77 matches
-
geometric, "vis al dreptei simple", al creației. Aici își primește poetul pe derizoriul său argonaut cu pieptar nu de aur, ci de lână verde, semn al degradării și al putrezirii, căci, într-adevăr, Nastratin Hogea, mereu soitariu, bufon, eșuează cu caicul său la mal, părând, cu fălcile încleștate, ca se autoadevoră: "Pic lângă pic, smalț negru, pe barba Lui slei,/ Un sânge scurt, ca două mustăți adăugite,/ Vii, vecinici, din gingia prăselelor cumplite/ Albiră dinții-n pulpă intrați ca un inel
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Ultimul otgon Caice, luntrii se contopesc cu malul, Parâme și otgoane amarnic le încătușează. În pântecele lor se sparge valul Și liniștea în aer cu greu s´așază. E mare foamea lor de țărmuri noi Și freamătă din zori nerăbdătoare Să plece, să
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93382]
-
nici că se putea un duș mai rece. Oare Mi-haela mai purta pică tatei că se împotrivise la căsătoria noastră? E adevărat, îl îngrijise și-l acoperise de toate atențiile, dar toate astea le făcuse corect, rece, dintr-un anumit caicul. Poate (știu eu?) sarcina o făcea capricioasă, iritabilă, plină de ciudățenii. Trebuia s-o cruț, să trec cu vederea aceste neajunsuri și chiar așa făceam. Niciodată nu m-am purtat mai concesiv și curtenitor cu ea ca în timpul sarcinii. Într-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
micul orășel de la poalele anticului Aegyssus, unde fusese de câteva ori în tinerețea lui. Fusese marinar, avusese chiar două mahoane cu care transporta mărfuri din portul Balcicului până dincolo de stâncile de la Caliacra, Poarta celor 40 de fecioare, de unde le luau caicele de Smirna, Stambul sau Sulina. Nenorocul l-a urmărit, a vândut mahoanele și își înjghebase cafeneaua aceea de lângă primărie. Vad bun, veneau mai ales pictorii la el, Tonitza („Nița efendi“, îi spunea Kerim) chiar îl pictase de câteva ori. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Borisoff, vânzătorul, plecase și el, șonticăit, trăgându-și ciotul de picior. Kerim ascultase până atunci muzicuța orbului, cu ochii închiși, cu capul sprijinit în mâini, ca și cum urmărea în zarea cine știe cărei depărtări de valuri întoarcerea mahoanelor lui, vedea grămădite în zare caice și ceamlânge și kalioane și kirlângice și tecnele și alte minuni de corăbii gonind spre schela Balcicului din el. Luat de cântarea stinsă, se lăsa dus cu zburătăcitul roatelor de ciulini în pustietatea vreunei câmpii arse de brumă sau pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
a sporit și interesul față de construcția mijloacelor de transport pe apă. În raportul din 30 ianuarie 1830, al Divanului Moldovei către Kiselev, se arăta că se vor lua măsuri în vederea creării de înlesniri negustorilor și ,,lăcuitorilor” moldoveni „de a face caice sau corăbii care să poată fi încăpătoare de savune, și unele și mai mari într-acest chip făcute ca să înoate și pe mare, pentru ca să-și poată pământeanul încărca și productele sale, să le ducă în toate porturile după cuprinderea trataturilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
epoca regulamentară. Cercetări neizbutite au fost întreprinse în toamna anului 1832, de către administrația rusă, fiind reluate de către moldoveni trei ani mai târziu. Din răspunsurile isprăvniciilor la chestionarul Sfatului ocârmuitor din noiembrie 1835 reiese că, pe râurile de pe teritoriul ținutului Bacău, caicele nu puteau pluti. Pe teritoriul ținutului Tecuci, aceste ambarcațiuni puteau circula pe Siret, de la vărsare până la Călieni. Pe teritoriul ținutului Covurlui, caicele puteau transporta pe toată lungimea Siretului. Stărostia Putnei a confirmat și ea că Siretul era navigabil pentru caice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Din răspunsurile isprăvniciilor la chestionarul Sfatului ocârmuitor din noiembrie 1835 reiese că, pe râurile de pe teritoriul ținutului Bacău, caicele nu puteau pluti. Pe teritoriul ținutului Tecuci, aceste ambarcațiuni puteau circula pe Siret, de la vărsare până la Călieni. Pe teritoriul ținutului Covurlui, caicele puteau transporta pe toată lungimea Siretului. Stărostia Putnei a confirmat și ea că Siretul era navigabil pentru caice până la Călieni. Acest gen de ambarcațiune putea naviga pe acea distanță cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
