76 matches
-
duc o viață de sfințenie. În lumina divină omul îl vede pe Hristos, Îl cunoaște și comunică cu El. Cunoașterea misticului este o cunoaștere experimentală și nu una strict bazată pe rațiune. Aici este și deosebirea dintre călugărul și filozoful calabrez Varlaam, latinizant fără a fi tomist, umanist elenizant, nominalist și lipsit de simț mistic<footnote Paul Evdokimov, Cunoașterea lui Dumnezeu, traducerea, prefața și notele Pr.Lect.univ.Dr. Vasile Răducă, Asociația filantropică medicală creștină Christiana, București, 1995, p. 77. footnote>, și
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
în sudul Italiei, a fost răpit de facțiuni rivale, care, după ce l-au bătut cu răngi, l-au dat "de mâncare" la porci, relatează site-ul ziarului Il Fatto Quotidiano, potrivit Mediafax. Victima, Francesco Raccosta, liderul unui clan al organizației calabreze ‘Ndrangheta", dispăruse în 13 martie 2012, el fiind răpit de o grupare rivală ca răzbunare față de asasinarea unuia dintre adversarii săi, Domenico Bonarrigo. Deși cadavrul lui Raccosta nu a fost găsit, anchetatorii care au investigat cazul au stabilit, după interceptarea
Macabru: Liderul unui clan mafiot italian, mâncat de viu de porci by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55080_a_56405]
-
galbinus > rom. galben, fr. jaune (există și în provensală; it. giallo este împrumutat din franceză); lat. *albaster (devenit rom. albastru) și lat. venetus (devenit rom. vânăt) s-au mai păstrat și în dialectele italiene meridionale (de precizat că, în dialectul calabrez, continuatorul lui *albaster păstrează sensul etimologic de „albicios“). Rom. roșu are etimologie discutată: cei mai mulți specialiști în probleme de etimologie cred că vine din lat. roseus „de culoarea trandafirului“; lat. russus „roșu“ s-a transmis românei în forma rus „roșu“ (există
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
popularitatea cântăreței Maria Callas e în continuă creștere. Pentru a face față crizei de spectatori, clubul de fotbal „Nürnberg” permite ca femeile să asiste gratuit la meciuri, dacă sunt însoțite de cel puțin un plătitor de sex bărbătesc. Cinci bandiți calabrezi atacă un hotel - șeful bandei e o frumoasă blondă, Maria Pia Curcio, 22 de ani, mamă a doi copii, separată de soț. Se constată că la Olimpiada din Mexico, majoritatea atleților învingători erau căsătoriți; mulți au venit însoțiți de perechile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Titanismul caracterului său se însoțește cu un elan spre infinit, cu o necesitate de a depăși orice convenție, chiar și pe cea mai de seamă, cu o nevoie de absolut într-un fel asemănătoare celei specifice și altor mari spirite calabreze: Pitagora, Gioacchino da Fiore, Telesio. Uluitoare sunt complexitatea temelor speculative și multitudinea preocupărilor politico-religioase ce se împletesc, adesea indivizibil, în vehementa gândire a lui Campanella. Titanismul său nu se manifestă numai în dimensiunile operei sale speculative (din care cele treizeci
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
plate luate de la râu și bucăți de cărbune. Scria de zor, așternând pe acele tăblițe improvizate toate exercițiile dictate sau scrise de Solea. Extrem de familiar pentru Dante Maffìa este ambianța. Imediat după primele pagini, Tommaso este readus pe meleagurile natale calabreze, la Stilo, în mijlocul lumii în care trăise. Cine a citit frumoasele povestiri despre copilăria lui Maffìa, la Roseto Capo Spulico, își dă seama că, vorbind de copilul Campanella, vorbește de un Campanella-Maffìa, adică de propria copilărie; de acea lume arhaică
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nevoie de-o bucată de pâine". Stabilindu-se la Roma, a făcut felurite meserii pentru pâinea cea de toate zilele, dar și pentru a frecventa cursurile universitare. Și-a luat diploma cu o lucrare despre Prezența lui Verga în proza calabreză. S-a dăruit învățământului și cercetării la catedra de literatură italiană a Universității din Salerno, condusă pe-atunci de Luigi Reina. Fire iscoditoare și nesățioasă, Maffìa a avut cu lectura și scriitura un veritabil duel, căutând să sondeze, în afara operelor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
