310 matches
-
care se revendică a fi o variantă a iudaismului încă din secolul al XVI-lea. Mai recent, în cadrul unor serbări populare câmpenești sau manifestări etnografice sunt evocate ocazional ritualuri păgâne precreștine de tip șamanic, participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune secuiești. Tot în scaune a fost organizat și Pământul Crăiesc, zona locuită de sași în sudul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
și mai rațională. Același scop de a crea o națiune a fost urmărit și de revoluționarii pașoptiști moldoveni și munteni nu doar prin tentativa de acaparare a puterii politice, ci și prin acțiuni „banale” precum schimbarea modei vestimentare (renunțarea la caftan și la anteriu etc.), a felului de a se distra și a culturii gastronomice (renunțarea parțială la bucătăria greco-turcă în favoarea bucătăriei ruse și occidentale), prin scrierea unei istorii de care românii să fie mândri și prin crearea unei literaturi naționale
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
slovani și rumâni, și mai toți adăpați oareșice și de latinească și de elinească.”" Tatăl său a fost Ioan starostea, acesta slujind țara timp de peste 40 de ani în diferite slujbe politice și ajungând chiar, de patru ori, să îmbrace caftanul marilor boieri. Între 1790 (înainte de 2 iunie) și 13 august 1796, Ioan îndeplinește funcția de mare staroste de negustori, foarte bine plătită. Este pomenit în acte fie ca Ioan Dobrian, fie ca Ioan Popovici. Într-o epocă în care prezența
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
Torei, forumul conducător al partidului Agudat Israel. Hasidimii Gur poartă costume întunecate, așa numiții „hoizn-zokn” „pantaloni trei sferturi”, care ajung până la jumătatea moleților și sunt strecurați în ciorapi (nu izmene de tip „halber hoizn” ca la alte curți hasidice), un caftan și o pălărie tare și rotundă de fetru, precum și o calotă, (kippá sau yarmulke) înaltă, aproape ascuțită, numită „kapel”. Ei își cresc perciuni de la tâmple și îi strecoară sub „kapel”. Sâmbăta și de sărbători bărbații însurați poartă o căciulă înaltă
Hasidimii Gur () [Corola-website/Science/336538_a_337867]
-
se facă pe viitor numai prin „alegerea și voința a tot norodul”, numai dintre cei potriviți pentru respectivele slujbe și în mod obligatoriu din rândurile celor „pământeni și patrioți”. Funcționarii urmau să numai fie numiți fără „dare de bani”, astfel încât „caftane cu bani să înceteze cu totu[l] a se mai face, ci numai după slujbă”. Se cerea de asemenea desființarea tuturor categoriilor de scutiți de plata impozitelor, iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”. Aparatul administrativ trebuia redus la
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
atîta da bătută da Dumnedzieu... Dăm citire a ști fiestecare, ca oarece baznă n-o fi, cum ale gramaticilor obiceaiuri da multe ori se întîmplă a fire. Să scrie al Popescului, zis și Radu, ase, iară nu stihurele stolnicesti sub caftanul lu Vodă de ședea și bărbuta-si pieptăna, cînd al lui Radu, dar Vasilica, numai cu miericica-n gură zicea... (indescifrabil)... Pa al Popescului, Radu, la mamii, din contră cu peana să spurcata da obiceiu, da^acuma bine curățita da ocări
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
Eteriei, educat în spriritul aristocrației ruse și devenit general al armatei ruse în războiul împotriva lui Napoleon. Ultimii ani ai regimului fanariot au fost extrem de impovoratori pentru Țările Române, mai ales în timpul domniilor Ioan Caragea și Alexandru Șuțu. Pentru obținerea Caftanului Domnesc, Caragea a cheltuit 4 milioane de galbeni, iar Șuțu datora 5 milioane la venirea să în București. Pentru că sumele uriașe trebuia să fie recuperate, povara fiscalității a căzut pe populația principatelor. Mișcările de proteste și revolte locale, precum și acțiunile
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
dreaptă domnul avea un buzdugan (uneori o spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni, au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui Mircea cel Bătrân, numită "caftan". Fanarioții purtau o mantie similară cu caftanul domnesc, numită "cabanița ienicerilor". Domnii români din secolul XIX reintroduc mantia ca simbol al autorității supreme, dar spre deosebire de haina de ceremonie a lui Mircea cel Bătrân, aceasta avea o trenă foarte lungă. Cifrele