caicele nu puteau pluti. Pe teritoriul ținutului Tecuci, aceste ambarcațiuni puteau circula pe Siret, de la vărsare până la Călieni. Pe teritoriul ținutului Covurlui, caicele puteau transporta pe toată lungimea Siretului. Stărostia Putnei a confirmat și ea că Siretul era navigabil pentru caice până la Călieni. Acest gen de ambarcațiune putea naviga pe acea distanță cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult precât se prepune”. Isprăvniciile Botoșani și Dorohoi au răspuns negativ la întrebarea privitoare la navigabilitatea Siretului și, respectiv
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu o greutate de 5.000-6.000 oca „și mai mult precât se prepune”. Isprăvniciile Botoșani și Dorohoi au răspuns negativ la întrebarea privitoare la navigabilitatea Siretului și, respectiv, a Prutului. Reiese din aceste informații că Siretul era navigabil pentru caice de la vărsare până la Călieni. Răspunsurile relative la navigabilitatea Prutului au fost următoarele: isprăvnicia Fălciu arăta că pe teritoriul ținutului, Prutul era navigabil până la Leova pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
relative la navigabilitatea Prutului au fost următoarele: isprăvnicia Fălciu arăta că pe teritoriul ținutului, Prutul era navigabil până la Leova pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri în părțile de jos și de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru ambarcațiuni cu 1.000-1.500 oca. Isprăvnicia Iași a răspuns că pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri în părțile de jos și de sus, iar nu pretutindeni, din pricina vadurilor, a măliturilor și a cotiturilor ce se afla de la Vădeni în sus până la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe teritoriul ei Prutul era navigabil, de asemenea pentru caice, din dreptul satului Bădăranii până la Țuțora și Petrușeni. Pe teritoriul ținuturilor Botoșani și Dorohoi, Prutul nu putea susține caice. La 30 aprilie 1836, Sfatul administrativ conchidea că Prutul poate susține caice „pe unele locuri în părțile de jos și de sus, iar nu pretutindeni, din pricina vadurilor, a măliturilor și a cotiturilor ce se afla de la Vădeni în sus până la satul Bădărani ținutul Iași”. Din cele de mai sus rezultă, după cum au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La 1 iunie 1844, otcupcicul poșlinei din Galați reclama „că ar fi întâmpinat îngreuiere în luarea poșlinei de la acei care au început a transporta zaherele pe apa Prutului”. Așadar, pe Prut și Siret, în afară de plutărit, se mai efectuau transporturi cu caice. Pe Prut, de la vărsare până la Leova și chiar până la Sculeni, iar pe Siret, până la Călieni. Cu toate acestea, râurile noastre nu puteau fi considerate ca navigabile. Mai întâi, pentru că micile ambarcațiuni izbuteau să pătrundă pe cursul lor numai când debitul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe cursul lor numai când debitul de apă era suficient de mare. Datorită iezăturilor, morilor, „măliturilor”, cârmacii trebuiau să execute adevărate probe de bună orientare. În afară de aceasta, în lunile de iarnă pentru plutărit, și în lunile de vară secetoase pentru caice, nici Prutul nici Siretul nu erau navigabile, fie datorită debitului scăzut de apă, fie înghețului. Chiar Dunărea, în dreptul locului unde se varsă Siretul, îngheța în timpul iernii aproximativ 37 de zile. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, după anul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de-a lungul apei, prin dragare, diguire, lărgire, prin construcția de ecluze. Diverse persoane, societăți, statul chiar, au făcut încercări de navigabilizare a râurilor moldovenești. Unele dintre ele, modeste, nu-și propuneau mai mult decât ameliorări care să îngăduie plutirea caicelor în jos și tragerea lor în sus cu animale, într-un mod mai lesnicios decât se făcea până atunci. Altele, dimpotrivă, prevedeau lucrări de anvergură, care să aibă drept rezultat transformarea râurilor noastre în canale navigabile pentru vase cu aburi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puie la acele două vase ce stau în mijlocul Săretiului, ca să le arunce în apă, să taie podul și în mijlocul Siretiului să fie loc deschis iarăși de două vasă, unde pe acele două vasă să fie pod, ca când vor veni caicele să-s tragă acele două vasă de pod în lături și să se facă drum caicelor”. Caicele puteau circula, după părerea lui, „pe orice vreme” până la Adjud, pe Siret și până la Huși, pe Prut. El a cerut să se îndeplinească
