91 matches
-
Europei, adecă am început de la Z în loc de-a începe de la A B C, s-au prăsit acei lingușitori mizerabili care au înșelat pe monarh asupra adevăratei stări a imperiului și pentru a-și ajunge la scop au făcut curte cafegiilor, ciubucciilor, bărbierilor palatului, ba până și rândașilor de la grajdi. Drept răsplată a supunerii lor acești oameni nobili au esercitat o nemărginită înrîurire asupra înaltei Porți, favoritismul în întinderea sa cea mai mare a fost buruiana ce s-au prăsit pe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
supunerii lor acești oameni nobili au esercitat o nemărginită înrîurire asupra înaltei Porți, favoritismul în întinderea sa cea mai mare a fost buruiana ce s-au prăsit pe această grămadă de gunoi; lașitatea a înlocuit curajul, minciuna, adevărul, hatârul aptitudinea. Cafegii, ciubuccii, bărbierii celor mari deveniră funcționari, guvernori de provincii. În loc de a studia în colegiile și școalele noastre bazele administrației, legea sfântă (seri), cei mai mulți preferau de-a deveni sclavii cutărui efendi, pentru că acesta putea mai iute să le procure un post
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru că s-au și ridicat din clase leneșe, din privilegiați mici. Rămânea deci o singură clasă muncitoare, din a cării esploatare trebuia să trăiască toată societatea română - țăranul. Dar chiar esploatarea directă era o muncă prea grea pentru aristocrația foștilor cafegii și ciubuccii, de aceea și-au introdus pretutindenea câte un asociat activ chezaro-crăiesc - câte un evreu. Acelaș proces se repetează însă. Precum ciocoimea au alungat pe boierii vechi din locul lor, tot astfel evreii, având numai dreptul de a cumpăra
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o întâmplare, deoarece arhidiaconului Ștefan, pe lângă păcatul sodomiei, îi place să fure din când în când diverse obiecte de cult. Ancheta scoate la iveală și incli națiile homosexuale ale diaconului care „ca un porc de câine au sărutat pe un cafegiu al nostru“, povestește un călugăr al mănăs tirii Mihai Vodă din București. Alți doi slujbași mărtu risesc „că i-au sărutat cu râvnă curvească, ci încă le-au grăit și cu vinte asemenea sărutării“. Patru ani mai târziu, la 15
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din lemn de cireș și păr, frumos cioplit și rânduit după moda de la Constantinopol, ca să placă ochiului atât îmbinarea măiestrită a grinzilor cât și cea a culorilor delicate ale celor două esențe de lemn. Meșter mare, Hamie, instruise cu grijă cafegii și ciubuccii, în așa fel încât băutura aromată clocotită să fie servită cu un ritual perfect din felegene de preț cu buza abia, abia răsfrântă peste marginea aurită. Feciori cu mustăcioare subțiri, cu buze cărnoase și rumene, încălțați în târlici
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
când în când se auzea câte o tuse seacă sau cum cineva își dregea vocea. Și totuși, aci se zămisleau atât știrile cât și zvonurile. Cafeneaua de fapt ținea industria de zvonuri a domniei, sau cel puțin așa credea vodă. Cafegiii și ciubucciii de la Curte și din casele marilor boieri toți se formaseră la școala lui Hamie și, prin ei, el afla tot, dar lăsa să circule în târg doar ce considera el că trebuie. Marelui logofăt Brâncoveanu nu-i plăcea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Mihai pusese să o zugrăvească azuriu cu stele aurii, de semăna cu priveliștea cerului pe malul Bosforului, sfat mare ținut de doamna Maria și de domnița Casandra. — Să meargă cineva la Hamie și altcineva la hanul răposatului ca să afle toți cafegiii și grăjdarii din târg că frații măriei sale, stolnicul Constantin și spătarul Mihai, l-au ucis cu bună știință pe vodă. Atât auzi Brâncoveanu prin ușa abia, abia crăpată și un gând îl străfulgeră. Trânti cu zgomot ușa grea de stejar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
poruncește sfinția sa mitropolitul Ungrovlahiei și marele logofăt, adică eu, care răspundem cu capul de tot ce se întâmplă rău țării. Brâncoveanu se opri. Îi numără pe cei prezenți în sală. Erau: doamna, domnița Casandra, tremurând speriată, grămăticul cel slut, doi cafegii îmbrăcați grecește și încă două slugi de pe la Curte. Deci aceștia și dorobanții care or să iasă din post erau aceia care puteau să poarte vorba prin târg că vodă a fost ucis de frații săi. Chemă garda și porunci arestarea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că Moldova este pustiită de Sobieski și capugiul a venit să cerceteze cum să facă marele vizir să fie pace în Țara Românească și tot grâul de vânzare să ia calea către Istanbul. Știi ce s-a întâmplat astă noapte? Cafegiul dădu afirmativ din cap. — Dar că doamna Maria ar fi vrut să răspândești vorba că dumnealor marele stolnic Constantin și marele spătar Mihai l-ar fi ucis? — Doamne ferește! — Ei bine, Hamie, amestecă mai multe boabe de cafea în nisipul de pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
