34,172 matches
-
de Preda l-a surprins, prin tranșanța viziunii, pînă și pe hîrșitul E. Lovinescu, acela care, singur împotriva tuturor, a lui Iorga, ca și al lui Arghezi, salutase romanul Ion. Tematic, există în aceste scurte proze un viol, belirea unui cal bătrîn, blestemele unui muribund, ciomăgeala dintre flăcăi pentru o fată, supărarea unui țăran pe sat ori mărunte satisfacții negustorești rezultate din vînzarea grîului. Nimic eroic, nimic sublim, nimic izvorît din milenare tradiții agrare și religioase. Stilistic, nuvelele șochează printr-un
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
doilea la sfîrșitul anilor '60, este mai tradițional și mai cuminte. Aici se vede fractura de care vorbeam. E imposibil de știut cum ar fi arătat, dilatat la anvergura unui roman de aproape o mie de pagini, satul schițat în Calul sau în La cîmp, dacă nu intervenea o evidentă autocenzură, nu atît de natură ideologică (deși există ici-colo indicii), cît de natură artistică. Prăbușirea vechii clase țărănești, ca urmare a colectivizării, nu putea rămîne fără urme în conștiința scriitorului născut
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
film amuzant & deconectant (mai reușit, chiar, decât prima serie - ceea ce, să recunoaștem, e o performanță!), care merită văzut, măcar pentru calitățile vocale ale mopsului Frank SPIRIT - ARMĂSARUL VESTULUI SĂLBATIC (SPIRIT - STALLION OF THE CIMARRON) - S.U.A. 2002. Șnduioșătoarea poveste a unui cal sălbatic - Spirit (voce Matt Damon): nașterea să într-un loc pustiu și necălcat de piciorul omului din vestul Americii, capturarea și ducerea lui într-un fort, servitutea la care îl supune un crud colonel (voce James Cromwell), eliberarea și prietenia
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
animației tradiționale, astfel ca un cuvant potrivit ar fi tridigital". Dar, dincolo de modalitatea de realizare, această poveste tridigitală prezintă și alte puncte de interes. Mai întâi, este - susțin realizatorii lui - primul film de animație care are drept personaj principal un cal. Există câteva elemente (coloana vertebrală lungă și neflexibila, o musculatură bine conturată, o mare varietate de mersuri etc) care fac ca acest animal, desi foarte frumos și foarte iubit de om, să fie greu de desenat & animat. Așa se face
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
fie greu de desenat & animat. Așa se face că James Baxter, cel ce s-a ocupat cu realizarea personajului Spirit, a făcut muncă de pionerat. Apoi, în acest film animalele nu vorbesc, desi acțiunea este povestita așa cum o vede un cal: "Ne-am dat seama că în situația în care un cal ar vorbi, am realiza o comedie. Așa că am hotărât să facem animalele să pară cât mai naturale și să le lăsăm să joace prin intermediul animației", arată regizorul Kelly Ashbury
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
cel ce s-a ocupat cu realizarea personajului Spirit, a făcut muncă de pionerat. Apoi, în acest film animalele nu vorbesc, desi acțiunea este povestita așa cum o vede un cal: "Ne-am dat seama că în situația în care un cal ar vorbi, am realiza o comedie. Așa că am hotărât să facem animalele să pară cât mai naturale și să le lăsăm să joace prin intermediul animației", arată regizorul Kelly Ashbury (autor de cărți ilustrate pentru copii, animator din 1983 la Walt
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
muros, cu spectatorii așezați pe perne, direct pe nisip, am văzut un Macbeth special (de la Teatrul Centaurului, din Marsilia, animat de Camille și Manolo). De aici nu reții nici o față, reții, în schimb, "actori hibrizi", siluete de actori nedespărțite de cai ("calul și omul fuzionează, într-un personaj dublu", spun autorii), reții șuierul vîntului zgîlțîind cortul, reții nisipul care te atinge și pe tine cînd caii galopează în mijlocul publicului, reții plastica violentă și tensiunea viscerală, netrucată, reții vocea melodioasă a lui
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
cu spectatorii așezați pe perne, direct pe nisip, am văzut un Macbeth special (de la Teatrul Centaurului, din Marsilia, animat de Camille și Manolo). De aici nu reții nici o față, reții, în schimb, "actori hibrizi", siluete de actori nedespărțite de cai ("calul și omul fuzionează, într-un personaj dublu", spun autorii), reții șuierul vîntului zgîlțîind cortul, reții nisipul care te atinge și pe tine cînd caii galopează în mijlocul publicului, reții plastica violentă și tensiunea viscerală, netrucată, reții vocea melodioasă a lui Lady
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
