130 matches
-
atomic. Până atunci urmează hârjoana de-a guvernarea, de-a ieșitul din criză, de-a bilețelele înveninate, poticnindu-se ca o mașină gripată care dă rateuri, fără să se știe cine a forțat-o prea tare, de-am rămas cu calabalâcul în drum. Și, pentru că încă mai avem un limbaj colorat și expresiv, s-a invocat de unul, de altul, că se rupe pisica (semn de despărțire) și moare cățeaua, semn al unei gândiri intuitiv-concrete, ieșit din orizontul patriarhal al satului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
profită de entuziasmul actorilor polonezi, bucuroși să găsească un complice cu imaginație... VITALIE CIOBANU: Mă gândesc ce priviri ne-am fi aruncat unii altora dacă, măcar o dată de-a lungul acestui traseu, gara în care am fi coborât, cu tot calabalâcul în spate, ne-ar fi luat în primire cu indiferență, dacă în locul acestor îmbrățișări spumoase de festival interminabil am fi găsit un peron gol - nici un om, nici o vietate -, doar niște sticle de plastic plimbate, iritant, încolo și încoace, de rafalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
gol și fără rost, ca un bostan uscat, uitat într-o porumbiște. Așa sînt eu croit". A ajuns la Damasc, care i s-a părut cel mai prăfuit, urît și murdar oraș din tot imperiul turcesc. După ce și-a lăsat calabalîcul la un han unde se vorbea grecește (și el știa această limbă), cu ultima liră turcească și-a potolit foamea, a băut un păhărel de rachiu și a pufăit încet o narghilea bună. "Obiceiul ăsta a rămas și azi; e
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
Irimescu mi-a povestit-o nu de mult, într-o dimineață de sfîrșit de noiembrie, în atelierul său din București, din strada Pangratti. Își amintea de începuturi, de vremea cînd era profesor în învățămîntul secundar, la Slatina. Plecase cu puțin calabalîc, dar cu hotărîrea de a lucra. Își luase cu dînsul pînă și pămînt pentru modelaj, de teamă ca acolo unde se ducea nu va găsi din cel mai potrivit. Valiza, în care-l bătucise, rupsese mîinile hamalilor. Aceștia, aflînd de la
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
nu tocmai comod, în fotoliul de ministru" (JN 1910, 1999, 12). Nu lipsesc conotațiile peiorative și ironice ale cuvintelor sau chiar numai ale sufixelor de origine turcă, asociate cuvintelor sau rădăcinilor latino-romanice: "se deplasează din urbe în urbe cu tot calabalîcul" (JN 1910, 1999, 12); "a trait într-un amantlîc fierbinte"(1670, 1998, 24). N-au dispărut cu totul nici franțuzismele (firava legătură cu tradiția vechii cronici mondene) "cei mai buni prieteni ai minionei", desi dominante sînt desigur englezismele: "și-a
Claymoor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17627_a_18952]
-
Gellu i-am frecventat în interval, le-am cunoscut amărăciunea și revolta, și nu neapărat împotriva proprietarilor. Atunci, prin 2000-2001, am făcut și eu o cerere la Primăria Bucureștiului solicitând două camere, nu mai mult, în care să-mi mut calabalâcul, strânsura de-o viață, în cărți și manuscrise. Rezolvarea cererii mele s-a tot amânat. Mai iute și mai dibaci, proprietarul m-a evacuat pe baza unui ordin-fulger ce mirosea de la o poștă a fals, a făcătură avocățească. De voie
Despre supraviețuire by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11936_a_13261]
-
papiers. Prin cartea de față, el cere adăpost temporar în apartamentul declasat care sunt Cartea și Poezia. Nu cere, de fapt, voie nimănui să o facă: vine și se instalează ca nesimțitul (ne trezim cu el peste noapte), cu tot calabalâcul lui imund (saci și sacoșe de hârtii scrise și mototolite: mototolite prin scriere) într-o convenție deja fanată, căreia îi acordă privilegiul ultim de a o squatta, de a o locui." Dincolo de aerul puțin vetust al majusculelor, intuiția lui Bogdan
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
Încrucișate Nici cu mîinile La spate De oglinda zgîriată Care nu mă arată Zgîriat De tabloul în care culorile Se schimbă Spre margine De cuiul ruginit Pe care atîrnă o șapcă Uitată de cineva De spinarea măgarului Care duce tot calabalîcul Gemînd aprobator De scoarțele acestea Transpirate sub Care bolborosește ceva Într-o limbă Necunoscută Toate astea stau La picioarele mele Și urlă Ne-am săturat Pleacă
Odă. În metru hip hop by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/2691_a_4016]
-