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
podul și în mijlocul Siretiului să fie loc deschis iarăși de două vasă, unde pe acele două vasă să fie pod, ca când vor veni caicele să-s tragă acele două vasă de pod în lături și să se facă drum caicelor”. Caicele puteau circula, după părerea lui, „pe orice vreme” până la Adjud, pe Siret și până la Huși, pe Prut. El a cerut să se îndeplinească propunerile sale și el primul va „porni caice spre a să coborî zahere la Galați”. Nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și în mijlocul Siretiului să fie loc deschis iarăși de două vasă, unde pe acele două vasă să fie pod, ca când vor veni caicele să-s tragă acele două vasă de pod în lături și să se facă drum caicelor”. Caicele puteau circula, după părerea lui, „pe orice vreme” până la Adjud, pe Siret și până la Huși, pe Prut. El a cerut să se îndeplinească propunerile sale și el primul va „porni caice spre a să coborî zahere la Galați”. Nu cunoaștem
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pod în lături și să se facă drum caicelor”. Caicele puteau circula, după părerea lui, „pe orice vreme” până la Adjud, pe Siret și până la Huși, pe Prut. El a cerut să se îndeplinească propunerile sale și el primul va „porni caice spre a să coborî zahere la Galați”. Nu cunoaștem dacă proiectele lui Atanasiu au fost sau nu înfăptuite. La 19 noiembrie 1835, Vistieria a anunțat că Sfatul cârmuitor a hotărât să se întreprindă adunarea „științelor” necesare în vederea stabilirii măsurii în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sau nu înfăptuite. La 19 noiembrie 1835, Vistieria a anunțat că Sfatul cârmuitor a hotărât să se întreprindă adunarea „științelor” necesare în vederea stabilirii măsurii în care Prutul și Siretul pot fi făcute navigabile. Cercetările au stabilit că Siretul putea susține caice (de 5-6.000 oca) până la Călieni, iar Prutul până la Leova și pe mici porțiuni discontinui până la Bădărani (Iași). Principalele piedici în calea navigației le constituiau podurile, iezăturile și morile. Prin anaforaua Sfatului din 30 aprilie 1836, întărită de domn, s-
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de 10 ani cît a fost mazîlit printre ei din ordinul lui Domițian. Pausanias spune în secolul l al erei noastre că în călătoria sa a văzut în Arcadia, pe frontonul templului Minervei, bătălia dintre Telefos și Ahile pe cîmpiile Caicului. Tot după Ciclul epic amazoana Pentesilea vine și ea să lupte în ajutorul Tro-iei și moare pe cîmpul de bătălie sub loviturile lui Ahile, care dezbrtăcînd-o de ar-mură să o prade, rămîne uimit de frumusețea ei și o plînge cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în domul sufletului în odăjii de arhiereu, un matelot cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când orologiul din cupolă anunță fiecare oră, printr-un preludiu de mandolă", caicele trec pe Dunărea neagră ca niște coșciuguri albe, moartea bate în poartă de trei ori, luna pare un cap de ghilotinat. La toate astea se adaugă monologul sepulcral, sentențios: Taci, Să nu-mi deștepți tristețea amintirilor culcate În sicriurile-albastre ale
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
profesează "balcanismul", luîndu-și ca linie de conduită poezia bufonă a lui Anton Pann, cu gândul că astfel tradiționalismul era corectat printr-o observare mai pozitivă a fondului etnic real. Imaginea lui Nastratin Hogea văzut ca un argonaut slinos pe un caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
caic putred în mijlocul unui Orient mirific și duhnitor e de o originalitate perfectă de tonuri și cuvinte: La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un prea ciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane, ori tururi de nădragi; Și prin cârpeli pestrițe și printre cute
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]