aici nu reții nici o față, reții, în schimb, "actori hibrizi", siluete de actori nedespărțite de cai ("calul și omul fuzionează, într-un personaj dublu", spun autorii), reții șuierul vîntului zgîlțîind cortul, reții nisipul care te atinge și pe tine cînd caii galopează în mijlocul publicului, reții plastica violentă și tensiunea viscerală, netrucată, reții vocea melodioasă a lui Lady Macbeth și alunecarea feminină a calului ei... În arena altui cort, la 10 km de oraș, am văzut un Cehov, Duhul pădurii, în regia
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
personaj dublu", spun autorii), reții șuierul vîntului zgîlțîind cortul, reții nisipul care te atinge și pe tine cînd caii galopează în mijlocul publicului, reții plastica violentă și tensiunea viscerală, netrucată, reții vocea melodioasă a lui Lady Macbeth și alunecarea feminină a calului ei... În arena altui cort, la 10 km de oraș, am văzut un Cehov, Duhul pădurii, în regia lui Claire Lasne. E interesant să urmărești textul, oricît de prost jucat, și să-l compari, mereu, în gînd, cu capodopera care
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
pot transforma în pagini, capitole, fiind un fel de partitură în care s-a topit tonul de luat de aici înainte. Și ce lucru curios, starea mea ascunsă euforică îi contaminează și pe cei din jurul meu. René a cumpărat un cal mare de porțelan de la magazinul chinezesc și a scris pe suport o dedicație pentru mine semnând �Charlicante", cu aluzia la �Rosinante", pe care noi toți, Don Quijote în infinite exemplare, trebuie să călărim mai departe - pe spatele calului iluzie. Lucrez din
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
a cumpărat un cal mare de porțelan de la magazinul chinezesc și a scris pe suport o dedicație pentru mine semnând �Charlicante", cu aluzia la �Rosinante", pe care noi toți, Don Quijote în infinite exemplare, trebuie să călărim mai departe - pe spatele calului iluzie. Lucrez din nou la nuvele, în diferitele momente ale zilei, și observ cum textele scrise seara sunt mult mai aproape de ceea ce vreau să realizez, mai concentrate, dense. Din tot ce am scris până acum apare imaginea îmbarcării omenirii într-
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
pe dinți în chiuvetele ciobite după fiecare gustare, Tia Șerbănescu încheie spunînd că nu e la înălțimea stilului Gabrielei Adameșteanu. După ce a creat din cîteva trăsături de condei un personaj literar în cel mai adevărat sens al cuvîntului, bunicul-hoț de cai, autoarea îl sfărîmă la fel de repede, pudică, uitînd însă că de fapt el nu mai poate fi distrus și că tocmai acest tip de construcție-deconstrucție e cel care face o nouă literatură, aceea pe care noi o gustăm azi în primul
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
bani pentru pensionari? N-o fi având dl. Iliescu nici o vină în dezechilibrarea pieței muncii? O fi uitat că dezastrul provine, în proporție covârșitoare, din decizia de a-i salva prin pensionare pe securiștii și activiștii fugăriți ca hoții de cai de populația întărâtată, în decembrie '89? Evident că pe lângă criminalii din Securitate și din P.C.R. s-au furișat imediat și alte zeci și sute de mii de românași iubitori de muncă precum de ardei iute în ochi. Pentru acest dezechilibru
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
de acesta din urmă în colaborare cu Iosif. La rîndul lui, E. Lovinescu, acela care a consacrat proza noastră modernă, uneori în polemică aprigă cu opinia curentă, ascultă în cenaclul "Sburătorul", cu puțin înainte de moartea lui survenită în 1943, schița Calul a unui aproape debutant, pe numele lui literar, Marin Preda, și o găsește prea "crudă" în naturalismul ei. În 1920, Ion îl entuziasmase. În 1943, Calul ieșea din sfera lui de înțelegere estetică. Să mai vorbesc de Ibrăileanu, atît de
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
curentă, ascultă în cenaclul "Sburătorul", cu puțin înainte de moartea lui survenită în 1943, schița Calul a unui aproape debutant, pe numele lui literar, Marin Preda, și o găsește prea "crudă" în naturalismul ei. În 1920, Ion îl entuziasmase. În 1943, Calul ieșea din sfera lui de înțelegere estetică. Să mai vorbesc de Ibrăileanu, atît de sensibil la o anumită literatură fin de siècle și fără nici o tresărire la Arghezi, Barbu, Blaga? Sau de G. Călinescu, în stare a canoniza, împotriva tuturor
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
pentru partidul de guvernământ, tocmai "împrospătat" cu doi dintre dezertorii din circul politic al lui Vadim. Neacșu și Mercea sunt persoane care există parcă dinadins pentru a-i scoate din sărite pe paznicii ideologiei N.A.T.O. (pentru că există și așa ceva!). Cai breji ai național-comunismului românesc, ei au promis mari dezvăluri despre Vadim, dar în realitate n-au făcut decât să dea drumul la invective demult cunoscute din lectura "României Mari". Probabil că pesediștii au uitat articolele xenofobe, anti-semite și antioccidentale din