Adoram marea, fiind un bun înotător și scufundător deși îmi lipsea rezistența. Luasem cu mine de la București masca, tubul de respirat, labele pentru înot subacvatic și închiriasem de la magazin un aparat de radio portativ, cu baterii, destul de uzat; cu tot calabalâcul ăsta și cu cearșaful de plajă băteam cale lungă până la golfuleț unde îmi găseam un loc, mă dezbrăcam gol pușcă și intram cu delicii în marea lustrală, deja călduță. Înotam mult, mă scufundam și mă pierdeam în lumea tăcerii; într-
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
încet panta de jos a bătrânei noastre ulițe, pe care în anii copilăriei tale ne-am dat de atâtea ori cu săniuța, ochii mi s-au împăienjenit, gura mi s-a uscat de-a binelea și sacul cu micul meu calabalâc a cântărit deodată mai greu în mână, atât de copleșit am fost de emoție revăzându-le pe toate aievea, cum le lăsasem cu cinci ani, patru luni și trei zile în urmă." Nelli îl întâmpină "cu ochii măriți și umezi
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
mână, privind pe geam desfășurarea unui peisaj ce-mi devenise cu timpul total indiferent, ba chiar ostil - citeam până la Titu când vremelnicele mele companioane se trezeau deodată ca la o comandă, împinse de resorturi enigmatice, se pieptănau grăbite, își adunau calabalâcul cu ochii încețoșați de somn și coborau, vioaie, ciripitoare; până la școală (trei stații) - drum de câmpie, searbăd, nemărginit, fără istorie. *** Sfârșit de toamnă, lucram de două luni de zile cu elevii, aveam trei clase de copii cuminți (majoritatea fete) pe
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
vina părții române de a nu fi izbutit să se arate mai convingătoare. Dar căreia îi rămâne, larg deschisă, calea reconcilierii. Bineînțeles, Rusia președintelui Putin, pe urmele adânci ale precedentului țar Boris, râvnește sincer și chiar pasional să-și ia calabalâcul din Transnistria - la intervale rezonabile își asumă, de altminteri, angajamente internaționale ferme, numai că un destin advers și hâtru o împiedică să efectueze retragerea, dimpreună cu probleme de pură tehnică, de o cumplită complicație. Fireasca vocație de a-și vedea
Formula ideală a reconcilierii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16078_a_17403]
-
de abajururi albastre sau roz. - Așezați-vă... Aveți cumva vești despre fratele dumneavoastră? Maigret aproape că uitase povestea cu fratele, inventată de claun ca să-i înduioșeze pe Germain și pe bătrîna lui prietenă. Se uită în jur mirat, căci, în locul calabalîcului de de vechituri pe care și-l imaginase, găsea un salonaș Louis XVI, care îi amintea de atîtea și atîtea salonașe asemănătoare de la Passy sau Auteuil. Doar machiajul excesiv, stîngaci al bătrînei conferea încăperii ceva echivoc. Fața ei, acoperită de
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
de doi bani. Și domnul Igor va da atunci din mînă, a lehamite, dezamăgit și nefericit că nu i-a putut oferi doamnei Ana un dar deosebit, un cîntec. Fotache se întoarse cu greutate și o luă din loc cu calabalîcul de instrumente legat de gît. Apoi, după ce ieși din raza de acțiune a paznicului, se opri, se îndreptă de șale, scoase vioara, privi în sus, erau stele, multe stele, puse patul viorii sub bărbie și începu să cînte, mai întîi
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
șatrei, Him bașa (bulibașa), vede, cu o neliniște ce se amplifică treptat, că nu are de ales. Jandarmul care le comunică țiganilor hotărârea e foarte ferm, fără a oferi nici un fel de explicații: "Uite care este porunca, bulibașă. Vă strângeți calabalâcurile și peste un ceas-două părăsiți satul. Ieșiți în șosea și o luați spre oraș. Porunca spune că trebuie să vă aflați acolo, la oraș, mâine în zori" (p. 35, în ediția a doua, 1971, în colecția "B. p. t."). Nici jandarmul
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
pe țărani la oraș și ne vom industrializa. Cum? Cu orice preț. De ce? Iacă așa! Fiindcă zice Marx. Problema, într-o perioadă de criză, este că n-ai cum să îndulcești costurile. Tot ce poți face este să-ți pregătești calabalâcul pentru ca, înjurat de toată lumea, să-ți iei tălpășița după proximul scrutin. Seară interesantă cu Julieta și Cori. Ea își povestește aventura americană, asemănătoare cu a lui Radu Pavel Gheo, dar mai dură. Însă ea a rezistat. Și-a echivalat studiile
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3875_a_5200]
-