chiar lângă curțile domnești. Da, știu, Hamie ăla care vă scăpa vouă la București și-l urmăream eu de la Stambul. — Hamie făcea joc dublu. — Ei, nu mai spune. După domnia ta toți fac joc dublu. — Hamie în orice caz făcea: prin cafegiii și ciubucciii lui pe care-i angajau toți boierii când aveau nunți sau botezuri, răspândea zvonurile pe care le voia vodă răspândite. Că spune nepotul meu vodă Constantin: „La curtea mea n-or să fie vânzători, că eu nu am
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pomeni rugându-se pentru sănătatea beiului. Era categoric fericit că depășise starea aceea de frică și suspiciune în care stătuse de când a trecut Dunărea. În acel moment se auzi din odaia alăturată glasul voievodului care-l chema pe Ștefan. Doi cafegii turci, cu haine și turbane albe, doar cu papuci și cingători din mătase roșie, începuseră să servească cafele tuturor celor care așteptau să fie primiți de domn și care intraseră între timp în cameră. Ștefan scoase capul pe ușa dormitorului
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lor”. Acum soarele se prăvălise în Dunăre spre apus și aci pe dâmb aerul fierbinte prinse a se primeni de un vânt ce venea dinspre bălți. Înserarea aurie i se păru lui Selin o minune. La Obilești Fuseseră aduși bucătari, cafegii, cofetari și feciori de la Curte pentru ca în sfârșit măria sa să se simtă ca acasă. Doctorul Iacob Pylarino, inspectă sala mare pardosită cu piatră în care căldura zilei nu pătrunsese, apoi cuhnia unde pe plita încinsă bolboroseau la foc scăzut bucatele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îi plăcea el să-l numească pe Alexandru Mavrocordat, răposatul mare exaporit, neam cu doamna Stanca prin Alexandru Iliaș. Ea a fost cea care, amabilă, a reluat conversația când mâncarea pregătită europenește a fost înlocuită cu desertul oriental adus de cafegiii cu mișcări lente și neauzite. Neică Mihai, îți mulțumesc că mi-ai dat prilejul să-mi aduc aminte de felul în care vlădica Theodosie strecura învățătura în sufletele noastre de copii când porneam într-un fel de hagialâc prin țară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
terminarea divanului, episodul cu scrisoarea medicului grec era uitat de aproape toți boierii. Pe sală cei trei prinți discutau despre arăturile de primăvară și despre semănatul orzului pe moșiile moștenite în indiviziune, când pe nesimțite se apropie de ei un cafegiu încălțat cu târlici din postav galben tălpăluiți cu blană neagră de miel, se înclină abia, abia și șopti răsărind în convorbirea celor trei fără să-și ceară permisiune în vreun fel. — Poruncă de la doamna să veniți în iatacul măriei sale. A
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
vel logofătul Ștefan, răspunse șoptit un tânăr unui boier bătrân. — Ei, da, de-ar fi doar asta. Ce ați zice de cafele și narghilele? întrebă prințul Constantin. — Să vie, se bucurară mai multe voci. Peste puțin timp își făcură apariția cafegii în târlici de postav galben, cu pași de pisică, ducând pe tăvițe cu jeratic ibricele de aramă din care se înălța aburul aromat. Măsuțe joase rotunde și ovale se iviră ca din pământ și iute se umplură cu felegene din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
șase ori mai scump în cursul anului. Tirgu d'Afara are o afluență enormă; față de cei câțiva cumpărători care se întâlnesc aici, hoinarii de ambele sexe abundă. Mai multe ulițe ale târgului sunt înțesate de birtași, patiseri, gratargii, cofetari și cafegii, măscărici și de săli de dans sub frunziș. În pofida felurilor de mâncare grosolane, la ușa acestor localuri e îmbulzeală; lumea se bate pentru a intra. Zelul cu care populația se năpustește asupra târgului poate fi judecat chiar și numai după
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
30 familii amestecate cu români, ruși și tătari, la Falkenhain (Atmage) 50 de familii cu biserică nouă si preot din Prusia. Grecii nu sânt plugarii decât într-un singur sat, Alibeikioi, cam 30 - 40 de familii. Ceilalți sânt negustori, cârciumari, cafegii în orașe și prin sate. Rușii de toate cultele și bulgarii vor fi asemenea în număr de 22 - 23000; bulgarii se ocupă cu negoțul și plugăria, rușii în mare parte cu păscuitul morunilor și prepararea icrelor. Și o țară în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
