154 matches
-
de undeva. Nu cumva, nu cumva... Ia spune tu... FIRICĂ: Ce, nu cumva, nu cumva, Ce să mai spun după atâta pagubă ? COANA MARE: Mă, nu cumva tac-tu mare a avut prăvălie la Căzănești? Fitil de lampă și covrigi ? Caiele și potcoave? Sugiuc și porumb fiert? Turtă dulce și petrol lampant ? Scobitori și... nu mai știu eu ce? FIRICĂ: A avut, n-a avut. Le-a luat cine le-a luat și acum ce-i cu asta? COANA MARE (semnificativ
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
ne respectăm, atunci cine naiba să ne mai respecte?... Era să-mi scape, Herr Leutnant, tocmai mie, ofițer de cavalerie, îmi spusese, așadar, la a doua întrevedere Rennhoff, era să-mi scape faptul că pe lista voastră n-ați trecut caiele! Ați trecut potcoave, nu însă și caiele. Păi cu ce-o să prindeți potcoavele, hai?... Bine însă că mi-am amintit. Și mai studiase o dată lista, la capătul căreia a adăugat cu grijă: Hufnagel. Apoi mi-o înapoiase, radiind de satisfacție
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
mai respecte?... Era să-mi scape, Herr Leutnant, tocmai mie, ofițer de cavalerie, îmi spusese, așadar, la a doua întrevedere Rennhoff, era să-mi scape faptul că pe lista voastră n-ați trecut caiele! Ați trecut potcoave, nu însă și caiele. Păi cu ce-o să prindeți potcoavele, hai?... Bine însă că mi-am amintit. Și mai studiase o dată lista, la capătul căreia a adăugat cu grijă: Hufnagel. Apoi mi-o înapoiase, radiind de satisfacție. Convoiul se urnise din loc între timp
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsou-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de cracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
care membrii LSR „au prezentat cronici literare, materiale document care au fost prezentate la diferite simpozioane, conferințe, dezbateri, mese rotunde.“ Tot în Argument au fost felicitați autorii care au editat în anul 2014 cărți: Bude Ioan, Tiberiu Ciobanu, Cionchin Ionel, Caia Ana, Doina Drăgan, Ana Ghiaur, Daniel Luca, Mihai Leonte, Dănuț Deșliu, Andrușa Vatuiu, Lucica Popa, Ana-Cristina Popescu, Gheorgheosu Ion, Constantin Brătescu, Tako Genoveva, Rădulescu Mihai, Sperlea Maria, Strungă Mariana, Strungă Alexandru, Zilbuț Ana, Ion Turnea, dar și cei care au
LITERARĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360420_a_361749]
-
Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1313 din 05 august 2014 Toate Articolele Autorului REVOLUȚIONARUL În Mârleni, unul dintre orașele nou apărute pe harta țării, politica fermă de industrializare se manifesta sub forma unei fabrici de frânghii și caiele. Era, desigur, conform cerințelor propagandistice, doar una dintre mărețele ctitorii ale regimului, care asigura creșterea accentuată a nivelului de trai material și spiritual al... tra, la, la, precum cereau indicațiile de partid... În fabrică lucrau două instalații de import, una
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
dintre mărețele ctitorii ale regimului, care asigura creșterea accentuată a nivelului de trai material și spiritual al... tra, la, la, precum cereau indicațiile de partid... În fabrică lucrau două instalații de import, una pentru frânghii din cânepă și alta pentru caiele și băteau birboanca jucând șeptic, bâza, poarca, sau fumând cu priviri înțelepte cam două sute de angajați, adică exact cei cărora le crescuse nivelul de trai. Șef peste secția frânghii era tânărul subinginer Ghiocel Păstârnac, numit: „băi, Ghio’cele” de șefi
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
conservă din carne de porc sau de pește, în fine, finețuri demne de un băiat cult și stilat. Așadar, familia nu avea probleme în această direcție, lucru foarte important, știut fiind că pe vremurile acelea nu producția de frânghii și caiele preocupa masele ci procurarea celor necesare hranei de zi cu zi. Bine, era încă vizibil faptul că mai trebuia încă foarte multă muncă de făcut în domeniul educației socialiste. Oamenii, mdeh, rămăseseră încă ancorați în trecut și le era gândul
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
