87 matches
-
din trei scânduri masive de stejar, având elemente de feronerie decorate geometric. Deasupra ușii de la intrarea în pronaos se află pisania. Pronaosul are formă dreptunghiulară (3.65x8.10 metri), având la partea superioară o boltă semicilindrică. Trei stâlpi cilindrici susțin cafasul; pe ei se sprijină o bârnă cioplită, ce separă pronaosul de naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Ilie Gorgani(1921-1922), Biserica Cotroceni (1922-1928), Biserica Amzei (1928-1939) și Biserica Sfântul Spiridon Nou (1940-1947). Pe lângă experiența dirijorală, maestrul Nicolae Lungu va îmbogăți repertoriul coral bisericesc și laic cu lucrări de o valoare inestimabilă și va aduce cu sine în cafasul Sfintei Patriarhii o formație de notorietate alcătuită din cei mai pricepuți și devotați membri ai Societății corale „România”, cu care avusese o seamă de reprezentații scenice de răsunet în țară și străinătate. Alături de maestrul Nicolae Lungu s-au format sute
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
un turn clopotniță la etaj. Inițial, pridvorul era deschis, el având stâlpi ciopliți care sprijineau grinzi decupate în arce de acoladă. Ulterior, a fost închis cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic și două în peretele sudic. Altarul este pentagonal, decroșat de restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
Horea. 1853: Parohia Cizer este cuprinsă în Episcopia greco-catolica de Gherla, desprinsa din Episcopia de Făgăraș-Alba Iulia. 1854: A fost tăiată și vopsita ușa spre naos. 1860: S-au făcut mici reparații la acoperișul și turnul bisericii. ante 1902-12: Un cafas a fost ridicat în navă, pentru elevi și tineri, cu intrare prin pod și scară în tinda, la inițiativa învățătoarei Maria Orian, fiica preotului Aurel Orian. 1930: Parohia este anexată în cuprinsul Episcopiei Oradei. 1946: Funcția de biserică parohiala a
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
preluată de o nouă biserică de zid, în centrul satului, biserica de lemn a rămas capelă de cimitir. 1955: Biserică a fost declarată monument istoric. 1968: Biserică a fost mutată și restaurată în Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca. Cafasul a fost eliminat. La un secol de la ridicarea ei, în anul 1878, biserica a fost descrisă într-un așa numit inventar, întocmit cu ocazia schimbării preotului-paroh. Inventarul surprinde pe langă date concrete legate de biserică și detalii despre obiecte, vesminte
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
alta în peretele sudic al altarului. Pridvorul are formă pătrată și este atașat pe latura sudică a pronaosului. Deasupra pronaosului se înalță un turn de formă pătrată care servește pe post de clopotniță. În patea vestică a pronaosului se află cafasul (balconul pentru cor). Catapeteasma actuală datează din 1978, cea veche fiind demontată și predată, spre păstrare, la Mănăstirea Golia. În patrimoniul bisericii se află 41 de icoane cu reprezentări ale Praznicelor Împărătești, care au fost donate de Zoița Aramă "„repaosată
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
amplasate pe latura nordică și pe cea vestică, care sunt frumos profilate cu chenare groase teșite. Pridvorul are înălțimea de 3,30 m, peste care se înalță clopotnița. Pronaosul are o înălțime liberă de 3 m, deasupra sa aflându-se cafasul cu o înălțime liberă de 2,30 m. Cafasul este încadrate de un balcon cu elemente decorative sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă cu elemente verticale sub forma unor fusaiole. Deasupra cafasului se află o
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
sunt frumos profilate cu chenare groase teșite. Pridvorul are înălțimea de 3,30 m, peste care se înalță clopotnița. Pronaosul are o înălțime liberă de 3 m, deasupra sa aflându-se cafasul cu o înălțime liberă de 2,30 m. Cafasul este încadrate de un balcon cu elemente decorative sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă cu elemente verticale sub forma unor fusaiole. Deasupra cafasului se află o turlă octogonală cu înălțimea totală de 6,70 m
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
sa aflându-se cafasul cu o înălțime liberă de 2,30 m. Cafasul este încadrate de un balcon cu elemente decorative sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă cu elemente verticale sub forma unor fusaiole. Deasupra cafasului se află o turlă octogonală cu înălțimea totală de 6,70 m (de la nivelul cafasului) și cu ferestre. Naosul și pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la pronaos mai
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
de un balcon cu elemente decorative sculptate: brâie suprapuse sub forma de frânghie, melci și o balustradă cu elemente verticale sub forma unor fusaiole. Deasupra cafasului se află o turlă octogonală cu înălțimea totală de 6,70 m (de la nivelul cafasului) și cu ferestre. Naosul și pronaosul au câte o fereastră pe fiecare perete lateral, cele de la naos fiind mai mari, iar cele de la pronaos mai mici și așezate aproape sub cornișă. Turla aflată deasupra naosului are înălțimea de 10,58
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
pătrată, în care se urcă printr-o scară în spirală. În interior, biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este închis și are intrarea pe latura sudică. La etajul superior al pridvorului se află un cafas susținut de doi pilaștri din piatră masivă. Despărțirea pronaosului de naos este marcată prin îngroșarea peretelui longitudinal.