semnalat la debut de Aldo Palazzeschi, care a semnat prefața la primul său volum, și de Leonardo Sciascia care, alături de Dario Bellezza, îl consideră pe Maffìa "unul dintre cei mai fericiți poeți ai Italiei moderne". A tradus câțiva poeți dialectali calabrezi la edituri precum Garzanti și Mondadori. Președintele Carlo Azeglio Ciampi, în 2004, l-a distins cu medalia de aur pentru merite culturale, alături de Uto Ughi, Raffaele La Capria, Piero Angela, Giuseppe Tornatore, Ermanno Olmi și Achille Bonito Oliva. În afară de Aldo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de comunitate și să trăiască singuratic printre cărți. Studia douăsprezece ore pe zi, uneori vorbea de unul singur în timp ce se plimba pe coridoarele mânăstirii sau ducea câte un dumicat la gură nepăsător, bolborosea fraze în latină, în greacă, în dialectul calabrez, precum un bătrân nebunatic incapabil să se concentreze lăsându-se în voia unor sunete din amintiri de mult trecute. Câteodată uita de sine citind fără întrerupere din zori până-n asfințit, fără să-i pese de mustrările sau amenințările cu pedepse
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
câte-o observație din când în când, asta doar în primele zile, după care încetă și se recunoscu în poveste; Tommaso se amuză grozav relatându-i acelui nebun visul său. XIV Flota spaniolă ajunsese cu forțe sporite în largul coastelor calabreze; poate că ar fi fost de-ajuns câteva companii de pușcași pentru a bloca și împrăștia banda de turbulenți organizată de Tommaso Campanella, dar Viceregele voia să fie sigur că n-o să rămână niciun focar de răzmeriță nestins căva pune
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
păzite de gărzi înarmate zi și noapte. Adio frumoaselor timpuri de libertate, când vizitatori de toată mâna puteau să intre liberi și să iasă, întâlnindu-se cu oricine aveau chef sau pentru a recurge la priceperea deosebită și magia călugărului calabrez. Șase ani mai târziu, când deja dosarul de eliberare era semnat, cineva din Stilo, care avea o mare considerație pentru consăteanul său și era în grațiile guvernatorului, a dat peste Informarea aceea și a predat-o autorităților. Efectul a fost
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Stilo care mi se pare atât de îndepărtat... Poate că mă voi duce în Franța, unde domnește un rege luminat. Între timp am început să scriu o autobiografie și mă gândesc la fondarea unui Colegiu dominican pentru primirea unor tineri calabrezi. Îmi va fi cu putință deoarece, chiar dacă forțat (cererea a fost făcută de Sfântul Părinte), Consiliul general al Dominicanilor m-a numit "maestru în teologie", acordându-mi cincisprezece scuzi pe lună pentru a viețui, anulând până și trecerea scrierilor mele
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Berardi (a doua jumătate a sec.XVI), născut la Cosenza. A fost răpus de viceregele de Napoli (n.t.) 9 Apologia pro Galileo, opera a lui Campanella, scrisă în limba latină în 1616 (n.t.) 10 în original, in dialectul calabrez (n.t.) 11 Tommaso d'Aquino (1225-1274), călugăr dominican italian, numit de contemporani Doctor Angelicus, autor al operei fundamentale pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de limba
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dominican italian, numit de contemporani Doctor Angelicus, autor al operei fundamentale pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman, cunoscut mai ales prin poemul de inspirație epicureică De rerum natura (n.t.) 15 BernardinoTelesio (1509-1588), filosof și naturalist italian din Cosenza, inițiator al noii filosofii a naturii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
BernardinoTelesio (1509-1588), filosof și naturalist italian din Cosenza, inițiator al noii filosofii a naturii din Renaștere. Printre discipolii săi îi amintim pe Giordano Bruno, René Descartes, Francis Bacon, T. Campanella (n.t) 16 Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala petrarchistă (n.t.). 17 Augustin de Hipona (354-430), episcop, filosof, teolog și doctor al Bisericii (n.t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Descartes, Francis Bacon, T. Campanella (n.t) 16 Galeazzo di Tarsia (354-430), poet de origine calabreză, din școala petrarchistă (n.t.). 17 Augustin de Hipona (354-430), episcop, filosof, teolog și doctor al Bisericii (n.t.). 18 în original, în dialect calabrez (n.t.). 19 locuitori ai "Cetății soarelui" (utopie filosofică a lui Tommaso Campanella, apărută în 1602 în limba curentă din Florența), conduși de un prinț-sacerdot numit Sol (n.t.). 20 Boethius, filosof (480-524), filosof, vlăstar al familiei de nobili romani
