare. La Îndemnul tinerei
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
În acea etapă, membrii PCdR și susținătorii lor reușesc să domine în guvern. Așadar, România evoluase pe perioada celei de-a doua conflagrații mondiale atât sub aspect teritorial (de la România Mare la România fără Basarabia, Ținutul Herței, Nordul Bucovinei și Cadrilater), cât și sub aspectul regimului politic, de la dictatura carlistă la cea legionaro-antonesciană, apoi antonesciană, pentru a sfârși cu regimul de factură comunizantă al dr. Petru Groza. Evoluțiile/involuțiile surprinse au reprezentat, netăgăduit, cadrul în care s-a desfășurat activitatea Serviciilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cât și țintă permanentă a structurilor sale informative”. IV. 3. b. Structuri informative militare de supraveghere a României Structurile informative și contrainformative bulgare, care au probat abilități extrem de penetrante în spațiul românesc, în special în cel dobrogean și îndeosebi în Cadrilater, sunt cele ale Serviciului de Informații al Marelui Stat Major bulgar și Serviciul de informații al poliției bulgare. Serviciul de Informații al Marelui Stat Major bulgar era Biroul 1/V-informații, cu două secții: Secția A-Informații și Secția B-Contrainformații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
principalul recrutor al serviciilor bulgare, un anume Popov, originar din Dobrogea Veche, care activa și pentru serviciile germane. După cum rezultă din rapoartele SSI-ului, activitatea acestui centru viza mai ales armata română, cu predilecție unități cantonate în Dobrogea, îndeosebi în Cadrilater. În afară de activitatea informativă, instruia și pregătea bandele de comitagii, a căror sarcină era de a provoca și de a destabiliza situația în această provincie românească. Mai existau în armata bulgară și alte structuri de informații, de pildă cele din Marină
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
coordonată de comandamentul garnizoanei Rusciuk. După ce erau obținute, informațiile erau trimise după verificare Biroului de informații externe din Marele Stat Major bulgar. SSISMR-ul acționa pe întreaga frontieră româno-bulgară, însă acțiunile cele mai ofensive le exercită în Dobrogea Veche și Cadrilater. Acest centru avea recrutați, după cum identificaseră serviciile de informații române, un număr foarte mare de agenți, dintr-un spectru impresionant și divers al meseriilor și din medii diferite: grăniceri și funcționari bulgari din zona de frontieră, marinarii, barcagii și pescarii
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
grădinari bulgari care arendau loturi de pământ în lunca românească a Dunării și în proximitatea marilor orașe, etnicii bulgari din România, marinarii bulgari ce acostau cu navele lor în porturile românești, ceferiștii bulgari care făceau curse pe căile ferate din Cadrilater, studenții bulgari care urmau cursurile unor facultăți în toatele centrele universitare românești, foștii funcționari și ofițeri bulgari domiciliați în România, dar care primeau pensii de la statul bulgar, minoritarii bulgari din armata română, femei de etnie bulgară căsătorite cu ofițeri și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Dobrogea”. Inițial, această Societate avea ca scop asigurarea viții culturale și de binefacere pentru bulgarii refugiați din spațiul dobrogean. Avea două secțiuni, una internă, cu sediul la Rusciuk, și alta externă, ce activa în Dobrogea Veche, dar mai ales în Cadrilater. Începând din anul 1926, ruptura s-a făcut definitiv, rezultînd VDRO. Grație sprijinului logistic primit de la Ministerul de Război bulgar, membrii VDRO culegeau și transmiteau Marelui Stat Major bulgar informațiile culese din teritoriul românesc. Conducătorul acestei organizații era avocatul Asparuch
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
centru informativ propriu la Varna deservind Ministerul de Război. Acest centru avea în componența sa cinci secții. Doar secția a IV-a se ocupa de culegerea de informații din România, fiind focalizată pe Dobrogea Veche, dar mai cu seamă pe Cadrilater. La rândul ei avea două subsecții. Una cu profil contrainformativ sau de contraspionaj, ce trebuia să identifice agenții români infiltrați pe teritoriul Bulgariei, iar cealaltă, cu profil informativ, ce trebuia să strângă informații politico-militare, cu un centru la Bazargic și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
urmărea în acțiunile informative date privind capacitatea de transport a căilor de comunicație românești, în principal cele din Dobrogea, ca și de pe întreg sudul țării. De asemenea, urmăreau cum era prestată aprovizionarea sudului României, inclusiv cea din Dobrogea și din Cadrilater; de asemenea, erau interesați de informații privind dislocarea și organizarea unităților, a depozitelor și a aerodromurilor militare, mai ales cele din zona dobrogeană, cât și date privind mobilizările făcute de probă sau concentrările mai îndelungate efetuate de Armata română. De
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
furnizării de fonduri, se ajunseseră la sume exorbitante. De exemplu Legația bulgară din București primise 57 de milioane leva, reprezentând 85 milioane lei românești în 1939, pe care le direcționa spre organizațiile iredentiste ce funcționau clandestin în România, îndeosebi în Cadrilater. Pe lângă modelele clasice de culegere a informațiilor, structurile informative au trecut la aplicarea unor noi tactici. S-au dat instrucțiuni și fonduri unor agenți ca să se „profileze” pe unele culturi agricole, ca de exemplu cea de soia. O experiență asemănătoare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]