78 matches
-
Bd. Revoluției Nr. 1 Et. 1 Ap. 6 țel: 0723374309 FILIALA TULCEA Membri înscriși în Tabloul Corpului Secțiunea I 4371 BLIDARUS CONSTANTIN (n. 1949) Tulcea, str. Babadag, nr. 12, bl. 6, sc. B, ap. 10 țel: 517991; 0744/361110 4378 CAIMACAN CONSTANTIN (n. 1939) Tulcea, str. Isaccei, nr. 9, bl. I3, et. ÎI, sc. B, ap. 8 țel: 513344; 0724/502827 15407 CARAVAN MARIA (n. 1969) Tulcea, str. Plevnei, nr. 53, bl. D5, sc. B, ap. 11, et. 2 țel: 526157
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
I.1 37118 BLIDARUS CONSTANTIN (n. 1949) Tulcea, str. Babadag, nr. 12, bl. 6, sc. B, ap. 10 țel: 0240/517991; 0744/361110 37025 BORDEI FLORENTIN (n. 1953) Tulcea, str. Gavrilov Corneliu, nr. 129 țel: 0240/516555; 0727/721993 37019 CAIMACAN CONSTANTIN (n. 1939) Tulcea, str. Isaccei, nr. 9, bl. I3, et. ÎI, sc. B, ap. 8 țel: 0240/513476 37016 CARAVAN MARIA (n. 1969) Tulcea, str. Plevnei, nr. 53, bl. D5, sc. B, ap. 11 țel: 0240/526157; 0740/218984
TABLOU din 28 aprilie 2006 cuprinzand membrii activi ai Corpului Expertilor Contabili şi Contabililor Autorizati din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181859_a_183188]
-
la 8.05.1928 în localitatea Vorniceni), născută la data de 25 iulie 1947 în localitatea Vorniceni, județul Strășeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Lozova, str. Mihai Eminescu nr. 6, județul Strășeni. (4.306/2004) 15. Caimacan Viorica, fiica lui Vasile și Maria (fiica lui Machedon Andrei, născut la 10.09.1933 în localitatea Căușeni), născută la data de 8 iunie 1984 în localitatea Chișcăreni, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișcăreni
ORDIN nr. 2.862/C din 7 noiembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204540_a_205869]
-
CONTABILĂ SRL Tulcea, str. Alunișului, nr. 18 țel: 0240/531312 0721/254445 20938 URDES JEAN-MARIAN (n.1974) 034855/3801 SC CONSULTANȚĂ, EVIDENȚĂ ȘI REVIZIE CONTABILĂ SRL Tulcea, str. Alunișului, nr. 18 țel: 0240/531312 0721/254445 Secțiunea VIII B 4378 CAIMACAN CONSTANTIN (n.1939) Tulcea, str. Isaccei, nr. 9, bl. 13, sc. B, ap. 8 țel: 0240/513344 0724/502827 4319 DUMITRIU VIRGIL (n.1923) Tulcea, Corn. Niculitel 9518 FLAUT ION (n.1930) Tulcea, str. Frumoasă, nr. 1, bl. 1, sc.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
a se face apelul și în Dosarul nr. 1.366D/2015, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea nr. 164/2014 , excepție ridicată de Mariana Caimacan în Dosarul nr. 6.630/3/2013* al Tribunalului București - Secția a II-a (fosta Secție a IX-a) contencios administrativ și fiscal, și în Dosarul nr. 1.891D/2015 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
IX-a) contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și art. 10 alin. (1)-(4) și (6) din Legea nr. 164/2014 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mariana Caimacan într-o cauză având ca obiect pretenții. 10. Prin Încheierea din 9 noiembrie 2015, pronunțată în Dosarul nr. 86.785/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3, art. 10 și
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
47/1992 , cu majoritate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doina Șencu, Victor Șencu și Simona Chiran în Dosarul nr. 30.134/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 București, de Mariana Caimacan în Dosarul nr. 6.630/3/2013* al Tribunalului București - Secția a II-a (fosta Secție a IX-a) contencios administrativ și fiscal, precum și de Maria Leahu, Adrian Sever Leahu, Corin Leahu, Rudolf Marcel Mixich în Dosarul nr. 86.785
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
care a fost în 5 rânduri comandantul armatei Moldovei sub domnitorii Constantin, Antioh, Dimitrie Ecantemir. Funcția să a fost către sfârșitul secolului XVII, el era ginerele domnitorului Cantemir. Același Lupu a avut funcția de vel-voinic. În 5 rânduri a fost caimacan al Moldovei. La venirea lui Antioh Cantemir la a doua domnie, documentele arată că a făcut un drum spre Ivești prin halta. «....și parcurgând din Galați, au mărsu pe la sat pe la Ivești, soru-sa Lupă, hătmăneasa lui Bogdan, care acolo i-
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Musculești se știe că purta numele de Sărăcinești și tocmai în sec.XIX a luat numele de Musculești după numele proprietarului Moscu. Din jalba lui Constantin Moscu bivtreti armaș cu data de 17 iulie 1707 se vede că a reclamat caimacanului Craiovei pe "Dragu fiul lui loan Turcu, Barbu Margineanu, Gh. Albeanu și Mirciu Dolcu cu cetașii lor din Sărăcinești pe popa Grigore si alții din Purcari că i-au cotropit partea lui de moșie din Sărăcinești". Și pentru că satele Musculești
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
căreia se află caseta metalică, utilizată pentru păstrarea documentului și a sigiliului țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București, directorul Eforiei Școalelor, Gheorghe Costaforu precum și arhitectul Orăscu.