omenii ar fi trebuit să fie fericiți, conform documentelor de partid în vigoare, subinginerul Ghiocel era șucărit mormânt. Din motive necunoscute, leafa nu fusese plătită și el nu avea nici un chior în pungă pentru orele de destindere. Nervos, șuti niște caiele din sectorul vecin și își făcu un plan. Asta cu manglitul era o practică pe scară largă și orice putea fi scos din fabrică și lăsat la bufet contra tescovină, nu scăpa atenției. Până acum nu fusese găsit mijlocul de
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
Asta cu manglitul era o practică pe scară largă și orice putea fi scos din fabrică și lăsat la bufet contra tescovină, nu scăpa atenției. Până acum nu fusese găsit mijlocul de a sustrage instalațiile de producere a funiilor și caielelor, deoarece fiind făcute de nemți erau greu de deșurubat. Deocamdată! Cu timpul era predictibilă o mutare a întregii producții la bufet, spre bucuria șefului acestuia dar și a clasei muncitoare. Prin urmare, la sfârșitul zilei de muncă Ghiocel, mult mai
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
mult mai optimist în privința viitorului imediat, trecea calm, zâmbind destins pe lângă statuia amplasată la ieșirea din fabrică, una uriașă, făcută din ipsos și care înfățișa un muncitor cu o figură dârză plus un colac de frânghie pe umăr și câteva caiele în mâna stângă amplasată în dreptul inimii. Numai că la bufet, Gorgozu’, șeful localului, se uită cu dispreț la caiele oferite și puse în silă pe tejghea doar o cinzeacă de matrafox. Lui Ghiocel i se urcă sângele la cap de
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
făcută din ipsos și care înfățișa un muncitor cu o figură dârză plus un colac de frânghie pe umăr și câteva caiele în mâna stângă amplasată în dreptul inimii. Numai că la bufet, Gorgozu’, șeful localului, se uită cu dispreț la caiele oferite și puse în silă pe tejghea doar o cinzeacă de matrafox. Lui Ghiocel i se urcă sângele la cap de furie însă nu putea să zică nimic, știută fiind firea cea hapsână și ranchiunoasă a umflatului. Se așeză la
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
ales acum! Nici nevastă-sa combativa Verginica nu rată intrarea în rândul revoluționarilor. Și, aici trebuie să recunoaștem, nu era nimic exagerat. Păi, fără ea, ar mai fi fost el în poziția asta?! Peste puțină vreme fabrica de funii și caiele a devenit sursă de fier vechi. Până și statuia de ghips din fața porții a dispărut. Și, cu acest prilej, pe listele revoluționarilor au intrat, mai întâi fostul director, apoi fostul secretar de partid și, pe rând, toți lucrătorii din fosta
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
găsise rezolvarea. Iar mai târziu când, foarte posibil, vor apărea și alți nou născuți revoluționari, vom mai vedea! Firesc, la scurt timp după această întâlnire, apăru, într-un moment foarte oportun, pe timpul campaniei electorale și statuia muncitorului cu frânghie și caiele în mână care, la drept vorbind, dacă e să ne luăm după privirea dârză, semăna foarte bine cu deputatul Ghiocel la vremea când mai avea privire limpede. Așadar a fost amplasată în centru orașului și pe soclu a fost scris
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
oraș, m-am putut îndepărta de mal și am orientat barca spre direcția bună, ținând cont de reperele malului. În sfârșit, după alte zeci de rame trase contra valului, am găsit o zonă mai darnică și peștele era mai mare. Caiele negre, cu un cap uriaș, ieșeau din adâncuri, una câte una. Speram să-mi fac planul de minimum zece kilograme de pește. Ora înaintase, dar soarele era tot neputincios pe cerul plin de nori plumburii. La fel ca și mine
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375975_a_377304]
-
oraș, m-am putut îndepărta de mal și am orientat barca spre direcția bună, ținând cont de reperele malului. În sfârșit, după alte zeci de rame trase contra valului, am găsit o zonă mai darnică și peștele era mai mare. Caiele negre, cu un cap uriaș, ieșeau din adâncuri, una câte una. Speram să-mi fac planul de minimum zece kilograme de pește. Ora înaintase, dar soarele era tot neputincios pe cerul plin de nori plumburii. La fel ca și mine
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
cu parcimonie. Există și definiții admirabile, de pildă cea a durerii: „Da, durerea e o femeie frumoasă” (Romantică). Iată și o câteva versuri admirabile: „Miresele-n rochii dospeau prin dantele, / Castelul, la poartă, țintea cavalerul, / Din stele făcurăm doar simple caiele, / Iubirii să-i smulgem prin noapte misterul.../ Și-apoi, dimineața, cu lapte pe masă, / Șoptim îngânând: durerea-i frumoasă!” (Romantică). Și o perfectă definiție a iubirii: „...Un pustnic / Adâncit în rugăciune, / Noaptea, se arde pe sine...” (Iubire). Poemele lui Teo