vede cum - car, nu car ceva în mâini - stau cu umărul drept mai lăsat. Servieta și mai apoi sacoșele și pungile de plastic ticsite de cursuri, dicționare, caiete mari, zeci de cărți, sute de fișe vârâte în plicuri au fost calabalâcul meu de studentă la română-franceză. Adevărul e că, în tot acest timp scurs între 4 și 22 de ani, între grădiniță și Filologie, n-am prea făcut cumpărături pentru casă; n-am mers la piață decât uneori, ca s-o
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
atîta aștepta, să se așeze pe capră și să se uite de sus la cîinii de prin curți care l-au lătrat invidioși pînă la ieșirea din oraș unde-l așteptau, feriți, pe Grigori cei șase mușterii. și-au încărcat calabalîcul în lada încăpătoare din spatele trăsurii contelui sau înțeles între ei care cum se așează, cu fața sau cu spatele la drum. Muscalul și-a îndemnat caii la un trap spornic, să știe ceolovecii ăștia pe ce-și dădeau banii, dar și cu
Nostalgia by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/6897_a_8222]
-
incisivi, încercînd să prindă în cădere o veveriță grăbită din cauza furtunii, ce-i trecuse ca o nălucă prin dreptul botului și se ascunsese iute într-o scorbură cu vedere centrală proprie." Pe lîngă meșteșugul pe care-l pune în strunirea calabalîcului personajelor lui (mame, bunici, soți, angajați cu veleități de slugoi, păsăret de curte, demoni de casă), Florin Toma ia cu el, în roman, o teribilă pică pe cuvinte. Pe vorbele, moștenite, ale limbii române. Le întoarce, le siluiește, le scoate
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
când într-o seară de început de iunie m-a sunat chiar Ann și m-a anunțat că ea și Charley O'Dell, se căsătoresc, că vinde casa, se lasă de slujbă, mută copiii la alte școli, își ia tot calabalâcul, cățel și purcel, își mută toată șandramaua la Deep River și nu se mai întoarce. Nădăjduia să nu mă supăr. Și pur și simplu n-am știut ce naiba să spun sau să cred, cu atât mai puțin ce să simt
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
-mi trebuia nici un rachiu...! Pusesem ceasul să sune la 6. Cum era poziția camerei, cum băteau luminile, naiba știe, cert e că ne-am trezit suspect de repede. N-am auzit ceasul și am văzut afară lumină. Hai, repede, strânge calabalâcul! Mă uit la ceas, parcă era șase și zece. Ce să mai bei cafea! Mi-am făcut o cafea cu apă rece. Ziceam că e târziu și pe urmă se aglomerează la vamă. La recepție ne întreabă, ce faceți, de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
scrâșnetul unor frâne. Prin frunzele vișinului se distingea o pată vioaie, care se transforma de regulă într-o Dacie albă ce-și croia drum prin covorul fin de apă împroșcând stropi, lăsând în urmă casa și trăgând după ea tot calabalâcul de sunete cu care venise. Mai plutea după trecerea ei un bâzâit fin, aproape imposibil de descris, apoi locurile reîncepeau să cânte cum știau ele. Puteam să stau așa și să le ascult chiar douăzeci de minute, nu mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
toate părțile și nu dă voie țânțarilor să ne atace. Ei, ce spui, așa-i. - Se vede că sunteți pescar cu experiență! Da, despre asta era vorba, mă aprobă băietanul. Am acostat la locul descris și băieții au început descărcatul calabalâcului nostru. După terminarea acestei operații, am scos și le-am dat băieților ghizi câte o ciocolată, ei ne-au întrebat ce să ne mai aducă după două zile, le-am spus că ne-ar mai trebui niște baterii și câteva
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a veni să ne salveze. N-am ce spune, ne-am cam aventurat noi, băiețiighizi ziceau că suntem foarte curajoși, temerari, ca niște descoperitori de pământuri noi. Aveau imaginație, n-am ce spune! După ce au depus pe pământul insulei tot calabalâcul nostru, le-am dat iarăși câte o ciocolată mare și ne-am înțeles să vină din două în două zile să vadă cum stăm. Acum, cu apele crescute, speranța de a prinde ceva pește era mică, dar și mai rău
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lui Milton. N-am putut. Nu voiam să pierdem În favoarea italienilor sau a acelui bulgar. Iar doctorul Müller, absorbit În studiul lui, n-a observat raftul de oferte funerare de lângă patul Desdemonei, fotografia soțului mort de lângă fotografia cu mormântul său, calabalâcul bogat al unei văduve abandonate pe pământ. Nici pe departe membra unui grup de nemuritori de pe Muntele Olimp. Pur și simplu ultima membră rămasă În viață. Între timp, tensiunile Între mine și mama mea creșteau. ― Nu râde! ― Iartă-mă, puiule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]