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
spadă sau suliță), iar în stânga un glob crucifer. Domnii care l-au urmat, atât cei moldoveni cât și cei munteni, au purtat o mantie asemănătoare cu cea a lui Mircea cel Bătrân, numită "caftan". Fanarioții purtau o mantie similară cu caftanul domnesc, numită "cabanița ienicerilor". Domnii români din secolul XIX reintroduc mantia ca simbol al autorității supreme, dar spre deosebire de haina de ceremonie a lui Mircea cel Bătrân, aceasta avea o trenă foarte lungă. Cifrele utilizate de domnii români erau formate din
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
fi avut de obicei, am coborât în goană mai multe rânduri de trepte și am țâșnit direct în stradă. Era început de octombrie, zilele erau încă frumoase, dar nopțile cam răcoroase. Aidan m-a ajutat să-mi pun haina, un caftan de catifea albastru închis, pe care era pictat un peisaj citadin argintiu. (L-am primit gratuit. Pentru un scurt răstimp, McArthur a reprezentat o casă de modă numită Fabrice&Vivien. În acele zile idilice, înainte de ruptura care a intervenit pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
trăiesc aceeași uimire ca și prima oară. Vera clinchetea și zornăia din cauza drumului accidentat. În jurul gâtului purta o mulțime de bijuterii de inspirație populară, la fel și-n jurul Încheieturilor de la mâini și de la picioare, toate acestea completate de un caftan colorat, mărimea XXL, deși ea nu era deloc grasă, doar Înaltă și osoasă. De când Împlinise 50 de ani, adică În urmă cu zece ani, hotărâse ca hainele pe care le poartă pe stradă să nu fie mai puțin comode decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Dacă le cumpărați produsele, ei primesc noroc și voi - răsplată. Vera reflectă la acest lucru și apoi cedă cererii de „bani norocoși“ a unei tinere. Cumpără o broscuță de jad. O ridică În lumină și apoi o băgă În buzunarul caftanului. Ce simboliza broasca? Era vreun semn zodiacal, vreo calitate? Ce simbol putea avea un animal verde și plin de negi care așteaptă toată ziua să prindă o muscă? Râse. O va păstra să-i amintească să aibă răbdare atunci când lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Moment În care Harry făcu o pauză ca să se gândească cum să-i descrie mai bine, care sunt trăsăturile lor distinctive. —O chinezoaică foarte drăguță cu fiica ei de doisprezece ani. O doamnă de culoare, mai Înaltă, Îmbrăcată Într-un caftan lung, care pășește ca o regină africană. Mai era și un băiat adolescent, care pare asiatic, pentru că și este pe jumătate, iar ceilalți, păi, americani tipici... Înalți, cu șepci de baseball. I-ați văzut? Spuneți-mi. Bărbatul traduse rapid pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
gospodar de Țară, Sultanul se învoi asupra cererilor formulate de Petru Voievod și-i dădu firman pentru o nouă Domnie. Ceremonia s-a desfășurat în Palatul Imperial, unde în fața tuturor ambasadorilor acreditați la Înalta Poartă, Voievodul Țării Moldovei a primit Caftanul și Cuca Domnească, însemne de înaltă prețuire, despre care hatișeriful împărătesc făcea cunoscut tuturor supușilor Împărăției și tuturor trimișilor celorlalte state la Înalta Poartă că numai Voievodul Țării Moldovei avea dreptul să le poarte, arătând tuturor că Domnul Moldovei era
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
risca chiar viața. (ferească d-zeu să mai urmeze) S. Feitelsohn {EminescuOpIX 119} În curând, divule Feitelsohn!, vei întrece chiar pe d-nu Pantazi Ghica, carele, după cum propovăduiește Telegraful, este o autoritate în literatură. Așadar sempre avanti! ce dracu, ori caftan pîn' în pământ ori ștreangul de gât. [28 mai 1876] TURCIA ["TIMES" SUSȚINE... "] "Times" susține, pe baza unor informații a căror autenticitate o 'nchizășuiește, cumcă marele vizir au publicat un manifest prin care acordă amnestie insurgenților îndată ce ei s-ar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rusești. Barbă nu-i permis a purta decât îmbrăcat fiind în custum național rusesc. Ușor se poate întîmpla - zice circulara - ca evreul austriecesc să se pomenească în mijlocul uliței că i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului. Fericită Rusie. [18 iulie 1876] UNGARIA ["ÎN URMA ORDINELOR... "] În urma ordinelor de mobilizare a armatei monarhiei, se vestește că manevrele de pe Marchfeld și exercițiile de lângă Kaschau nu se vor ținea în anul acesta. Ministeriul de război comun voiește a acoperi cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