odocși] nici unul. Sânt alte ramuri de comerț în care izraeliții sânt în mare număr precum: 8. Birtași, din 324 sufl[ete], 153 ort[odocși], 79 izr[aeliți]; 9. Bogasieri, din 374 sufl[ete], 230 ort[odocși], 117 izr[aeliți]; 10. Cafegii, din 322 sufl[ete], 205 ort[odocși], 65 izr[aeliți]; 11. Lipscani, din 99 sufl[ete], 65 ort[odocși], 31 izr[aeliți]; 12. Comisionari, samsari, din 1190 [sic] sufl[ete], 952 ort[odocși], 892 izr[aeliți]. Numai în puține specii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
grup adverbial: De fapt, ajungi cu adevărat la maturitate sexuală doar [atunci când ajungi să trăiești un ciudat solipsism în doi (Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile). Iubirea există doar [acolo unde este libertate] ( www.radiovaticana.org/rom/). * grup prepozițional: Nu sunt cafegii profesioniști, ci doar [de discuții], chiar dacă aruncă pe gât doua-trei espresso cât poposesc acolo (EZ). Boala, suferința și moartea pot fi foarte bine, cel puțin în clipa asta, neexplicite, pliate, [la pândă] doar (G. Liiceanu, Ușa interzisă). În mod similar
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
29. Bronson Peisch, calea Moșilor Nr. 89. Brucker Rozalia, calea Dudești Nr. 139. "Sf. Gheorghe Nou", Bulandra Gheorghe calea Griviței Nr. 506. "La Busuioc", Busuioc Aroneanu Viorica, b - dul Nic. Bălcescu Nr. 1 - 3. Buzescu Evdochia, str. Luterana Nr. 15. Cafegiu Alexandrina, str. Toamnei Nr. 68 bis. Calcan Dumitru, sos. Crângași Nr. 49. "Cartierului", Calmanovici M., str. Română Nr. 69. "Mihaela", Caluschi Stela, b - dul Dacia Nr. 22. "Luceafărul", Căpitani Alină, sos. Colentina Nr. 36. Caracas Ștefan, sos. Colentina Nr. 33
DECRET nr. 134 din 2 aprilie 1949 pentru naţionalizarea unităţilor sanitare ca: farmaciile urbane resedinte şi neresedinte de judeţ şi centre importante muncitoresti, laboratoare chimico - farmaceutice, drogherii medicinale şi laboratoare de analize medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127899_a_129228]
-
2. Aceia care nu-și declară numele, profesia și domiciliul în registrul menționat în alineatul precedent, atunci cînd li s'a prezentat sau cînd dau indicații false, daca faptul nu ar constitui o infracțiune mai gravă; 3. Restauratorii, carciumarii, birtașii, cafegii și alți asemenea care ingaduesc clienților să stea în localurile lor de consumație sau îi ascund, după orele fixate pentru închidere, ori împiedica organele autorităților să controleze sau să instrumenteze atari abateri; 4. Acei care execută, fără permisiunea autorității militare
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
De ce este România remanentă, de ce rămâne un peisaj pitoresc în loc să fie un peisaj integrat în modernitate? Ce șanse are să devină o țară normală, previzibilă, eficientă? Ce poveri din trecut o tot scufundă în imprevizibil și exotic? Dacă citești Confesiunile unui cafegiu cum e Gheorghe Florescu, deduci că această țară este strânsă feroce în ghearele unei caracatițe înspăimântătoare. Fosta securitate ceaușistă nu numai că na fost dizolvată, dar sa metamorfozat în exponenți ai capitalismului. Aceste confesiuni sunt ale unui domn care acționa
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
sub protecția unui bărbat iubitor, care să suplinească iminenta sa plecare. Are încredere în puterea de a alege bine a Monicăi și descurajează excesul de critică din analizele Monicăi. Capitolul 2 DIAVOLUL ȘI ROMÂNII 1. PACTUL CU DIAVOLUL CONFESIUNILE UNUI CAFEGIU GHEORGHE FLORESCU - Centralizare și liberă inițiativă. Cum e posibil ca acțiunile economice ale indivizilor cu interese diferite să poată fi coordonate, aceasta e una din întrebările fundamentale cu care lucrează economia. Cum e posibil ca indivizi având interese radical diferite
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și al miliției și mai ales al securității, primesc caimacul, ceea ce e mai bun le revine, de multe ori gratis sub formă de șpagă și atenții. Gheorghe Florescu își scrie confesiunile dintr-o perspectivă economică aproape: e comerciant de cafea, cafegiu. Din fiu de năpârcă, cu tatăl deportat la Canal, ajunge răbdător și metodic să urce toate treptele comerțului comunist pentru a se poziționa în vârf. Alege să procure, să pregătească și să vândă cea mai bună cafea din țară, cafeaua
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
tipuri de cafea, învață multe despre combinarea soiurilor, despre alegerea, despre prăjirea cafelei. Fură meserie și de la bătrânul Avedis care moștenise arta pregătirii cafelei de la înaintașii săi ce slujiseră chiar la poarta sultanului. Face în așa fel încât Avedis, marele cafegiu al Bucureștilor, înainte de a se retrage, să îi lase magazinul de cafea. Chiar și după ce-i lasă magazinul, are față de Avedis o tactică exemplară: se comportă cu el ca și cum magazinul i-ar aparține în continuare, nu-l contrazice în față
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]