LUMEA VĂZUTĂ PRIN CEL DE-AL TREILEA OCHI. RECENZIE LA CARTEA LUI TEO CABEL TABLOURI FĂRĂ SEMNĂTURĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/374684_a_376013]
-
sărbătoarea cea de aur, Dar Soarele cel luminos nu era încă; el, toată-întinderea umplînd-o, Dormea precum o pasăre-n găoacea cea albastră care curînd plesni-va. Los văzu rană loviturii sale: vedea, i se făcea milă și plîngea. Los se caia acum că o lovise pe Enitharmon; simțea iubire 345 Ridicîndu-se prin toate Vinele-i; își aruncă brațele-n jurul pîntecelor ei Ca să tămăduiască rană de lovitură să făcută. Ei pîinea cea trupeasca o mănîncă, băură vinul cel nervos; Ei ascultară
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
naționale. Alți colaboratori: Valeriu Anania, Vasile Cândea, D. Micu, Ana Blandiana, Costin Dacus Florescu, Constanța A. Iliescu, Ion On. Conciu, Mihai B. Dumitrescu, monahia Olga Gologan, Doris Plantus, Ioan Sylvia Păcurari, Liliana Najeran, Cella Delavrancea, Lidia Stăniloae, Vasile Voinițchi, Olguța Caia, Ioasaf Popa. Alte domenii decât cele literare sunt ilustrate de Antonie Plămădeală, Anna Hilton, Monica Cheryl Trepanier, Paulin Popescu, Sofian Boghiu, arhiepiscopul Adrian Hrițcu, Boris Pușcașu, ieromonahul Petroniu Tănase Emilian, Al. Tonceanu, Al. Stănciulescu-Bârda, Ovidiu Corneliu Almășan, Irineu Pop, Dumitru
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
Moldova socialistă”, 1992, 13 iunie; Spiridon Vangheli, LA, 1992, 11 iulie; N. Cheradi, Spiridon Vangheli. Biobibliografie, Chișinău, 1993; V. Ciubucciu, Strămoșii lui Guguță cel Bun: arbore genealogic, LA, 1994, 20 ianuarie; Nicolae Busuioc, Oglinzile cetății, IV, Iași-Chișinău, 1996, 113-121; Olguța Caia, De la Bădița din Humulești la Bădița din Chișinău, LA, 1997, 19 iunie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 212; Ion Ciocanu, Literatura română contemporană din Republica Moldova, Chișinău, 1998, 341-346; Popa, Ist. lit., II, 1197; Dumitru Micu, Stimate domnule Spiridon Vangheli, LA, 2002
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
mai există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave de fulgerătură dură / pe care să scuipe și să le-arunce-n urmă / ca să aibă parte de noroc. / Nu mai există caiele, arheologii doar / de vor descoperi printre dinții ultimului potcovar... // Nu mai există potcovari. / Există numai momentul unei nicovale / - într-un muzeu, ca o nedumerire, deci - / Cutreierat de mistice scântei. / Există numai poemul acesta ca un cal / strivit de hulubele de
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
nu-l poată rupe nici o mie de demoni înlănțuiți în același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse! Ă Caiele de potcoave, domnule căpitan? Păi, aveți cel mai strașnic și mai rezistent material cu care putem lucra noi, fierarii! Ă Știu, bătrîne. Caielele astea se topesc aidoma cleiului din oasele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
același jug! un harpon care să rămînă înfipt în balenă, ca osul propriei sale aripi. Ăsta-i materialul! exclamă Ahab aruncînd săculețul pe nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse! Ă Caiele de potcoave, domnule căpitan? Păi, aveți cel mai strașnic și mai rezistent material cu care putem lucra noi, fierarii! Ă Știu, bătrîne. Caielele astea se topesc aidoma cleiului din oasele unor ucigași... Hai, repede, forjează-mi harponul! Forjează-mi, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nicovală. Vezi tu, fierarule, în săculeț sînt caielele potcoavelor de oțel ale unor cai de curse! Ă Caiele de potcoave, domnule căpitan? Păi, aveți cel mai strașnic și mai rezistent material cu care putem lucra noi, fierarii! Ă Știu, bătrîne. Caielele astea se topesc aidoma cleiului din oasele unor ucigași... Hai, repede, forjează-mi harponul! Forjează-mi, mai întîi, douăsprezece tije. împletește-le apoi, răsucește-le și ciocănește-le, ca să stea împreună ca șuvițele unei parîme de remorcare. Repede! Suflu eu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]