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în piazza Campo de' Fiori la anul 1600 (n.t.). 32 Francesco Pucci (1543-1597), filosof și literat italian; acuzat de Inchiziția din Roma de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
n.t.). 32 Francesco Pucci (1543-1597), filosof și literat italian; acuzat de Inchiziția din Roma de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în anul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
literat italian; acuzat de Inchiziția din Roma de erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în anul 491 a.Ch., prezentă și în opera lui
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
erezie, a fost decapitat și apoi ars pe rug (n.t.). 33 în original, în dialect calabrez (n.t.). 34 în original, în dialect calabrez (n. t.). 35 în original, în dialectul calabrez (n. t.). 36 în original, în dialect calabrez (n. t.). 37 Soarele vampir (n. t.). 38 vânt dinspre sud-estul Italiei (n. t.). 39 insulă despre care vorbește un geograf grec în anul 491 a.Ch., prezentă și în opera lui Ptolomeu, Camoens și Campanella (Cetatea soarelui), (n. t
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
15, tiparul (n. t.). 46 Apologia pro Galileo, lucrare a lui Campanella apărută în 1616 (n. t.). 47 ambele motivații (în latină, în original, n. t.). 48 ca să renunțe (în original, în latină, n. t.). 49 în original în dialectul calabrez (n. t.). 50 Pitagora. În 496 a. Ch., s-a transferat împreună cu alți exilați din Samos la Rhégion (actuala Reggio Calabria), spre a deveni unul dintre cei mai mari sculptori greci după Fidias (n. t.). 51 Gioacchino da Fiore (1130-1202
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aristocrată a fost zidită de vie (ital.). 70 Când Scila se scăldă, prinse să se transforme într-o creatură monstruoasă cu șase capete de câini furioși. Și de atunci încolo a început și îndeletnicirea ei de monstru marin pe coasta calabreză. Și ea ca și Caribda, semănau spaimă asupra marinarilor care treceau prin strâmtoare. (ital.) 71 Grozama e floarea care crește în deșert... Frumusețea ei arată nu doar contrastul profund cu mediul înconjurător în care răsare, dar, în același timp, accentuează
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
eicaru � indirect, fire? te � s?? l reinstaleze �n post pe Vl? descu? R? coasă. ?eicaru a refuzat categoric. �n cele din urm? , Iorga a cobor�ț �n birouri, declar�ndu? i lui ? eicaru c? vrea �că to? i purt? torii ?? tia de �p? l?rîi calabreze� (referindu? se la ? igani) s? p? r? seasc? redac? ia. Acesta este un ziar politic! � ? eicaru l? a �ntrebat: �Domnule profesor, crede? i c? Vl? descu-R? coasă le poate ? ine locul? � �Oh, nu, nu asta am vrut s? spun! Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebat: �Domnule profesor, crede? i c? Vl? descu-R? coasă le poate ? ine locul? � �Oh, nu, nu asta am vrut s? spun! Nu? l vreau �napoi pe c�inele ? stă de R? coasă! Nu vreau dec�ț că p? l?rîile astea calabreze s? dispar?! � ? eicaru a tras concluzia cuvenit? ? i a plecat, lu�nd cu el cei mai talenta? i ziari? ți ? i fond�ndu?? i propriul ziar71. Incidentul acesta explic? mai mult dec�ț suficient e? ecul carierei politice a lui Iorga. Dup
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
articolele prin curier și cerîndu-i lui Șeicaru indirect, firește să-l reinstaleze în post pe Vlădescu-Răcoasa. Șeicaru a refuzat categoric. În cele din urmă, Iorga a coborît în birouri, declarîndu-i lui Șeicaru că vrea "ca toți purtătorii ăștia de "pălării calabreze" (referindu-se la țigani) să părăsească redacția. Acesta este un ziar politic!" Șeicaru l-a întrebat: "Domnule profesor, credeți că Vlădescu-Răcoasa le poate ține locul?" " Oh, nu, nu asta am vrut să spun! Nu-l vreau înapoi pe cîinele ăsta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]