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
spiritului" nu era nevoie de nici un material, ci doar de talent și de memorie. Temele preferate erau iubirea, dorul de persoana iubită (bărbat sau femeie) care pleacă undeva cu cortul în timp ce îndrăgostitul este la vânătoare, în deșert, proverbele, descrierea animalelor - calul, cămila și în sfârșit, dar nu în ultimul rând, lauda tribului din care făcea parte poetul. Ideile de noblețe, onoare, respect față de înaintași; cultul curajului, sinceritatea în prietenie și iubire; tabuizarea numelui persoanei iubite apar acum, în "poemele suspendate", și
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
familia, s-a aruncat într-o căruță, deghizat în țăran român cu un brîu lat și cu cămașă pînă deasupra coapselor, cu ițari albi și s-a lăsat dus de cărăușul Ollmützer, îmbrăcat și acesta în haine românești, și mînînd caii în piciore, spre vest, pe urma frontului german." Niciodată nu se simte tendința de a îndulci toată această tensiune etnică reală, niciodată personajele nu fac paradă de toleranță, dar nici nu exagerează șovinismul. Tabloul e foarte credibil și nu impune
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
veridicitatea căruia ajunge singur să se convingă, prin "descendența sa dintr-un presupus monah". Prilej de a ne reaminti de schițările de portret ale lui E. Lovinescu din "agende". Criticul îl apreciase ca autor, dar pînă să ajungă la semnatarul Cailor lui Cibicioc văzuse omul "cu aparența tîmpă, dar cu ochii extrem de șireți", "căruia îi scot mîna din buzunar, cînd dă mîna cu mine". Gabriela Omăt, informată în urma lecturii unui text al lui Romulus Dianu, din Rampa, îl descoperă și ea
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
Constantin Țoiu Discuție într-un ziar local de fapte diverse între un redactor și un reporter: "... - Chiar așa. Tipul al treilea care seamănă cu un cal (Jiggs n. n.) nu e decât mecanic, nici nu e-nsurat și n-a pilotat niciodată un avion. Ei, și Shumann ăsta, cu rabla lui de aeroplan, aterizează într-o zi prin Iowa ori Indiana, dracu' știe, ea fuge de la școală, nici măcar
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
de pe soclurile de lemn pe care se înălțau, în marginea panoului reclamă artistic ce stăpânise în ajun întreg orașul ca toate drapelele roșii, aurii, precum și confetile călcate în picioare și bucățile de serpentine, cizmele te făceau să te gândești la cai și la pinteni evocând fotografiile trucate ale anunțurilor marilor magazine... aceleași inscripții, aceleași poze de avioane pempante, perfid de fragile și de piloți de o gargantuescă disproporție aplecați asupra lor - ca și cum aceste avioane ar fi fost speciile unor animale misterioase
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
lecție de zbor cu elicopterul într-un simulator. De altfel, la conferința de presă, Piesewicz a arătat că o secvență la care Kieslowski și el țineau foarte mult trebuia să se desfășoare la celebra Palla din Siena (cursa medievală de cai care se ține anual), dar a trebuit să constate că secvența respectivă a fost înlocuită cu simularea pe elicopter de care am amintit și o nuntă într-un sătuc din Toscana. Surpriza din selecția germană a venit de la "Halbe Treppe
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
factura conferinței cu pricina să fie foarte apropiată de exercițiile fantast-asociative din Universul poeziei: Masa e patrupedă, aparține deci faunei domiciliului. Sînt cîteva divinități tutelare ale casei care au căpătat de mult în subconștientul nostru calitatea animală. Scaunul reprezintă un cal simplificat. Sub formă de fotoliu, stînd în salon, locul muzeal al casei, se bucură de o mare favoare la lirici (...). O mobilă capitală este oglinda. Fiind un cristal major și un lac înghețat, combină efecte geometrice de lumină cu sentimentul
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
viața noastră. Singurul moment în care mi-am spus că nu e totul pierdut s-a consumat într-o noapte târzie, mult după miezul nopții, când două fătuci jurnaliste, frumoase foc, l-au încolțit pe Văcăroiu ca pe hoții de cai, aducându-l în situația ca, deși treaz, să se bâlbâie lamentabil și să admită că marele său profesionism, în numele căruia a fost plătit cu miliarde de lei ca și consultant, nu e decât un banc sinistru. însuși faptul că președintele Senatului
Cimitirul ca loc al protecției sociale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15548_a_16873]