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București, directorul Eforiei Școalelor, Gheorghe Costaforu precum și arhitectul Orăscu.
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care -spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul. Domnitorii Țării Românești au trimis, de cîteva ori, caimacani, pentru a aduce sub ascultare regiunea dar aceștia erau imediat alungați sau uciși. Banii Olteniei au reprezentat, în această perioadă, doar șefii miliției locale menită sa apere proprietățile boierilor de haiduci. Cei mai importanți bani din această perioadă au fost
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
era disputat între oștile rusești și cele turcesti iar capitala Țării Românești este mutată la Craiova, domnul Emanuel Giani-Ruset urmărind din Oltenia desfășurarea ostilităților. Ce nu reușiseră domnitori puternici și imperii, a reușit un fanariot închinat turcilor. Acesta era numit caimacan al Olteniei dar nu îndrăznise să se prezinte în Craiova. Spre uimirea craiovenilor, aceștia se trezesc cu Russet venind cu familia și câțiva slujitori spunînd că trebuie apărată Oltenia de război. Și craiovenii l-au crezut. Apărând Oltenia pe timpul războiului
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Craiova, zdrobind la Strehaia armata domnitorului și ocupînd cu ușurință toate mănăstirile și conacele fortificate, divanul Craiovei pune la cale asasinarea lui Tudor. Omul trimis de ei, arnăutul Gore, va fi prins și judecat de panduri împreună cu oamenii săi. Noul caimacan al Craiovei, Nicholache Văcărescu, strînge trupe de panduri care nu intraseră în oastea lui Tudor, îi numește arnăuți domnești, promițîndu-le mare recompensă, lăudîndu-se prin toată Craiova că îl va umili și ucide cu mîinile lui pe Tudor. Însă, ajuns față
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
strînge trupe de panduri care nu intraseră în oastea lui Tudor, îi numește arnăuți domnești, promițîndu-le mare recompensă, lăudîndu-se prin toată Craiova că îl va umili și ucide cu mîinile lui pe Tudor. Însă, ajuns față în față cu Tudor, caimacanul Craiovei a fugit, iar soldații săi au trecut de partea lui Tudor Vladimirescu. Rolul Craiovei a fost unul de importanță majoră, vestea că orașul este în stăpînirea lui Tudor Vladimirescu a avut un rol determinant în răspîndirea revoluției în toate
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
urmat pe Tudor se aflau și tinerii Petrache Poenaru, care devine omul de taină al lui Tudor și Gheorghe Magheru. "În toate documentele ulterioare, în care Tudor face referire la Craiova, acesta o numește "capitala mea". Comandantul trupelor trimise de caimacanul Craiovei, Nicolache Văcărescu, împotriva lui Tudor Vladimirescu era un alt căpitan de panduri de pe timpul războiului ruso-turc. În fapt, Tudor Vladimirescu și Ioan Solomon fuseseră cei mai apreciați căpitani de panduri pe timpul acelui războiului. La începutul revoluției, Ioan Solomon a
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
împotriva lui Tudor Vladimirescu era un alt căpitan de panduri de pe timpul războiului ruso-turc. În fapt, Tudor Vladimirescu și Ioan Solomon fuseseră cei mai apreciați căpitani de panduri pe timpul acelui războiului. La începutul revoluției, Ioan Solomon a fost atras de caimacanul Craiovei de partea sa. Caimacanul era convins că pandurii lui Solomon vor reuși unde eșuase armata arnăuților domnești trimiși de la București, pentru că pandurii lui Solomon cunoșteau foarte bine felul de a lupta a lui Tudor și al pandurilor lui. Cele
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
un alt căpitan de panduri de pe timpul războiului ruso-turc. În fapt, Tudor Vladimirescu și Ioan Solomon fuseseră cei mai apreciați căpitani de panduri pe timpul acelui războiului. La începutul revoluției, Ioan Solomon a fost atras de caimacanul Craiovei de partea sa. Caimacanul era convins că pandurii lui Solomon vor reuși unde eșuase armata arnăuților domnești trimiși de la București, pentru că pandurii lui Solomon cunoșteau foarte bine felul de a lupta a lui Tudor și al pandurilor lui. Cele două armate de panduri se