picturile din Școala Olandeză, sau m-am uimit de ce miros de medicamente are Sena, sau am stat într-o cafenea și am scris o scrisoare, și uite așa a trecut ziua. Ea șade și mă ascultă, cu picioarele încrucișate sub caftanul pe care-l poartă pe post de halat, cu părul ei coafat complicat, pe trei nivele, cu țigara în colțul gurii - și îmi refuză - cel puțin deocamdată - lucrurile cele mai importante pe care i le cer. De fapt e de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
terminat facultatea - descoperind Între timp că lucrurile tradiționale se vindeau cel mai bine - a Închiriat o dubă Transit și, Împreună cu prietenul ei de-atunci, Dan a plecat În Marrakesh unde a Încărcat-o cu lămpi, vase, covoare, sfeșnice, bijuterii și caftane brodate, produsemarocane. La Întoarcere și-a Închiriat un stand În Camden Market 1 și și-a epuizat tot stocul În câteva săptămâni. Afacerea prospera și la scurt timp făcea excursii de una singură, pentru a cumpăra marfă În Maroc În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
un anteriu lung, cenușiu-verzui, cu mâneci strâmte și strâns la mijloc de o curea, care nu se observă în desen (nici nasturii nu se disting); la piept domnul are o cruce de culoare neagră. Peste anteriu, vodă a îmbrăcat un caftan auriu îmblănit, agrafat în față și împodobit cu guler larg de blană de samur (în dreptul mâinii stângi se observă și o despicătură); sub anteriu, vodă purta pantaloni strânși pe picior de culoare maro, iar în picioare pantofi de aceeași culoare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lucid lirică, nervul povestirii și informația istorică, anecdota și ideea. Reînvie sub pana lui Ion Ghica lumea unor timpuri apuse, mai îndepărtate sau mai apropiate de momentul scrierii, portrete de domni fanarioți lacomi și abuzivi, gata să vândă „slujbele și caftanele” cui dă mai mult, „pe parale”, și porniți să stoarcă „porcoi de mahmudele” de la negustori prinși cu „ocaua mică” sau pungi de galbeni de la zarafi în care bagă spaima (Vodă Caragea, Mavrogheni), oameni-legendă (haiducii Tunsu și Jianu, Teodoros, ajuns „negus
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
zeci de spahii turci, oprea în poarta închisorii celor 7 turnuri din Istanbul. În lunile mai și iulie l-au chinuit cumplit pe vodă Brâncoveanu să spună unde își ascunsese averile. Într-o zi, i s-a așezat pe umeri «caftanul iertării». Și, o vreme, a sperat că va scăpa cu zile. În dimineața zilei de 15 august 1714, Brâncoveanu împlinea șaizeci de ani. Se gândea că poate va dobândi eliberarea. Va fi sărac, dar slobod. În adevăr, l-au scos
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
-l sensibiliza după dorință pe tiranul prea temător să nu-și piardă tronul. Pe măsură ce șoaptele se îndesesc, acesta vede amenințarea cîrligelor și a vîslelor abătîndu-se asupra lui: Ciobanii lui Dobrișean Sunt boieri ca de divan, În toiege răzimați Și-n caftane îmbrăcați. Bacii lui poartă cîrlige, Tot cîrlige de argint, Cum n-am văzut pe pămînt, Nici în lume de cînd sunt. În capul cîrligelor, În josul belciugilor, Cîte-o piatră nestemată De plătește lumea toată, Și pietre de diamant - Strălucește noaptea-n
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
spre domnul nostru Isus Hristos pe Anna și pe Caiafa cum și pe ceilalți jidovi. Persoanele sunt zugrăvite cu înfățișări triste și posomorâte. În urma acestora se văd alte cete cu chipuri de turci, cu șalurile lor albe, cu turbane și cu caftane lungi și verzi târându-se spre iad cu mânicile lor largi și lungi, cum și haremurile lor, din ale lor saraiuri de lână galbănă. Pe aceștia pe toți, îi întovărășea derviștii lor. În urma tuturor acestor cete de păcătoși se văd
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și lacringii sunt aparent incluși în rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu și pe metope, pe de altă parte, îl conduc pe pătrunzătorul istoric la concluzia că acești sarmați, pe care îi localizează în câmpia munteană, nu sunt reprezentați în ansamblul arhitectural în cauză într-o ipostază beligerantă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]