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
în formă de ceapă, având deasupra o cruce de fier. În biserică se intră pe ușa din pridvor situată în partea de miazăzi, iar de aici în pronaos printr-o ușă de stejar căptușită cu tablă. Deasupra pronaosului se află cafasul la care se ajunge cu ajutorul acelorași scări care duc la clopotnița din turla bisericii. Pronaosul are o boltă în formă de calotă, fiind despărțit de naos prin două icoane mari așezate pe părțile laterale ale bisericii. Naosul este prevăzut cu
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
a fost finalizată în data de 11 aprilie 1876. În timpul ocupației germane din Primul Război Mondial, armata germană a confiscat clopotul bisericii. Între anii 1921-1926 s-au făcut reparații, ocazie cu care bisericii i s-a adăugat pridvorul deschis și cafasul, s-au micșorat ferestrele și s-au montat 8 vitralii, iar biserica a fost electrificată. Cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, a avariat biserica. În 1942 au început lucrări de consolidare și biserica a fost legată cu fier. Cu acest prilej
Biserica Sfântul Mare Mucenic Pantelimon din București () [Corola-website/Science/331852_a_333181]
-
păstrat caracterul original al stilului bizantin al secolului al XVII-lea, unic în arhitectura moldovenească. Chiar și reparațiile din secolul al XIX-lea, care au adus o serie de schimbări clădirii de tip oriental, precum ușa de intrare dinspre vest, cafasul sau mutarea cu un metru în interior a catapetesmei, au menținut specificul ei basilical, de edificiu bisericesc înalt, lung și foarte luminos, cu altar spațios și acoperiș ce sclipea în depărtare în razele soarelui. În anii 1997-1998 au inceput lucrările
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
două turle octogonale plasate deasupra traveelor centrale ale navelor laterale. Pronaosul este unul supralărgit, cu trei nave, iar naosul este prevăzut cu abside curbe în interior. Altarul are formă semicirculară la interior și poligonală la exterior. Catedrala este prevăzută cu cafas, un balcon unde cântă corul, iar acesta este extins și pe laterale. Accesul în catedrală se face prin două pridvoare construite pe fațadele de vest și de nord. Proiectul construirii unei catedrale la Sulina datează de la sfârșitul Războiului de Independență
Catedrala Sfântul Alexandru și Sfântul Nicolae din Sulina () [Corola-website/Science/336135_a_337464]
-
cu cărămidă în anul 1923, preot fiind Ioan Scumpu. Biserica are o suprafață de aprox. 396 mp, este construită în stil bizantin în formă de cruce, cu o cupolă în naos, semicupolă în altar și boltă în pronaus și are cafas pentru cor. Fundația este de cărămidă de la fabrica din Dâmbău (Târnaveni), elevația tot din cărămidă, cupola și bolta sunt din scândură acoperită cu trestie și tencuiala cu mortar pe bază de var amestecat cu nisip, șarpanta este din lemn, iar
Biserica ortodoxă din Boian, județul Sibiu () [Corola-website/Science/315726_a_317055]
-
a arhitectului Karl Romstorfer. Biserica are o lungime de 41,32 m și o lățime de 12 m. Ea este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra pridvorului se află o scară în spirală care urcă în cafas (balconul pentru cor), apoi într-o cămăruță rotundă pentru ustensile, într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o lungime de 16,48 m și o lățime de 8,6 m și este prevăzut
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
monumentală, fiind încadrată de patru coloane cu capitelurile sculptate, iar cele două turle subțiri de piatră asigură eleganță și zveltețe întregului edificiu. În interior se remarcă amplitudinea bolților, sprijinite pe arce piezișe, care întăresc impresia de monumentalitate a edificiului, balconul (cafasul) susținut de patru coloane, catapeteasma cu două uși împărătești și două altare laterale, lucrate din lemn cu încrustații și motive florale. Ca și la celelalte biserici armenești, și altarul Bisericii armenești din Iași este situat la o înălțime de trei