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
Căpitanii Vladimirescului vor să răspundă cu tunurile, dar Tudor Vladimirescu trimite pe unul dintre cei mai apropiați căpitani ai săi, pe Ion Zoican (și el vestit căpitan de panduri), cu solie și steag alb la Văcărescu pentru a-i cere caimacanului să se bată doar ei doi, în fața oștilor — doar caimacanul se lăudase prin Craiova că-l va omorî cu mîna lui pe Tudor. Văcărescu refuză lupta, mai mult, ordonă oamenilor săi să-l aresteze pe Zoican. Dezaprobînd acest comportament față de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
trimite pe unul dintre cei mai apropiați căpitani ai săi, pe Ion Zoican (și el vestit căpitan de panduri), cu solie și steag alb la Văcărescu pentru a-i cere caimacanului să se bată doar ei doi, în fața oștilor — doar caimacanul se lăudase prin Craiova că-l va omorî cu mîna lui pe Tudor. Văcărescu refuză lupta, mai mult, ordonă oamenilor săi să-l aresteze pe Zoican. Dezaprobînd acest comportament față de un sol, Ioan Solomon ordonă pandurilor săi să nu execute
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
lăudase prin Craiova că-l va omorî cu mîna lui pe Tudor. Văcărescu refuză lupta, mai mult, ordonă oamenilor săi să-l aresteze pe Zoican. Dezaprobînd acest comportament față de un sol, Ioan Solomon ordonă pandurilor săi să nu execute ordinul caimacanului. În acest timp, Tudor Vladimirescu se apropie singur de armata lui Văcărescu, provocîndu-l la luptă; Văcărescu fuge, iar Ioan Solomon și întreaga sa oaste de panduri intră în oastea lui Tudor. Armatele pandurilor se reuniseră. Ioan Solomon a fost îndepărtat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
în scris un răspuns „de voiți bninele de obște sau niu”. Proclamația lui Tudor a avut un efect imediat, Divanul hotărându-se să colaboreze cu pandurii, e adevărat, în condițiile în care consulii puterilor occidentale, (cu excepția celui al Prusiei), și caimacanii desemnați de Înalta Poartă, care aflaseră despre dezavuarea mișcării lui Tudor, părăsiseră îngrabă Bucureștiul. Tudor, care aflase și el de atitudinea țarului, a hotărât deplasarea pe un drum ocolit, care evita orice eventuală capcană a otomanilor de la sud de Dunăre
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
pe cel autohton, dar n-a renunțat la vechea doleanță; în așteptarea contextului prielnic, ea îngăduie un provizorat. După Convenția de la Paris din 1858, marile puteri au lăsat guvernul fiecărui principat român în grija unei comisii provizorii, formate din trei caimacani, până la alegerea domnitorilor. Principala atribuție a comisiilor era aceea de a supraveghea alegerea noilor adunări elective. Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Țara Românească. Unioniștii moldoveni au putut impune cu ușurință candidatura la
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
d[omnul] Niță sin Ene Ciocodercă de au prefă[cu]t cu toate podoabele dupre cum să vede, ajutor priotul Sandu, Marin Parniia, Dumitru Parniia, Nicolae Rudianu, Nicolae ...anu, Grigore Rănja, făcăndusă în zilele d[umnealui] d[omnul] Nifon mitropolit, caimacan Alexandru Ghica”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost ridicată în anul 1814. Urme de pictură sub actuala pictură murală indică o pictare interioară din prima etapă. În 1857, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, "„ajungăndu în prostă stare”", a fost
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
definitiv, nemaiputându-se repara. ] În anul 1861 Cezar Boliac face un raport către Ministerul Cultelor în care arată jalnica situație în care se afla atunci biserica și nevoia unei reparații grabnice. Totuși biserica rămâne încă în ruină, iar în 1858 caimacanul Țării Românești Alexandru Dimitrie Ghica a bătut o medalie privitoare la rezidirea bisericii Sf. Dumitru, dar rezidirea bisericii nu a avut loc. ARHITECTURA DINAINTE DE RECONSTRUCȚIE Vechea arhitectură a Bisericii avea planul bisericii de astăzi, având forma bisericilor bizantine de tip
Catedrala Mitropolitană din Craiova () [Corola-website/Science/326718_a_328047]