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
unde a strâns 34.400 lei, dar a primit și unele donații În valoare de 34.400 lei și În Euro 730 €. Donațiile au fost și sub formă de materiale, astfel: materiale În valoare de 10.000 lei folosite la cafas (pridvorul bisericii); confecționarea gratiilor geamurilor bisericii (fier, ciment, scândură, țevi, ș.a.). Din donații În materiale s-au realizat: baldachinul pentru Sfinte Moaște; balustrada cafasului; strana Maicii Domnului sculptată (unde se află icoana mare); două uși de lemn masiv de brad
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fost și sub formă de materiale, astfel: materiale În valoare de 10.000 lei folosite la cafas (pridvorul bisericii); confecționarea gratiilor geamurilor bisericii (fier, ciment, scândură, țevi, ș.a.). Din donații În materiale s-au realizat: baldachinul pentru Sfinte Moaște; balustrada cafasului; strana Maicii Domnului sculptată (unde se află icoana mare); două uși de lemn masiv de brad (la intrarea În biserică, pridvor) - donație de la mănăstirea Putna. Primește diferite materiale de construcții: 11 metri cubi nisip; trei baloți câlți; o mașină balastru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Academiei din Viena. Sculputurile catapetesmei sunt executate în stil baroc, iar pe pereții interiori se observă la partea superioară o centură ornamentală (tip capitel), denticulată și înflorată, a cărei continuitate este întreruptă de așezarea ferestrelor, de pe pereții laterali și, de cafasul destinat corului, așezat deasupra intrării (peretele dinspre apus). Biserica Banu se bucură azi de o gospodărire remarcabilă, care dă bisericii, un aspect demn de amplasarea ei pe o arteră atât de frecventată de localnici și de vizitatori. 6. BISERICA "BĂRBOI
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
la Școala de Arte frumoase din Iași, prin anii 1876-1877. Tavanul nu este boltit. Catapeteasma este simplă, dar sobră, iar pardoseala este din mozaic. Turnul cu clopote, av�nd secțiunea poligonală, este așezat pe pridvor, de unde urcă și treptele spre cafas și spre clopote. Mai t�rziu, în a doua jumătate a secolului al XX lea, locașul a fost extins spre nord, adăug�ndu i se o încăpere cu acces, at�t din exterior, c�t și din naos. Această încăpere
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
se continuă în sus, în interiorul unui turn zvelt. De cheia (vârful) acestei bolți supraalungite este prins un lanț gros de care atârnă policandrul naosului. Absida vestică are trei niveluri: primul nivel este cel al pronaosului, al doilea nivel îl constituie cafasul, iar nivelul al treilea, servește de clopotniță (fără turn), în care se află trei clopote de mărimi diferite. Interiorul bisericii nu are picturi murale pe tot întinsul câmpului, ci numai icoane pictate în ulei, pe zid. Catapeteasma este înaltă, ornamentată
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Muceniței Ecaterina (pe canatul din stânga) și al Sfântului Gheorghe (pe canatul din dreapta). Fațada este tencuită și împărțită în două câmpuri printrun brâu simplu, dispus orizontal. Fiecare absidă are ferestre mari, cea dinspre apus av�nd o fereastră mai mică la cafas și trei ferestre de dimensiuni obișnuite la încăperea cu clopote. Sub fererastra altarului, absida este susținută de un contrafort. Printre obiectele de preț aflate aici se numără: Un chivot din lemn datat 1806; O cruce cu postament din anul 1812
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
formă de cruce (treflată) cu pridvorul așezat pe partea de miazăzi a pronaosului. De fapt, pentru a se crea un spațiu mai mare în interior, pronaosul nu este despărțit de naos. S ar putea considera drept pronaos, doar partea de sub cafas. câte două ferestre pe fiecare latură și una pe absida altarului, dau lumină interiorului. Din altar există o ieșire și direct spre exterior, pe partea dinspre miazăzi. Tavanul are două bolte, din mijlocul cărora atârnă două candelabre. Pereții nu au
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]